Ritmul lumii pare prea lent pentru generația Z. Tinerii își ascultă mesajele vocale pe repede înainte, uneori chiar la o viteză dublă față de vorbirea normală. Procedează la fel și cu clipurile video de pe rețelele sociale, unde, pe lângă faptul că le accelerează, nivelul de concentrare sau interes este, în medie, de doar cinci secunde. Psihologii spun că tendința este normală, întrucât creierul nostru are capacitatea de a procesa o cantitate de informație de până la patru ori mai mare decât în mod obișnuit. Totuși, utilizarea în exces sau aplicarea acestui obicei în conversații noi pot avea și efecte negative.
„Apăs pe ori doi destul de des, pentru că simt că nu am destulă răbdare să ascult mesajul respectiv și mi se pare că economisesc mai mult timp așa”.
„Am prieteni care întind mesajele foarte mult, fără să spună nimic”.
„Cel mai des o fac la lucru. De obicei n-am timp și apăs pe „ori doi”.
Același lucru se întâmplă și în cazul videoclipurilor, unde, de această dată, nici măcar redarea la viteză dublă nu mai este suficientă, așa intervine tendința de a derula rapid conținutul. Prin urmare, pentru ca un produs video să capteze atenția generației Z - nu este nevoie de mai mult de cinci secunde.
„Nu am răbdare să mă uit la tot. De obicei, mă uit o secundă-două și apoi dau scroll. Cred că nivelul de atenție este foarte scăzut la mine”.
„Eu cred că primele secunde sunt cele mai importante. Dacă primele secunde îmi captează atenția privesc până la sfârșit, în rest scrollez”.
„Depinde de subiect. Dacă e un subiect care mă interesează pot să-l urmăresc dacă nu, destul de repede fac scroll. - Câte secunde doar asculți? - Patru-cinci”.
Specialiștii susțin că acest fenomen este o realitate și ține de capacitatea creierului de a procesa o cantitate de informație de până la patru ori mai mare decât în mod obișnuit. Atunci când mărim viteza, ajungem să consumăm informația mult mai rapid decât în condiții normale. Totuși, dacă în cazul discuțiilor cu prietenii acest lucru este acceptabil, deoarece cunoaștem deja persoana și contextul - este recomandat să evităm această practică atunci când ne confruntăm cu informații noi.
„Dacă este informație nouă atunci s-ar putea să pierdem din esență și în al doilea rând, noi suprasolicităm creierul nostru care lucrează la viteză dublă sau poate triplă. De la asta putem avea dureri de cap și să ne obișnuim să selectăm în continuu informația, dar nu o trăim și nu o procesăm”, a menționat psihologul Liuba Ceban.
Cât despre scrolling efectele pot fi negative.
„Oamenii se obișnuiesc cu informația nouă, o înțeleg, le face plăcere, ulterior se plictisesc și încep să scrolleze. Pe durată lungă, apare problema de dependență. Mai ales la copii apare acest fenomen de dependență, copii care strigă dacă le iai gadget-ul”,a subliniat psihologul Liuba Ceban.
Potrivit logopezilor, tendințele pot afecta inclusiv vorbirea. Tinerii vor vorbi mai repede, ceea ce va face ca dicția să aibă de suferit. Se pierde din claritatea mesajului sau sunt omise sunete și silabe. Un studiu realizat de Universitatea din California - UCLA - a arătat că 85% dintre studenți ascultă materialele de la curs pe viteză dublă. Alți tineri ascultă astfel chiar și audiobookuri, podcasturi și clipuri video.
