12 ianuarie 2026, ora 12:46

Ex-liderul democrat, Vladimir Plahotniuc, dar și fostul său consilier Serghei Iaralov vor fi citați ca martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit liderul PSRM, Igor Dodon. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, de Curtea Supremă de Justiție.

Deși procurorii au cerut audierea a 17 martori, magistrații au acceptat doar 11.

Printre ei se numără și: Iurie Reniță, care a publicat video cu faimoasa sacoșă neagră, foștii deputați Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, actualul parlamentar Lilian Carp, dar și fostul premier Pavel Filip.

TV8.md amintește că la sfârșitul lunii noiembrie 2025, dosarul numit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit. Igor Dodon este judecat pentru că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova.

Potrivit procurorilor, suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților partidului, dar și pentru interese personale. Dodon, care pledează nevinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare.

Despre conținutul faimoasei sacoșe negre a vorbit anterior Vladimir Voronin, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8. Întrebat dacă a glumit sau nu privitor la suma din „kuliok”, Voronin a refuzat să răspundă: „Se începe de la zero procesul. Iată ăștia care încep de la zero vor clarifica ce a fost în pungă. Eu nu am ținut punga în mână, nu pot spune nimic”.

Dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie, acesta a ajuns în octombrie 2022. De atunci şi până acum, completul de magistraţi a fost schimbat de cel puţin şapte ori. Recent, Vladislav Gribincea l-a înlocuit pe Ion Malanciuc, după ce ultimul a devenit judecător la Curtea Constituțională. 

Şedinţele au fost puse pe pauză încă de la sfârşitul lunii iunie 2025. Procurorul spune că până atunci a fost finalizată prezentarea probelor acuzării, fiind audiați 15 martori. Totodată, în fața judecătorilor au ajuns cel puțin 10 martori ai apărării.

Igor Dodon este primul președinte de țară judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele unui șef de stat. 

09 ianuarie 2026, ora 16:20

Numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce a câștigat concursul în august 2025, se amână. Comisia de Vetting a decis să desfășoare o a doua audiere a procurorului. Fără a trece evaluarea externă, el nu poate fi numit în funcție.

Procurorul General interimar a fost audiat anterior la 10 decembrie 2025, iar a doua audiere a fost stabilită pentru data de 13 ianuarie 2026, la ora 16:00.

„În urma primei ședințe, au fost necesare clarificări suplimentare din partea procurorului, ceea ce a determinat decizia de a programa o nouă audiere. La decizia Completului și în conformitate cu procedurile legale, întrebările formulate vor fi examinate în ședință închisă”, se arată în comunicatul instituției

Potrivit legii, candidații la funcția de procuror general și procurorii anticorupție sunt evaluați prioritar.

Cariera lui Alexandru Machidon în sistemul procuraturii a început în raionul Criuleni. În 2011, a fost desemnat adjunct-interimar al procurorului raionului Criuleni, funcție pe care a ocupat-o până la suplinirea oficială a postului.

Ulterior, în februarie 2012, a fost numit în mod oficial adjunct al procurorului raionului Criuleni prin ordinul Procurorului General. În 2017, la propunerea CSP, a fost numit pentru un mandat complet de 5 ani. Din mai 2023, Machidon a exercitat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Orhei.

În februarie 2024, acesta a devenit adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar în iunie al aceluiași an, CSP a hotărât ca acesta să fie numit adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS. Alexandru Machidon a candidat în 2024 la funcția de șef al procuraturii specializate PCCCOS, dar s-a retras ulterior din concurs.

TV8.md amintește că funcția de procuror general interimar a devenit vacantă după ce Ion Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 23 mai și a intrat în vigoare pe 26 mai, zi în care Munteanu și-a depus și cererea de demisie din funcția de procuror general interimar. Pe 27 mai, Ion Munteanu a depus jurământul pentru exercitarea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Pe 19 august, Alexandru Machidon a obținut cel mai mare număr de puncte la proba interviu pentru funcția de procuror general - 8,86. Anunțul a fost făcut de CSP, după calcularea punctajelor finale. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte.