26 ianuarie 2026, ora 13:50

Protestatarii din UTA Găgăuzia l-au chemat pe președintele SUA, Donald Trump, să apere suveranitatea Republicii Moldova. Pancarte cu acest mesaj au fost observate în timpul unui miting organizat de autoritățile de la Comrat pe 25 ianuarie, contra guvernării de la Chișinău. De asemenea, au fost afișate bannere cu mesaje religioase și etnice, iar la final a fost adoptată o rezoluție în care a fost scris „Dumnezeu este cu noi”.

De la tribună, Ilia Uzun a declarat că și-ar dori un președinte precum Putin, Trump, Orban sau Erdogan. Totuși, întrebat de jurnalista TV8, Viorica Tătaru, despre motivele acestei dorințe, Uzun a refuzat să răspundă și a lansat acuzații de propagandă.

Între timp, mai mulți cetățeni au fost văzuți la eveniment cu pancarte în limba rusă, adresate atât autorităților de la Chișinău, cât și celor internaționale: „Președintelui Trump și liderilor mondiali – opriți încălcarea suveranității Moldovei. SOS”, „Bașcanul – vocea Găgăuziei, PAS – regim de presiune și represie”.

Am solicitat o reacție de la purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate, Adriana Vlas, însă nu am primit încă un răspuns.

Totodată, un alt participant a cerut organizarea unui referendum privind păstrarea Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente.

Potrivit Nokta, în Comrat era relativ puțină lume înainte de începerea mitingului. 

Consilierul Evgheniei Guțul, Mihail Vlah, a fost surprins împărțind participanților pancarte și dând indicații participanților să nu răspundă la „întrebările provocatoare ale jurnaliștilor”.

În timpul discursului, el s-a adresat nu doar celor prezenți, ci și comunității internaționale.

„Văd că Trump, președintele Americii, creează acum o alternativă, asemănătoare ONU, un Consiliu al păcii. Ei bine, vreau ca ambasada americană, așa cum a comunicat și cu Mitropolitul Vladimir, să spună că moldovenii trebuie să-și păstreze identitatea, suveranitatea. Astăzi au loc mari cataclisme mondiale, mari reorganizări globale. Vedeți, SUA pot lua liniștit președintele unei alte țări, pot spune că vor Groenlanda, să ia o bucată de gheață. Noi am simțit asta anul trecut, când au închis bașcanul fără proces și judecată, i-au dat 7 ani – știm că bașcanul Găgăuziei stă acolo ilegal. Președintelui Donald Trump și liderilor mondiali: opriți încălcarea suveranității Moldovei. Treziți-vă urgent”, a spus Vlah.

Menționăm că la Marșul Suveranității, organizat în iunie 2025, președinta Maia Sandu a subliniat că suveranitatea nu înseamnă doar simboluri sau declarații, ci eforturi zilnice de a apăra libertatea, demnitatea și independența țării. Totodată, șefa statului avertizat că forțele care invocă fals ideea de suveranitate, dar promovează supunerea față de un imperiu străin, încearcă să submineze valorile pentru care cetățenii au luptat acum trei decenii:

„Cei care azi își gravează pe frunte suveranitatea, dar de fapt luptă pentru a subjuga din nou Moldova unui stat străin, unui imperiu care aduce doar distrugere și nenorocire, sărăcie. Aceștia vor să pervertească cuvântul suveranitate, mai ales acum când suntem martorii unui nou atac al imperialismului rus, care neagă dreptul la existență și la independența țărilor din fosta URSS, fie că vorbim de Moldova, Ucraina sau alte state”.

TV8.md amintește că alegerile din Autonomia Găgăuză, planificate pentru 22 martie, sunt puse sub semnul întrebării. Incertitudinea a apărut după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat numirea unor membri ai Consiliului Electoral Central din regiune, responsabil de organizarea scrutinului și a cerut alinierea instituției la legislația electorală națională. Decizia a stârnit reacții dure la Comrat, unde a fost anunțată convocarea unei ședințe extraordinare la care urmează să fie discutați pașii următori.

Totodată, noile alegeri din UTA Găgăuzia trebuie să fie libere și corecte, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit șefei statului, oamenii trebuie să decidă cine îi va conduce, „nu sacii de bani”. Declarațiile au fost făcute pe 22 ianuarie.

