Raioanele ar trebui să dispară ca centre administrative, deoarece au devenit structuri excesiv de politizate, ineficiente și tot mai lipsite de atribuții clare, consideră directorul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui. Aceeași opinie a fost exprimată și de consilierul raional de la Ialoveni, Liviu Vovoc, care a menționat că, în ultimii ani, consiliile raionale au pierdut treptat competențe importante, inclusiv în domeniul social, sănătății și educației. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Întreabă Ghețu” de la TV8.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, susține că problema raioanelor este de ani buni, iar aceste structuri și-au pierdut relevanța administrativă, financiară și economică.
„Ni se propun 10 raioane. Undeva se unesc trei raioane, respectiv se triplează, în părerea noastră, politizarea crește și rămân iarăși fără competențe clare, doar mi se spune că vor răspunde de dezvoltare, atragere de fonduri. Aici apare principala întrebare. Știind foarte bine că alte competențe nu i se vor da, nici educație, nici asistență socială, nici alte domenii, se primește că undeva noi „punem lupul să păzească oile”, pentru că ei vor răspunde de fonduri. Fiind structuri extrem de politizate, întrebarea dintr-o dată apare pe cât vor fi eficiente și cât vor fi”, a declarat Viorel Furdui.
Viorel Furdui avertizează însă că până la adoptarea modificărilor ar fi nevoie de consultări reale și aprofundate cu autoritățile locale, mediul academic și alte părți implicate. În opinia sa, autoritățile centrale trebuie să-și revizuiască abordarea față de consultări, mai ales în condițiile în care unele decizii de amalgamare ar fi fost stimulate indirect prin condiționarea accesului la fonduri.
În același timp, consiliera prim-ministrului pe administrație publică, Diana Chiriac, afirmă că Executivul pregătește un pachet amplu de modificări legislative pentru toamnă, care să vizeze întregul cadru al administrației publice locale. Scopul este ca, la următoarele alegeri locale, să existe deja un alt număr de primării, iar procesul de amalgamare voluntară să fie încurajat în continuare.
„Discuțiile care au fost în teritoriu au fost pentru a vedea ce spun oamenii și care sunt propunerilor primarilor și a consilierilor, cum văd ei să existe acest concept de reformă. Deci atunci am mers pentru consultări pentru a aduna cele mai bune propuneri și idei. Inclusiv, cele mai bune au fost luate în considerație. Inclusiv în teritoriu, când am mers, au fost și propuneri de a menține acest format de 10 regiuni sau 10 raioane, cum vor fi ele denumite, urmează să discutăm”, a explicat Diana Chiriac despre decizia de la reduce raioanele de la 32 la 10.
Potrivit Dianei Chiriac, reforma nu este gândită ca un exercițiu de reducere a cheltuielilor pe seama cetățenilor, ci ca o investiție în localități mai puternice și servicii publice mai bune. Ea a explicat că în localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori cheltuielile administrative depășesc 30%, în timp ce în cele mai mari aceste costuri scad semnificativ.
„Guvernul și-au asumat și pe lângă toate, inițial am pornit cu un fond de amalgamare voluntară. Reforma nu este despre optimizare, despre reduceri, despre a economisi pe seama oamenilor și a nevoilor oamenilor. Reforma este pentru a investi în localități și de a avea primării puternice și servicii în aceste localități”, a precizat Chiriac.
Ex-deputatul și consilierul raional din Ialoveni, Liviu Vovc, a declarat că actualele consilii raionale funcționează după aceeași logică politică precum Parlamentul: „Cine deține majoritatea, acela conduce raionul și numește președinte de raion, vice-președinți. În ultimii ani, într-adevăr, au fost reduse din împuternicirile lor. Respectiv, după această reformă, înțeleg că ei își doresc ca acest consiliu raional să ducă să impulsioneze dezvoltarea regională, proiecte de infrastructură, nu știu dacă acest lucru este necesar de a dubla”.
Totodată, acesta consideră că reforma administrației locale este și un angajament legat de parcursul european al Republicii Moldova, iar o parte din resurse ar putea veni din sprijinul financiar promis de Uniunea Europeană.
„Acești bani să fie folosiți într-adevăr pentru a face primării puternice și capabile să se dezvolte pe ele singure. Ori în situația actuală înțelegem că mai este mult de lucru și sfatul meu ar fi ca acum să continue Guvernul consultările cu localitățile și să încurajeze cât mai mult amalgamarea voluntară. Dacă se va ajunge la amalgamare normativă, riscăm să ne trezim într-o criză destul de mare”, a precizat Liviu Vovc.
Deputata Olga Ursu a pus sub semnul întrebării sursele de finanțare ale reformei și a sugerat că resursele necesare ar putea proveni din venituri suplimentare acumulate la buget, inclusiv din accize, taxe la carburanți și alte măsuri fiscale promovate de Guvern.
„Dați să vă spun de unde vin banii pentru amalgamare. Tind să cred că vin unul din accize TVA pentru carburanți, avem deja peste 220 milioane. Sunt cifre pe care ne-au prezentat ministerul Finanțelor. Pentru asta trebuie să fie bani, înseamnă că trebuie să vină de undeva suplementar. Banii sunt din accize și taxe la carburanți. Impozitarea coletelor. Majorarea TVA-ului pentru HoReCa. Am înțeles că este o inițiativă de majorarea TVA-ului pentru medicamente, și toate la mijloc de an”, a declarat Olga Ursu.
Deputata a subliniat lipsa de previzibilitate a măsurilor fiscale invocate în acest context. Totodată, ea a menționat că proiectul ar putea fi totuși adoptat, în condițiile în care Guvernarea dispune de suficiente voturi în Parlament.
Amintim că numărul raioanelor ar urma dă fie redus de la 32 la 10 în cadrul reformei administrației publice locale. Raioanele vor gestiona proiecte mari, precum drumuri regionale, spitale și managementul deșeurilor. Guvernul anunță că harta administrativă finală va fi gata spre toamnă, iar în 2027 vor avea loc alegeri locale în noile primării. În prezent, peste 87% dintre localități au sub 3.000 de locuitori. Doar 53 de primării depășesc 5.000 de oameni, iar dintre acestea 26 au peste 10.000 de locuitori.
