22 octombrie 2025, ora 17:30

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a fost ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova. Candidatura sa a fost susținută prin vot secret de 55 de deputați, dintr-un total de 87 prezenți.

Votarea s-a încheiat la ora 17:00 și s-a desfășurat fără incidente sau probleme.

Contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, propus de către Blocul Alternativa, a acumulat 32 de voturi.

„Vă mulțumesc pentru încredere. Este un vot pentru continuarea acelor obiective pe care le-am început împreună. Sunt sigur că toți suntem pătrunși de responsabilitatea care ne revine începând de astăzi, pentru următorii 4 ani. Spuneam anterior: avem cu toții șansa, unică, cred eu, în viața unui politician, să facă parte din generația integrării europene. Și eu chiar cred că Republica Moldova, noi cu toții, suntem obligați să devenim generația integrării europene, în numele și respectul celor care au stat la baza renașterii naționale acum câteva zeci de ani”, a declarat Grosu.

Igor Grosu a deținut funcția de președintele al Parlamentului în ultimii 4 ani de zile, începând cu 29 iulie 2021.

Traseul de votare s-a desfășurat de la stânga la dreapta, iar deputații s-au apropiat în ordine alfabetică, nu pe baza apartenenței la fracțiuni. Fiecare deputat a primit câte un buletin de vot împreună cu legitimația de vot, iar membrii comisiei speciale, aflați la mesele special amenajate, au eliberat buletinul contra semnăturii în lista de evidență.

Deputații au votat personal, intrând pe rând în cabina de vot, unde au aplicat ștampila în interiorul pătrățelului corespunzător numelui candidatului pentru care au optat. Buletinul completat a fost introdus apoi în urna de vot amplasată lângă cabină, care fusese sigilată.

A fost strict interzis deputaților să voteze în locul altcuiva, să arate public buletinul după votare, să completeze buletinul în afara cabinei, să înmâneze buletinul altui deputat, să intre mai mulți deputați simultan în cabina de vot sau să aplice orice înscrisuri pe buletin.

Buletinele au fost numărate în Sala Europa din sediul Parlamentului.

Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” nu au participat la aceste alegeri.

„Să participăm să ne vadă numai neamurile la televizor, nu văd niciun rost”, a declarat Renato Usatîi.

Amintim că astăzi are ședința de constituire a Parlamentului din legislatura a XII-a. Singurul deputat absent este Constantin Starîș, ales pe listele Blocului Patriotic. Parlamentarii s-au împărțit deja în 6 fracțiuni, iar Vasile Tarlev a ajuns deputat neafiliat, după destrămarea Blocului Patriotic.

14 decembrie 2025, ora 16:32

2025 pare să fi fost un an cu succes pentru familia lui Vasile Popa, până nu demult director al Serviciului Pază și Protecție de Stat. A dobândit un automobil, dar și un apartament nou. Ba mai mult, a reușit să-și acopere datoriile de circa două milioane de lei indicate în declarația de avere pentru anul trecut.

În declarația depusă la ANI, la încetarea mandatului, Vasile Popa indică venituri salariale de la SPPS de aproximativ 822.000 de lei, sumă care include și o remunerare pentru proiect. În același timp, în document este trecută o donație de 120.000 de euro. 

Fostul director SPPS a declarat și venituri din pensie - circa 150.000 de lei, indemnizație pentru creșterea copiilor de aproximativ 10.500 de roni, dar și din darea în arendă și chirie a unor proprietăți - 5.350 de euro.

Soția sa, Zinaida Popa, a obținut de la începutul anului venituri din salarii la Primăria Chișinău - 89.100 de lei și Moldexpo - circa 580.000 de lei. În declarație sunt trecuți și bani făcuți de aceasta din arende - aproximativ 24.000 de euro.

La capitolul bunuri imobile, familia Popa declară un teren intravilan de circa 87.000 de lei și altul moștenit, dar și două terenuri agricole și unul extravilan. Totodată, soții Popa dețin o casă de 114,2 metri pătrați, dobândită în 2018, evaluată la peste un milion de lei. 

În listă figurează și două apartamente cumpărate în ultimii doi ani, ambele de 145.000 de euro: unul de 74 de metri pătrați, achiziționat în 2024, și unul de 88 de metri pătrați, achiziționat în 2025. Totodată, în declarație apar două apartamente preluate prin contract, fiecare evaluat la 169.200 de lei. Plata nu a fost efectuată, potrivit contractului. Vasile Popa a mai trecut pe numele său o casă moștenită, dar și un spațiu comercial de circa 38.000 de lei.

În anul 2025, soția lui Vasile Popa și-a cumpărat un automobil Avatr 07, fabricat în 2024, estimat la aproximativ 618.000 de lei. Totodată, familia deține o mașină agricolă K-701 din 1964, evaluată la 50.000 de lei. 

În declarația de avere sunt indicate și cinci conturi bancare, pe care sunt păstrați aproximativ 7.200 de euro și circa 270.000 de lei. Menționăm că în document nu se regăsesc și creditele de aproape două milioane de lei, contractate de la o bancă din Moldova.

TV8.md amintește că președinta Maia Sandu a semnat pe 11 noiembrie un decret privind eliberarea din funcție a lui Vasile Popa, dar și a directorului adjunct de la SPPS, Vitalie Lupașcu.

Anterior, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, declara că mai mulți angajați ai Serviciului Protecție și Pază de Stat ar fi implicați în piramida financiară TUX, care s-a prăbușit recent lăsând fără bani zeci de mii de moldoveni. Informația, însă, nu a fost confirmată oficial. Într-o emisiune recentă, soția lui Vasile Popa a negat că acesta ar fi avut vreo legătură cu schema financiară.

Vasile Popa, numit director SPPS acum doi ani, a fost bodyguardul Maiei Sandu, care i-a și oferit gradul de general-maior. Popa a fost numit în funcția de director adjunct al SPPS în decembrie 2020, iar la 1 noiembrie 2023 a devenit director al aceleiași instituții.

Precizăm că în vara anului 2019, Serviciul Pază și Protecție de Stat a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției.