20 ianuarie 2026, ora 18:48

Deputații Parlamentului European au convenit să amâne implementarea acordului comercial cu Statele Unite, semnat vara trecută. Decizia vine după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu introducerea unor tarife vamale, în contextul disputei privind Groenlanda, transmite AFP. 

Parlamentul intenționa să organizeze, în următoarele săptămâni, un vot privind eliminarea tarifelor pentru unele produse americane, ca parte a acordului. Totuși, principalele grupuri politice au anunțat marți că acest vot va fi amânat.

Decizia vine pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de viitorul Groenlandei. Franța a declarat deja că susține suspendarea acordului comercial UE-SUA. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a spus în parlament că amenințările cu taxe vamale sunt folosite ca „șantaj” pentru a obține „concesii nejustificate”.

Barrot a mai precizat că Uniunea Europeană nu este lipsită de apărare și că Executivul comunitar are „instrumente foarte puternice” pentru a răspunde unor eventuale măsuri din partea SUA.

TV8.md amintește că în weekend, președintele SUA a amenințat cu noi tarife împotriva țărilor care se opun planurilor sale pentru insula arctică. Potrivit lui, începând cu 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda ar urma să fie taxate cu un tarif de 10% pentru toate bunurile trimise către Statele Unite, taxă ce ar putea crește.

După aceste amenințări, lideri germani și francezi au denunțat drept „șantaj” demersul lui Trump. Vicecancelarul Germaniei, Lars Klingbeil, a spus că Europa pregătește contramăsuri, iar ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, a declarat: „Șantaj între aliați de 250 de ani, șantaj între prieteni, este, evident, inacceptabil”.

Donald Trump vrea să cumpere Groenlanda cu 700 de miliarde de dolari, susținând că Danemarca nu poate face față amenințării Rusiei și Chinei. Însă, potrivit expertului în politică externă, Mihai Isac, oferta de cumpărare a Groenlandei reprezintă o declarație populistă, iar presiunile Washingtonului ar putea stimula mișcări pentru independența insulei.

20 ianuarie 2026, ora 21:45

Rusia a reacționat la declarațiile președintei Maia Sandu cu privire la unirea Republicii Moldova cu România. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat astăzi că aceste presupuse planuri ar fi „distructive pentru statalitatea Republicii Moldova”. Lavrov a criticat guvernarea de la Chișinău, arătându-se indignat de folosirea termenului de „limba română” pe teritoriul țării și de faptul că în școli se predă istoria românilor.

„În privința Moldovei, cursul ei spre apropierea de Uniunea Europeană și, aș spune, spre absorbția de către Uniunea Europeană, pentru că tot mai multe voci susțin că reunirea sau aderarea (republicii) la România va fi cea mai scurtă cale spre UE. Desigur, această direcție distruge statalitatea Moldovei și creează impresia că Uniunea Europeană este interesată de acest lucru”, a menționat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Lavrov s-a arătat indignat și de faptul că Moldova acuză Rusia de toate problemele sale.

„Acestea se întâmplă din mai mulți factori. De exemplu, limba moldovenească a fost transformată în limba română, iar în manualele școlare, în loc de istoria Moldovei, se predă istoria României. Complici naziști ai lui Hitler, precum Antonescu, sunt prezentați drept eroi naționali. În același timp, desigur, sunt alimentate sentimentele anti-rusești. Se încearcă să fim învinuiți pentru toate problemele Republicii Moldova, precum colapsul economic, situația din sfera socială, creșterea șomajului, a sărăciei și așa mai departe”, a subliniat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

În cadrul conferinței sale anuale de bilanț pentru anul 2025, ministrul rus de Externe a declarat că Rusia este interesată să construiască relații „normale” cu Republica Moldova și că Moscova nu oferă niciun motiv pentru ca autoritățile de la Chișinău să întreprindă acțiuni ostile, la instigarea Uniunii Europene. 

Declarațiile vin după afirmațiile făcute săptămâna trecută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a spus că ar vota în favoarea unirii cu România, stat membru al UE și NATO, în eventualitatea organizării unui referendum, considerând că acest pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a țării de presiunile rusești. 

Pe de altă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a precizat că declarațiile șefei statului au fost scoase din context și a subliniat că direcția actuală a Republicii Moldova rămâne integrarea în Uniunea Europeană.

„Noi trebuie să ne concentrăm pe procesul de integrare europeană, dar toate opțiunile trebuie să fie pe masă... - Dumneavoastră ați vota pentru ? - Eu aș vota, evident, da”, a afirmat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În același context, ministrul de Externe Mihai Popșoi, a declarat ieri că autoritățile de la Chișinău ar putea readuce în discuție subiectul unirii cu România, după modelul din 1918, în cazul în care Federația Rusă va amenința suveranitatea și integritatea teritorială a țării.