10 martie 2026, ora 08:05

Petiție pentru eliminarea blocajului electoral din Găgăuzia. Jurnalistul Mihail Sirkeli cere autorităților de la Chișinău să intervină. Inițiativa propune ca scrutinul pentru Adunarea Populară și pentru bașcan să fie organizat de CEC și reglementat la nivel național, iar soluția ar fi să se implice legislativul de la Chișinău, transmite 1TV. Igor Chiriac, vicepreședinte al Comisiei juridice, a explicat în ce condiții s-ar putea ajunge la asta.

Autorul petiției propune ca autoritățile centrale să anuleze Codul electoral al Găgăuziei și să stabilească regulile alegerilor în autonomie direct în Codul electoral al Republicii Moldova. O altă acțiune prevede ca alegerile pentru Adunarea Populară și pentru bașcan să fie organizate de CEC-ul del Chișinău, iar deputații locali să fie aleși pe liste de partid, ca la alegerile parlamentare. Modificarea sistemului electoral poate fi făcută doar de Parlament, prin schimbarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, subliniază autorul petiției. 

Vicepreședintele Comisiei juridice, Igor Chiriac, a explicat condițiile în care s-ar putea interveni legislativ.

,,Să fie adoptată o hotărâre privind particularitățile de vot de către Adunarea din Găgăuzia sau dacă ei nu pot să facă acest lucru să vină o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, care să stabilească particularitățile de desfășurare a alegilor, numirea datei alegerilor, cum are loc procedura de vot. Doar în cazul în care nici prima, nici a doua nu va putea fi pusă în aplicare, am putea să ne gândim la cea de a treia variantă. Dacă nu va fi totuși posibil, atunci va trebui să identificăm soluții legislative”, a menționat vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Igor Chiriac.

Modificările propuse, conform petiției, vin să elimine lacunele și abuzurile din sistemul electoral al Găgăuziei, să împiedice manipularea voturilor și corupția, dar și să protejeze autonomia de influențe externe. În acest sens, Chiriac consideră necesar ca membrii care vor fi numiți în organul electoral central de circumscripție să fie verificați de către instituțiile de drept, inclusiv de Serviciul de Informații și Sercuritate.:

,,În UTA Găgăuzia, nu spun despre reprezentanții organului electoral, dar în general există o mare conexiune cu gruparea criminală Șor. Foarte mulți oameni au fost pe lista celor care au primit banii din afara țării prin PSB Bank. Și ca să nu fie așa că membrii Organului Electoral de Circumscripție din UTA Găgăuzia sunt pentru cei care au primit și finanțări ilegale din afară țării, trebuie să există acest minim de verificare”.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt blocate de mai multe luni din cauza disputelor juridice și a lipsei unei autorități electorale funcționale. În 2023, legislativul regional condus de Dmitri Constantinov, a decis dizolvarea Comisiei electorale locale, ceea ce a contribuit la actualul blocaj electoral.

10 martie 2026, ora 09:30

Sesizarea opoziției parlamentare la Curtea Constituțională (CC) privind amendamentul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care permite ca membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor propuși de partenerii internaționali să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, și nu 61, a fost respinsă. Înalta Curte a constatat că „nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”.

Săptămâna trecută, deputații din opoziție au cerut Curții Constituționale să verifice constituționalitatea articolelor III și IV din Legea nr. 26 din 5 martie 2026 și, până la examinarea cauzei, să suspende aplicarea acestor prevederi.

Autorii sesizării au argumentat că prevederile contestate au fost adăugate printr-un amendament la un proiect de lege care reglementa alt subiect, „eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi, impusă de articolul 74 alin. (1) din Constituție pentru legile organice”.

„Modificarea art. 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție şi a art. 6 din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, pentru a introduce posibilitatea numirii membrilor în comisiile extraordinare de evaluare a judecătorilor şi procurorilor cu majoritatea voturilor deputaţilor, în loc de 3/5 din numărul deputaților, contravine flagrant cu OPINIA COMUNĂ adoptată de Comisia de la Veneția la cea de-a 129-a Sesiune plenară (Veneția, 10-11 decembrie 2021)12”, se mai arată în sesizare.

După examinarea cererii, „Curtea consideră că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător că aplicarea prevederilor contestate ar produce consecințe iremediabile care nu ar putea fi înlăturate de către organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sau pe calea justiției”.

De asemenea, CC reiterează faptul că „rațiunea suspendării acțiunii actelor contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor consecințe negative iminente și ireparabile pentru valorile fundamentale garantate de Constituție”.

Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

TV8.md amintește că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor propuși de partenerii internaționali să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, și nu 61. Se întâmplă după ce proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Constituțională.

Legea a fost promulgată în acceași zi de către Maia Sandu. Actul normativ a fost publicat în primele ore ale zilei de vineri, 6 martie, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și a intrat în vigoare.

Un val de critici s-a stârnit în jurul amendamentului. Centrul de Resurse Juridice a criticat rapiditatea cu care amendamentul a fost introdus și adoptat, considerând că această decizie reprezintă un „semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”.

Proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi din totalul necesar de 61, în ședința din 26 februarie. Candidaturile au fost susținute de 53 de deputați PAS, iar discutarea proiectului a generat reacții, nemulțumiri și nedumeriri în Parlament, atât din partea opoziției, cât și a membrilor fracțiunii PAS.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europeane pentru democrație, justiție și statul de drept, Markus Lammert, a declarat la acest subiect că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția cu privire la amendament.

Cei doi candidați au fost propuși de partenerii externi, alături de alte patru persoane. Inițial, online a avut loc proba interviu în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități. În urma evaluării, Lavigne a obținut 6 puncte, iar von Hebel – 5 puncte. Comisia a menționat că Lavigne „deține experiență profesională remarcabilă și competențe necesare” pentru funcție, iar von Hebel s-a remarcat prin „capacități distincte în parcursul profesional”.

Herman von Hebel a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri ai organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. În această calitate, în spațiul public au apărut mai multe informații care îi puneau sub semnul întrebării integritatea.