05 decembrie 2025, ora 21:50

Parcurile de distracții finanțate de fugarul Ilan Șor, Orheiland și GagauziyaLand, ar putea fi distruse sau trecute în proprietatea statului, după anunțul de încetare a proiectelor sociale. Opiniile au fost exprimate de președinta ALDE, Arina Spătaru, și analistul politic Ilian Cașu, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Parcurile, inaugurate în 2018 și 2024, sunt considerate de Cașu un „instrument politic al lui Șor”, iar de Spătaru „monumente de corupție electorală”.

Astfel, fiind în proprietate municipală, după anunțul privind închiderea parcului de la Orhei, analistul politic a propus ca aceste bunuri să fie trecute în proprietatea statului, pentru a fi oferite ca „serviciu” al autorităților pentru păturile nevoiașe ale societății, care se bucurau în mare parte de facilitățile de la Orhei și Congaz.

„Parcurile Orhei și Găgăuzia erau aceleași instrumente politice al lui Șor. Eu nu știu cine plătea angajații de la OrheiLand, erau vreo 200. Erau transportați cu autocare cetățenii Republicii Moldova, așa cum li se ducea produse ieftine. Nu era pur și simplu un loc de distracție. Acum eu cred că organele de procuratură trebuie să investigheze”, a declarat Cașu.

Pe de altă parte, lidera ALDE consideră că acestea trebuie demolate și distruse, iar procesul de construcție să fie anchetat.

O opinie asemănătoare a exprimat și deputatul PAS, Igor Chiriac, care a subliniat că organele competente trebuie să investigheze construcția și activitatea anterioară a celor două parcuri. 

Secretarul Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament a mai dat asigurări că cele două parcuri nu mai funcționează și că, cel mai probabil, vor fi închise din lipsă de finanțare.

TV8.md amintește că parcul de distracții OrheiLand se închide. Anunțul a fost făcut de primărița municipiului, Tatiana Cociu, care și-a anunțat demisia în această săptămână. Decizia vine la scurt timp după ce fugarul Ilan Șor a anunțat încetarea proiectelor sociale și a sprijinului politic pentru aleșii săi.

Anterior, mai multe persoane din anturajul lui Ilan Șor, precum și trei companii implicate în construcția parcului „GagauziyaLand” - dezvăluite anterior în ancheta Cutia Neagră PLUS - au fost incluse de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în lista celor bănuiți de legături cu entități supuse sancțiunilor internaționale.

05 decembrie 2025, ora 23:15

În ultimii 10-15 ani, Republica Moldova a pierdut investiții de zeci de milioane de dolari și mii de locuri de muncă din cauza lipsei forței de muncă calificate. Vorbim despre linii de producere și chiar fabrici întregi. Situația s-ar putea schimba, însă, odată cu inaugurarea centrului „TechZone” - cel mai mare centru de instruire și inovare în inginerie din țară. Acesta va permite Moldovei să-și sporească potențialul investițional cu cel puțin 50%, transmite 1TV.

Potrivit administratorului Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, deschiderea „TechZone” are o importanță națională, în condițiile în care tehnologiile avansează foarte rapid, iar lipsa specialiștilor este o problemă tot mai mare.

„De multe ori ne întrebau direct, uitați-vă, noi am dori de exemplu după pandemie o companie care produce aparate de cafea au vrut să aducă investiția din China. Au vrut să închidă fabricile din China și au vrut să investească 50 de milioane de euro, dar au întrebat: voi aveți competențe în producerea pieselor prin masă plastică prin injecție? Or noi n-am avut nici la colegiu, nici la universitate, nicăieri. Am avut corporații mari gen „MAGNA” care au vrut să construiască 2 fabrici, aveau nevoie de prelucrarea de metal, iarăși din lipsa acestor competențe i-am ratat. 

În primul rând, ne dorim pentru companiile noastre autohtone să-și crească capacitățile pentru că sunt businessmani care își doresc să investească, au bani, dar au fost cazuri când au cumpărat echipament modern, n-au găsit forță de muncă calificată și au renunțat, vândut acest echipament”,  a menționat administratorul ZEL „Bălți”, Marin Ciobanu.

La Bălți vor fi instruiți anual peste 300 de elevi și studenți și încă 150 de angajați din companii, în programe moderne de educație duală, cu durată între o lună și jumătate de an. Accentul cade pe partea practică - formatorii spun că tinerii vor lucra direct pe echipamente industriale, pentru a deprinde abilități reale, până când gesturile lor vor deveni un reflex.

„Avem aici nu doar laserul acesta, dar avem și alte echipamente de tăiere cu laser pe nemetale sau avem chiar și echipament de sudură cu laser sau curățire a materialelor ca să arătăm întregul ciclu unde se pot folosi aceste tehnologii. Anume pe practică! Să știe să apese de 100 de ori acel buton, să știe de câteva ori să-și configureze profilele, să-și configureze tot și el să pregătească toate astea nu c-a citit undeva, dar el chiar să stea la calculator, la echipament și să-l pregătească, să înțeleagă meniul și să facă lucrul ăsta anume până i se bate mâna. Să fie într-adevăr, să zicem așa pregătit ca să aibă un fel de memorie musculară deja”, a subliniat formatorul Sergiu Candraman.

„Tehnologia pe care am adus-o astăzi aici este una nouă, echipamentul pe care îl vedem aici va fi încadrat în cadrul acestui centru TechZone din Zona Economică Liberă. Va putea a fi utilizat atât pentru educație și școlarizarea viitorilor ingineri, dar și pentru parteneriate cu diferite firme locale. Cu ajutorul acestui echipament putem capta geometria pieselor pe care vrem fie să le verificăm prin control dimensional, fie să le reproducem prin procesul de inginerie inversă”, a punctat partenerul și fondatorul Paul Ghiorghiță.

TechZone găzduiește și Clusterul Național Automotive & Mechatronic, format din 32 de companii și instituții de învățământ. Aici se va decide cum se modernizează programele de studii, câte stagii practice sunt necesare și cum poate fi ajutată industria autohtonă să devină furnizor credibil pentru marile lanțuri de producție. 

Platforma a fost deschisă cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al partenerilor internaționali, printre care Societatea Germană pentru Cooperare Internațională, Guvernele Statelor Unite, Suediei și Regatului Unit. Un efort comun pentru ca „high-tech” să însemne, tot mai des, și „made in Moldova”.