Neutralitatea Republicii Moldova nu mai poate fi privită ca o garanție de securitate în contextul actual, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, oficialul susține că discuția despre neutralitate trebuie inițiată deschis, dar orice decizie privind renunțarea sau nu la acest statut poate fi luată doar cu susținerea populației.
„Orice schimbări legate de neutralitate sau de altceva trebuie să aibă sprijinul cetățenilor, fără sprijinul cetățenilor nu poți face nimic, această discuție trebuie să aibă loc și nu a fost prima dată când am spus acest lucru”, a declarat Mihai Popșoi.
Ministrul a menționat că neutralitatea nu a protejat Ucraina de invazia Federației Ruse:
„Neutralitatea nu garantează securitatea, mai ales în circumstanțele noastre, când Ucraina a fost invadată de Rusia, fiind practic neutră”.
Popșoi a invocat și exemple istorice, precum al Doilea Război Mondial, când state neutre nu au fost ferite de agresiuni militare.
În opinia ministrului, unii cetățeni susțin atât de mult neutralitatea, în special, din cauza propagandei ruse și a moștenirii sovietice, dar nu numai:
„E firesc ca unii cetățeni să aibă o explicație a sprijinului său pentru neutralitate, nu doar cel legat de propagandă și de trecutul sovietic. Deși, tind să vă dau dreptate, majoritatea probabil sunt impactați și sunt pe locuri victime ale propagandei”.
Totuși, el a menționat că exemplele din Europa arată o altă tendință, iar în Republica Moldova această schimbare de percepție în rândul populației nu a avut loc:
„Un exemplu elocvent este cazul Finlandei și Suediei. State care au o istorie bogată din neutralitate, doar că odată cu invazia Federației Rusii împotriva Ucrainei, societățile finlandeze și suedeze au depășit această etapă când au prioritizat neutralitatea și au considerat că aderarea la Alianța Nord-Atlantică le garantează securitatea mult mai mult decât statutul din neutralitate”.
În ceea ce privește opțiunea aderării la NATO, ministrul spune că opiniile personale ale guvernanților sunt irelevante fără acordul populației.
„Cu mare regret, opinia mea personală sau chiar a colegilor de la guvernare contează mai puțin, atât timp cât nu există sprijin din partea majorității cetățenilor. Atunci trebuie să avem o dezbatere publică autentică, să cântărim care sunt avantajele și dezavantajele fiecare opțiune, să vedem experiența altor state, dar să reieșim în primul rând din interesul național a cetățenilor Republicii Moldova”, a punctat Popșoi.
Neutralitatea Republicii Moldova a fost consfințită în Constituția din 1994. Articolul 11 al legii supreme prevede:
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.
Spre deosebire de alte state neutre, precum Austria sau Elveția, neutralitatea Republicii Moldova nu este recunoscută pe plan internațional, deoarece trupe rusești staționează ilegal pe teritoriul țării.
Modernizarea forțelor armate nu contravine statutului de neutralitate. De exemplu, Austria a alocat în 2024 aproximativ 1% din PIB (4,86 miliarde euro) pentru apărare. În același timp, Moldova a alocat doar 0,65% din PIB (circa 100 de milioane euro).
Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a determinat state cu o lungă tradiție de neutralitate, Suedia și Finlanda, să se alăture NATO.
