Alegerile din UTA Găgăuzia au fost tema centrală a unei conferințe organizate de ADEPT, unde au fost explicate cauzele crizei instituționale din autonomie și posibilele soluții de deblocare. Potrivit lui Igor Boțan, procesul electoral care trebuia să înceapă pe 21 aprilie a fost blocat, iar deși dialogul dintre Chișinău și Comrat continuă, rezultate concrete încă nu există. ADEPT admite că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc în toamnă, în timp ce deputații din Comrat, al căror mandat a expirat, au denunțat orice tentativă de împiedicare a scrutinului.
Deja de șase luni, Găgăuzia nu reușește să organizeze alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei. Analistul politic Igor Boțan, totodată director executiv al ADEPT, a reconstruit lanțul evenimentelor și a explicat cauzele crizei, precum și posibilele scenarii de depășire a acesteia.
Soluții propuse de ADEPT
ADEPT spune că blocajul poate fi depășit relativ rapid și vede trei opțiuni: aplicarea principiului ierarhiei actelor normative, în baza Legii nr. 100, considerată cea mai rapidă soluție; așteptarea unei decizii a Curții Supreme de Justiție, variantă care ar putea dura; sau modificarea Legii nr. 344/1994, astfel încât denumirea autorității electorale din Găgăuzia să fie armonizată cu cea din Codul electoral. Ultima opțiune a fost deja discutată în Adunarea Populară, dar are nevoie de votul a 3/5 dintre deputați.
„Am văzut rezultatele unui sondaj de opinie: cetățenii din Găgăuzia sunt nemulțumiți de faptul că mandatul Adunării Populare, expirat pe 12 noiembrie anul trecut, a fost prelungit aproape un an. Am intrat deja în a patra fază a acestei crize, iar o soluție nu se întrevede, deoarece părțile pornesc de la poziții rigide și nu reușesc să se apropie, deși toți înțeleg că soluțiile pot fi găsite prin dialog și compromisuri”, a declarat Igor Boțan pentru TV8.
Analistul a subliniat că situația poate fi rezolvată rapid, iar scopul asociației este de a analiza cadrul legal și de a facilita dialogul dintre deputații Adunării Populare și cei ai Parlamentului, pentru a identifica cea mai bună soluție.
Poziția Parlamentului
Copreședinta grupului de lucru parlamentar pentru Găgăuzia, Larisa Voloh, a declarat pentru TV8 că obiectivul Parlamentului este de a debloca rapid situația și de a asigura desfășurarea alegerilor.
„Escaladarea conflictului este cel mai prost scenariu. Suntem deschiși să găsim soluții legale și corecte, care să nu ducă la escaladarea conflictului și să nu creeze bariere suplimentare. Trebuie să deblocăm problema, nu să o agravăm”, a explicat Voloh.
Deputatul Igor Chiriac a recunoscut că discuțiile nu vor fi ușoare, dar a dat asigurări că, în final, va fi găsită o soluție: „Sper că vom lua o decizie corectă, astfel încât aceste alegeri să aibă loc. Vrem doar alegeri libere și corecte în Găgăuzia, fără fraude”.
Larisa Voloh a precizat că Parlamentul nu intenționează să modifice granițele autonomiei: „Nu vom încălca în niciun fel limitele teritoriale ale Găgăuziei. Localitățile sau părți ale autonomiei nu pot fi unite din exterior. Statutul autonom rămâne intact, însă în interiorul Găgăuziei astfel de procese sunt posibile”.
Totuși, în cazul comasării unor localități, numărul deputaților ar putea fi redus. În prezent, Adunarea Populară are 35 de membri.
Poziția CEC a Republicii Moldova
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova analizează opțiunile de soluționare a situației. Vicepreședintele instituției, Pavel Postică, a subliniat că doar Adunarea Populară poate stabili data alegerilor.
„În prezent, aceasta este exclusiv prerogativa Adunării Populare. Am discutat despre condițiile în care alegerile ar putea fi organizate, iar până în toamnă ar putea fi pregătit cadrul normativ necesar pentru alegeri corecte”, a declarat Postică.
El a adăugat că „soluții legale există întotdeauna, important este ca actorii implicați să dorească aplicarea lor”.
Unul dintre conflictele majore vizează denumirea autorității electorale din Găgăuzia - schimbarea din Comisie Electorală în Consiliu Electoral. Deputații găgăuzi consideră acest aspect o simplă formalitate și au sesizat instanțele.
Ce se întâmplă dacă alegerile nu au loc?
Întrebat ce se va întâmpla dacă alegerile nu vor avea loc nici în toamnă, Postică a declarat că până atunci va fi găsită o soluție.
„CEC a primit mai multe propuneri, inclusiv privind reglementarea alegerilor regionale în Codul electoral. Dacă vor fi susținute, vor fi înaintate Guvernului și Parlamentului”, a concluzionat acesta.
ADEPT a invitat și reprezentanți ai Găgăuziei la conferință, însă aceștia nu au participat. În paralel, la Comrat a avut loc o ședință extraordinară a Adunării Populare, în care s-a discutat blocarea alegerilor programate pentru 21 iunie 2026. Deputații au adoptat o declarație privind „inadmisibilitatea intervenției” în organizarea scrutinului.
Poziția Adunării Populare
În documentul semnat de președintele interimar Nicolai Ormanji, se afirmă că autoritățile centrale ar împiedica organizarea alegerilor. Deputații susțin că instanțele ar exercita presiuni politice asupra autonomiei și că eventualele contradicții legislative trebuie soluționate legal, nu prin blocarea procesului electoral.
Adunarea Populară intenționează să transmită declarația către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova.
Reportaj realizat de jurnalista TV8, Nadejda Volosinovici, de la fața locului.
