29 octombrie 2025, ora 09:10

Dorin Junghietu este unul dintre cei șapte miniștri propuși în noul Guvern al premierului desemnat Alexandru Munteanu, după ce au ocupat anterior funcții în Executivul condus de Dorin Recean. Cu o experiență internațională vastă de peste 16 ani în domeniul energetic, Junghietu a avut, înainte de venirea la Guvern, un salariu la privat de 145.390 de euro, echivalentul a aproximativ 2.800.000 de lei.

Dorin Junghietu a început studiile universitare la Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești, România, unde a obținut în 2010 licența în Științe Exacte, Inginerie Chimică, iar în 2012 a finalizat masteratul în Științe Exacte, Inginerie Chimică.

Ulterior, și-a extins pregătirea în domeniul managementului și al leadership-ului executiv, participând în 2019 la Oxford Executive Leadership Programme la Said Business School, Universitatea Oxford, Marea Britanie.

În 2020, a urmat cursul Negotiation Strategies la Yale School of Management, SUA, iar în 2023 a absolvit două programe: masterand în Științe Juridice – Soluționarea Disputelor și Overcoming Resistance in a Negotiation, la Universitatea din Aberdeen, Marea Britanie, respectiv Harvard Law School, SUA.

În 2024, a participat la programul FIDIC Contracts organizat de FIDIC Academy, Geneva, Elveția, iar în 2025 a urmat cursul Energy from Biomass la Universitatea din Aberdeen, Marea Britanie.

Dorin Junghietu și-a început cariera în 2009 la Petrotel-Lukoil, Ploiești, România, ca inginer junior în operare, poziție pe care a ocupat-o până în 2012. Ulterior, între decembrie 2012 și octombrie 2013, a fost șef de instalație și șef de sector rafinărie în cadrul aceleași companii.

Din noiembrie 2013 până în decembrie 2014, Junghietu a activat ca leader operațiuni la SATORP (Saudi ARAMCO & TOTAL Refining and Petrochemicals) în Jubail, Arabia Saudită. Între ianuarie 2015 și septembrie 2021, a ocupat rolul de manager comisionare și punere în Funcțiune.

În perioada octombrie 2021 - aprilie 2022, a fost manager de proiect în cadrul ADNOC Refining / Worley Abu Dhabi, U.A.E, implicat în consultanță pentru managementul proiectelor. A urmat apoi rolul de manager comisionare/team leader (PMC) la proiectul OTTCO Ras Markaz Oil Terminal, tot în domeniul consultanței pentru managementul proiectelor, între august 2022 și martie 2023, în Duqm, Oman.

Din aprilie 2023 și până la numirea în funcție la minister, Junghietu a deținut funcția de șef departament tehnic (punere în funcțiune și dare în exploatare) pentru proiectul KPO KEP1/SICIM Kazakhstan LLP în Aksai, Kazahstan.

Conform declarației de avere la venirea în funcție, pentru servicii de consultanță și management, a fost onorat cu aproximativ 12.000 de euro pe lună sau circa 238.000 de lei.

Totodată, Junghietu a indicat în document un apartament de 103,7 metri pătrați, dobândit în 2024 prin contract de donație, care este evaluat la 716.245 de lei.

De asemenea, ministrul Energiei declară în actul său de avere mai multe conturi bancare deschise în Moldova și România în care deține peste 53.000 de roni, aproape 24.000 de euro, 100 de dolari și puțin peste 2.400 de lei.

Dorin Junghietu a fost propus de premierul Dorin Recean în funcția de ministru al Energiei, pe 18 februarie, după ce pe 5 decembrie ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost demis. Anterior, acesta câștigase concursul pentru șefia Moldovagaz.

TV8.md amintește că Alexandru Munteanu, desemnat de președintă pentru funcția de premier, a prezentat pe 28 octombrie, oficial, întreaga echipă a viitorului Cabinet. Printre candidați se regăsesc șapte miniștri și un viceprim-ministru fără portofoliu din vechea garnitură, precum și opt propuneri noi.

