21 martie 2026, ora 15:00

Topirea ghețarilor din lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya s-a accelerat alarmant din anii 2000, rata scăderii masei de gheață dublându-se în această perioadă. Conform unui raport publicat de Centrul Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată (ICIMOD) din Kathmandu și citat de ziarul din Buthan Kuensel Online, ghețarii au pierdut până la 27 de metri din grosime începând cu anul 1975. 

„Aceasta nu este o problemă îndepărtată; este o criză care se agravează în timp real, cu partea sa de dezastre în fiecare vară și în fiecare sezon musonic”, a declarat Pema Gyamtsho, directorul ICIMOD. „Trebuie să consolidăm monitorizarea și să investim în adaptare acum”, a avertizat acesta. Între 1990 și 2020, suprafața ghețarilor din regiune s-a redus cu 12%, iar rezervele de gheață estimate au scăzut cu 9%, conform datelor ICIMOD. 

În aceeași perioadă, rata anuală a pierderii masei de gheață a crescut de la 35 cm (în intervalul 1974-1999) la 72 cm după anul 2000. „Creșterea temperaturilor înseamnă că ghețarii au din ce în ce mai puțin timp pentru a-și reface masa. Trebuie să reducem emisiile de carbon pentru a le permite să-și mențină ciclul natural de refacere”, a explicat cercetătorul Mohd Farooq Azam, citat de AFP. Efectele acestor schimbări climatice sunt deja vizibile. În fiecare an, țări precum Afganistan, Pakistan, India și Nepal se confruntă cu inundații devastatoare și alunecări de teren, în special din cauza rupturii lacurilor glaciare. Potrivit experților, incidența și intensitatea acestor dezastre sunt în creștere, pe măsură ce temperaturile globale continuă să urce.

Lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya adăpostesc peste 63.700 de ghețari, cu o suprafață totală de aproximativ 55.800 de kilometri pătrați. Aceste rezerve de gheață, cele mai mari din lume după calotele polare, alimentează zece dintre cele mai importante bazine hidrografice din Asia, fiind esențiale pentru sute de milioane de oameni. Cercetătorii atrag atenția asupra necesității de a intensifica măsurile de monitorizare a ghețarilor pentru a anticipa mai eficient riscurile asociate schimbărilor climatice.

21 martie 2026, ora 18:00

O nouă dronă rusească, încărcată cu exploziv, a căzut zilele trecute pe un câmp agricol din Ștefan Vodă. Iar zeci de localități din țară au rămas fără apă după o poluare masivă a Nistrului, urmare a unui atac al Federației Ruse asupra unei hidrocentrale din Ucraina. Bună, prieteni! Haideți să vorbim Verde-n ochi despre cadourile otrăvite ale lui Putin din ultima perioadă.

Drona de tip Geran-2, despre care poliția spune că  ar fi una dintre cele mai periculoase depistate până acum în Moldova, a căzut pe terenul agricol al fermierului Vasile Mereuță. Ironia sorții, în ultimii patru ani, bărbatul a adoptat doi lei și o panteră de la o grădină zoologică din Ucraina, pentru a-i proteja de război. Dacă ar fi explodat, dispozitivul ar fi provocat distrugeri majore. Înainte de a ateriza pe câmpul din Tudora, drona a zburat la 150 de metri înălțime deasupra satelor Olănești și Căplani. A fost un mare noroc faptul că nu a căzut peste vreo casă de locuit. 

De patru ani, de la începutul războiului de invazie al Rusiei în Ucraina, Moldova este expusă constant jocului de-a ruleta rusească. Un infografic realizat de portalul tv8.md arată că în această perioadă, pe teritoriul Republicii Moldova s-au prăbușit 25 de drone sau rachete rusești. Dispozitivele de război, unele dintre care încărcate cu exploziv, au ajuns în toate regiunile țării, de la nord la sud. Ironia sorții, cele mai multe au vizat regiuni cu simpatii largi proruse, cum ar fi Găgăuzia, Taraclia sau regiunea transnistreană.

Și pentru că nu erau de ajuns atacurile aeriene, armata rusă a decis să ne otrăvească și apa. Timp de aproape o săptămână, zeci de localități din nordul republicii au rămas fără apă la robinet. La Bălți, elevii au trecut la studii online. S-a întâmplat după un atac rusesc asupra hidrocentralei „Novodnestrovsk” din Ucraina care a provocat scurgeri de petrol în Nistru. Extinderea ariei de poluare a fost prevenită cu greu de autorități și doar grație ajutorului venit din România, Luxemburg, Polonia și Germania. 

Rusia, prin gura ambasadorului său la Chișinău, ne-a spus că nu-i pasă, iar apa contaminată care i-a fost pusă pe masă la întâlnirea de la Ministerul de Externe, unde a fost convocat, nu demonstrează nimic. Imediat, la Chișinău, s-a creat un cor al vocilor care au acuzat autoritățile centrale de genocid, prin sistarea aprovizionării cu apă a localităților din nord. 

„Ceea ce se întâmplă cu populația din Bălți nu poate fi calificat altfel decât genocid împotriva propriilor oameni. Patru zile fără preîntâmpinare, fără rezerve de apă, fără să asigure statul apă la fiecare microcartier, fără să permită apa tehnică, e absolut inadmisibil. Dați Bălțiului măcar apa tehnică, cu preîntâmpinări de rigoare. Am impresia că suntem undeva în Africa și vine ebola peste noi. Nu administrația publică locală, statul e direct responsabil. Statul nu are capacitate să asigure cisterne cu apă la Bălți, la fiecare colț? Halal de așa stat”, a declarat primarul Ion Ceban, în timpul ședinței  Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).

Nici primarul Ion Ceban, nici liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, al cărui reprezentant conduce Primăria Bălți, nu au pomenit nimic despre vina Rusiei la poluarea Nistrului. Asta deși, zilele trecute, urmare a unui denunț depus de Promo-LEX, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe caz. 

Zilele acestea, se fac 20 de ani de la primul embargo rusesc asupra vinurilor moldovenești. Nu cred că vreun patriot moldovean adevărat a uitat declarația uimitoare a șefului Rospotrebnodzor, Ghenadii Onișcenko, care a spus atunci că vinurile moldovenești ar fi bune doar de vopsit garduri. Interdicția pentru vinurile noastre a venit la scurt timp după ce Voronin a refuzat planul Kozak de federalizare a Moldovei, iar țara noastră a semnat planul de acțiuni Moldova-UE. Când nu faci așa cum vrea agresorul, el te pocnește. Regula e valabilă nu doar pentru violența domestică, despre care vorbim mult în ultimele zile, dar și despre violența geopolitică.

Pe final, Vă spun Verde-n ochi: Putin, pe care unii încă îl așteaptă cu drag în Moldova, vine de regulă în ospeție cu daruri otrăvite, iar după asta uită să mai plece.