De asemenea, șefa statului a precizat că în contextul reformei administrației publice locale, referitor la UTA Găgăuzia, nu se va schimba nimic și că autonomia va fi păstrată. 

26 ianuarie 2026, ora 18:34

Avocatul Poporului afirmă că tânărul de 20 de ani vizat de controversele privind aplicarea noii Legi a cetățeniei este cetățean al Republicii Moldova din naștere și nu poate fi lipsit de acest statut din cauza lipsei actelor de identitate. Între timp, un deputat al Partidului Nostru a anunțat inițierea unor demersuri parlamentare și pregătirea unor modificări la lege. Iar președinta Comisiei juridice din Parlament susține că situația ține de o interpretare greșită a normei și promite clarificări legislative.

Potrivit Avocatului Poporului, situația vizează „un tânăr de 20 de ani, născut pe teritoriul Republicii Moldova, din ambii părinți - cetățeni ai Republicii Moldova”, ceea ce înseamnă că acesta a dobândit cetățenia automat la naștere, conform legislației în vigoare.

„Persoana se încadrează în categoria persoanelor care dobândesc cetățenia Republicii Moldova la naștere, în virtutea principiilor ius sanguinis și ius solis. Data dobândirii cetățeniei Republicii Moldova este considerată data nașterii copilului respectiv”, precizează Ombudsmanul într-un comunicat.

Avocatul Poporului subliniază că obținerea cetățeniei prin naștere nu este condiționată de perfectarea actelor de identitate: „Neperfectarea actelor de identitate nu atrage «pierderea cetățeniei» sau declararea persoanei drept «apatrid».”

Totodată, instituția menționează că, în lipsa unei sesizări oficiale și a unor informații complete, este prematur să se vorbească despre încălcarea drepturilor persoanei în acest caz.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, îndeamnă autoritățile implicate să remedieze deficiențele apărute în practică și să ofere mai multă claritate publică în aplicarea noilor prevederi ale Legii cetățeniei.

Între timp, deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii, a declarat că va solicita informații oficiale de la Guvern privind numărul persoanelor afectate de noile prevederi și va cere organizarea unor audieri publice în Parlament.

„Voi cere organizarea de audieri publice pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, la care vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Agenției Servicii Publice, dar și experți din societatea civilă și juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a spus parlamentarul.

Berlinschii a mai precizat că lucrează la un proiect de modificare a cel puțin două articole din Legea cetățeniei și a unei hotărâri de Guvern conexe.

Președinta Comisiei juridice pentru numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat pentru ZdG că situația este rezultatul „unei interpretări greșite sau insuficiente clarități a normei, dar nicidecum cu rea intenție”.

„Copiii născuți din părinți care dețin cetățenia R. Moldova nu pot fi declarați apatrizi - e un nonsens”, a mai spus deputata PAS.

Veronica Roșca a anunțat că subiectul va fi discutat la următoarea ședință plenară a Parlamentului și că, dacă va fi necesar, vor fi operate clarificări sau ajustări legislative pentru a evita situații similare în viitor.

„Este o situație regretabilă, în primul și primul rând, pentru că are de suferit un cetățean al Republicii Moldova. Noi evaluăm această situație ca să vedem dacă e nevoie de intervenție sau interpretare și o să revin chiar la prima ședință plenară ca să remediem situația. Eu regret momentul prin care trebuie să treacă persoana în cauză, dar în niciun caz nu vom admite discriminarea cetățeanului”, a precizat Veronica Roșca.

TV8.md amintește că pe 24 decembrie 2025, a intrat în vigoare regulile mai stricte pentru doritorii de a obține cetățenia Republicii Moldova. Noua lege a fost implementată după ce în ultimii ani a crescut numărul de cazuri în care străinii folosesc acte false pentru a obține cetățenia țării noastre. Astfel, solicitanții vor trebui să depună cererea în mod personal la sediile ASP și vor trebui să demonstreze prin examen că știu limba română și Constituția.

Datele Agenției Servicii Publice arată că, anul trecut au fost depuse peste 11 mii de cereri de obținere a cetățeniei Republicii Moldova.