Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă balistică şi peste 150 de drone. Alertă a fost și în Lituania. Preşedintele, prim-ministrul şi deputaţii au fost conduşi în adăposturi, iar aeroportul din Vilnius a fost închis. Pentru prima dată de la începutul războiului, Ucraina a avut mai multe operațiuni ofensive decât Rusia. Între timp, Rusia lansează fățiș amenințări la adresa unui stat membru al Uniunii Europene și NATO.
Pe de altă parte, Reuters notează că administrația Trump vrea să reducă numărul de trupe puse la dispoziția NATO în scenariul unei crize majore. Totuși, Donald Trump va participa la summitul G7 din Franța, în ciuda tensiunilor cu aliații legate de războiul din Iran. Asta în timp ce, relația Chinei cu Rusia a atins un „nivel fără precedent”, susține Vladimir Putin. UE discută cine ar putea reprezenta blocul european în eventuale negocieri cu Moscova, pe măsură ce capătă amploare ideea redeschiderii canalelor oficiale de comunicare cu Rusia, scrie FT.
UPDATE Vreau ca țara mea să fie în siguranță și vreau ca Moldova să facă parte din lumea liberă. Este ceea ce spune președinta Republicii Moldova într-un interviu acordat RFI/Deutsche Welle. În acest interviu exclusiv, Maia Sandu vorbește despre determinarea Moldovei de a face parte din familia europeană. Cu ocazia vizitei întreprinse la Parlamentul European, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acordat un interviu comun în care a abordat tema integrării europene, soluțiile la problema transnistreană și prezența țării în Coaliția de Voință. Șefa statului moldovean a subliniat că aderarea la UE este esențială pentru ca țara să poată supraviețui ca democrație.
UPDATE Rusia poartă „o responsabilitate directă” pentru incidentele legate de drone care s-au înmulţit în ultimele luni în ţările baltice, a acuzat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promiţând un răspuns ferm din partea UE.
UPDATE Autoritățile ucrainene iau în considerare organizarea alegerilor prezidențiale în primăvara anului 2027, potrivit lui Mihailo Podoliak, consilierul șefului administrației prezidențiale de la Kiev. Podoliak a corelat calendarul cu evoluțiile de pe câmpul de luptă și cu contextul strategic general, scrie portalul Caliber.az. Într-un comentariu pentru săptămânalul ucrainean Apostroph, Mihailo Podoliak a afirmat că din punct de vedere tehnic alegeri în Ucraina nu vor fi posibile mai devreme de primăvara anului 2027, subliniind că acest calendar rămâne însă condiționat de evoluția războiului, scrie HotNews.
UPDATE Vizitele lui Donald Trump și Vladimir Putin în China au produs rezultate modeste, iar Xi Jinping este văzut, de fapt, drept unicul câștigător. Totuși, deși ambele au părut similare, ele au fost aranjate astfel încât Beijingul a reușit să sugereze, subtil, o relație mai strânsă cu Moscova, prin diferențe de protocol și prin anumite observații ale liderului chinez, chiar în timpul întâlnirii cu Trump, scrie The Guardian.
UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a părăsit miercuri China după ce a anulat conferinţa de presă pe care o susţine de obicei după o vizită în străinătate din lipsa unor rezultate tangibile în timpul vizitei sale la Beijing, relatează EFE, potrivit Agerpres. În continuare, nu există un acord privind creşterea exporturilor de petrol şi gaze destinate Chinei, nici pentru construirea gazoductului prin Mongolia, Forţa Siberiei-2, deşi Moscova subliniază că există o "înţelegere". Liderul de la Kremlin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze "o aprovizionare sigură şi neîntreruptă" de hidrocarburi şi cărbune, în contextul actual, în care blocada asupra Strâmtorii Ormuz a blocat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate. Guvernul rus a subliniat, de asemenea, că are planuri de a extinde proiectele energetice comune cu China, fără a furniza detalii, deşi la Beijing s-au deplasat şefi ai companiei petroliere Rosneft şi consorţiului de gaze Gazprom.
UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a încheiat vizita oficială în China, programul călătoriei fiind extrem de încărcat. Liderul rus a petrecut 11 ore participând la diverse negocieri, întâlniri și evenimente protocolare. Programul de lucru a început la ora 11:00, ora locală, când Vladimir Putin a sosit la Marea Sală a Poporului (Palatul Parlamentului chinez), și s-a încheiat la ora locală 22:00. Cu toate acestea, în cursul zilei, președintele a trecut pentru scurt timp şi la reședința de stat pusă la dispoziția sa. La plecare, pe aeroport, a fost organizată o scurtă ceremonie de rămas bun pentru liderul rus. Ca și la începutul vizitei sale, o gardă de onoare a fost aliniată pe Aeroportul Shoudu din Beijing, împreună cu un grup de școlari și studenți chinezi, care au fluturat steaguri la plecarea preşedintelui rus, scrie Rador.
UPDATE Vladimir Putin şi Xi Jinping s-au întâlnit deja de circa 40 de ori, în ultimii 13 ani pe care i-au petrecut la putere. Iar miercuri, ei ţineau să arate că vizita liderului de la Casa Albă, Donald Trump - care s-a aflat săptămâna trecută la Beijing- nu le-a afectat cu nimic relaţia. Şeful de la Kremlin a calificat relaţia sino-rusă "fără precedent, în ciuda unor factori externi defavorabili". Iar Xi Jinping a catalogat-o drept una "de nezdruncinat".