Președinta Maia Sandu l-a desemnat pe Alexandru Munteanu în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Șefa statului a semnat un decret în acest sens după consultările cu fracțiunile parlamentare.

Duminică, acesta a prezentat primele trei candidaturi din noul Cabinet de miniștri, iar luni și marți următoarele nume la șefia ministerelor.

Premierul desemnat Alexandru Munteanu va cere votul de încredere al deputaților pe 31 octombrie. Anunțul a fost făcut de șeful Legislativului, Igor Grosu, după o discuție cu liderii fracțiunilor parlamentare. 

06 ianuarie 2026, ora 10:50

Patru bărbați au fost trimiși în judecată într-un dosar de mită pentru locuri în cimitirul „Sfântul Lazăr” din Capitală. Aceștia sunt acuzați de comiterea a peste 70 de fapte infracționale, solicitând sume ilicite între 500 de lei și 500 de euro.

Potrivit unui comunicat emis de Procuratura Generală, suspecții, cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, includ trei persoane publice și un cleric bisericesc, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunilor de corupere pasivă, escrocherie și trafic de influență.

Conform probatoriului, unul dintre bărbați, în calitate de șef de brigadă, ar fi comis peste 70 de fapte infracționale, încălcând obligațiile și interdicțiile impuse de funcția sa. Aceste fapte ar fi fost comise atât personal, cât și în colaborare cu directorul adjunct al filialei, cu presupusa împărțire ulterioare a banilor între ei.

Astfel, la data de 17 iunie 2020, unul dintre inculpați, șef al unei filiale a administrației cimitirului „Sfântul Lazăr” din Chișinău, ar fi primit de la o femeie, care dorea să înhumeze socrul decedat, o sumă de bani ce depășea de două ori valoarea stabilită legal pentru serviciile funerare.

Tot în aceeași zi, profitând de necunoașterea tarifelor legale de către o altă persoană și de starea de stres a femeii, care își pierduse mama, inculpatul ar fi primit o sumă și mai mare decât cea prevăzută de lege, iar banii rămași după plata taxelor oficiale i-ar fi însușit, împărțindu-i ulterior cu complicele său.

Între 27 februarie 2020 și 8 august 2020, cei doi inculpați ar fi folosit aceeași schemă pentru a obține bani ilegali de la peste 70 de persoane, care își pierduseră rude apropiate, pretinzând sume suplimentare sau majorând ilegal tarifele stabilite. 

Sumele pretinse variau între 500 de lei și 500 de euro, iar pentru majorarea nejustificată a tarifelor legale, victimele au fost obligate să plătească între 3.000 și 20.000 de lei, totalul prejudiciului ridicându-se la peste 200.000 de lei.

În scopul recuperării fondurilor obținute ilegal și pentru a garanta executarea unei posibile pedepse cu amendă, au fost aplicate sechestre pe bunurile inculpaților. De asemenea, fostul șef al filialei respective este acuzat de corupere pasivă pentru o faptă similară.

Un alt inculpat, un preot, este acuzat de două fapte de trafic de influență, fiind învinuit că ar fi cerut sume de 10.000 și 20.000 de lei, pretinzând că poate obține autorizații pentru locuri de înhumare, inclusiv pentru rezervarea unui loc suplimentar.

Trei dintre inculpați și-au recunoscut integral vina, în timp ce șeful filialei, acuzat de corupere pasivă, a refuzat să dea declarații. 

Faptele incriminate sunt pedepsite astfel: pentru corupere pasivă, se poate aplica o amendă de până la 100.000 lei și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții pentru până la 5 ani; pentru corupere pasivă în circumstanțe agravante, închisoare de până la 7 ani și amendă de până la 400.000 lei; pentru trafic de influență, amendă de până la 200.000 lei sau închisoare de până la 6 ani; iar pentru escrocherie, amendă de până la 67.500 lei sau închisoare de până la 5 ani, cu interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții pentru până la 3 ani.