UPDATE Rusia are cinci scenarii pentru extinderea războiului folosindu-se de Belarus. Ucraina își va spori forțele în această zonă, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Șeful NATO a avertizat Rusia să nu folosească arme nucleare.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri o consolidare a poziţiilor forţelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul ţării, la frontiera cu Belarus, relatează dpa, potrivit Agerpres. "Am analizat informaţiile de intelligence referitoare la planurile Rusiei pentru operaţiuni ofensive dinspre acea zonă", a scris Zelenski pe conturile sale de pe reţelele de socializare după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat şi comandanţi ai armatei.
UPDATE Ministerul britanic al Apărării transmite că un avion de vânătoare rusesc Su-35 s-a apropiat de aeronava britanică de supraveghere Rivet Joint, care se afla deasupra Mării Negre, în spațiul aerian internațional și care efectua un zbor de rutină în sprijinul NATO. De asemenea, și un avion Su-27 a efectuat șase treceri prin fața avionului RAF, apropiindu-se la doar șase metri de botul acestuia, scrie Biziday.
UPDATE Kremlinul a criticat dur miercuri declarațiile șefului diplomației lituaniene, calificându-le drept „la limita nebuniei”, după ce ministrul de externe Kestutis Budrys a afirmat că NATO trebuie să demonstreze Moscovei că este capabilă să pătrundă în exclava rusă Kaliningrad. Kaliningrad este o exclavă situată între Lituania și Polonia, ambele state membre NATO, pe coasta Mării Baltice. Are o populație de aproximativ 1 milion de locuitori și este puternic militarizată, servind drept sediu al Flotei Baltice a Rusiei, scrie Rador.
UPDATE NATO trebuie să arate Moscovei că este capabilă să pătrundă în exclava rusă Kaliningrad, a afirmat într-un interviu ministrul lituanian de externe Kestutis Budrys, o declaraţie descrisă miercuri de Kremlin drept una care "frizează nebunia", scrie Reuters.
UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că incidentul în care un avion F-16 românesc a doborât o dronă deasupra Estoniei arată cât de mult s-a schimbat războiul modern și de ce Alianța trebuie să își consolideze rapid apărarea anti-dronă pe flancul estic. Într-o conferință de presă susținută la Bruxelles înaintea reuniunii miniștrilor de Externe NATO de la Helsingborg, din Suedia, Rutte a spus că intervenția aeronavei românești reprezintă „exact genul de situație” pentru care NATO se pregătește în prezent, scrie Spotmedia.
UPDATE Suedia va cumpăra patru fregate de apărare şi intervenţie, de la societatea franceză Naval Group, în plin proces de reînarmare, deschis odată cu războiul din Ucraina dar şi pentru că a devenit membru NATO, din 2024. O investinţie de mai multe miliarde de euro, scrie RFI.
UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi-a exprimat miercuri scepticismul că statele membre ale acestei alianţe vor accepta propunerea sa de a oferi Ucrainei un ajutor echivalent cu 0,25% din PIB-ul lor anual, dar a afirmat că intenţia sa este de a deschide o dezbatere pe acest subiect, relatează agenţia EFE, transmite Agerpres.
UPDATE Preşedintele şi prim-ministrul Lituaniei au fost evacuaţi miercuri în adăposturi, pe fondul unei alerte privind prezenţa unei drone. Şi membrii Seimasului, parlamentul lituanian, au fost conduşi într-un adăpost subteran, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres. Armata lituaniană a îndemnat miercuri dimineaţă populaţia să se adăpostească în mai multe regiuni ale ţării. De asemenea, zborurile de pe Aeroportul Internaţional din Vilnius au fost suspendate.
UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de marţi spre miercuri, armata rusă a bombardat oraşul Harkiv. Şeful Administraţiei Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, a precizat că ruşii au lovit cu drone Shahed cartierele Holodnohirsk și Nova Bavaria. În urma atacului, a fost rănită o fată de 16 ani. Celelalte consecințe sunt în curs de clarificare, scrie Rador.
UPDATE Un atac rusesc s-a soldat cu doi morţi şi şase răniţi în noaptea de marţi spre miercuri la Dnepr, în estul Ucrainei, a anunţat administraţia militară regională, relatează AFP, conform Agerpres. La peste patru ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, bombardamentele continuă cotidian. "Două persoane au fost ucise şi şase rănite în timpul nopţii în cursul atacului rusesc la Dnepr", a anunţat pe Telegram şeful administraţiei militare a regiunii Dnepropetrovsk, Oleksandr Ganzha. Cinci dintre răniţi au fost spitalizaţi, trei aflându-se în stare gravă, a precizat el.
UPDATE Şeful Administrației Militare Regionale Zaporijjia, Ivan Fedorov, a raportat că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a lansat 909 atacuri asupra a 42 de localități. Potrivit unui comunicat remis miercuri dimineaţă, în urma bombardamentelor, au fost rănite şapte persoane, dintre care trei copii. Ruşii au lansat 21 de atacuri aeriene, au efectuat un atac folosind un sistem de rachete cu lansare multiplă şi 297 lovituri de artilerie. De asemenea, regiunea a fost atacată de 590 de drone ruseşti. Autoritățile au înregistrat 95 de sesizări de la cetăţeni privind distrugeri de obiective de infrastructură, locuințe, autovehicule și anexe gospodărești, scrie Rador.
UPDATE Forţele Aeriene ale Ucrainei au raportat că, în noaptea de 19 spre 20 mai, Rusia a atacat teritoriul ucrainean cu o rachetă balistică Iskander-M și 154 de drone. Racheta balistică a fost lansată din regiunea Rostov, iar dronele Shahed, Gerbera, Italmas și Parodia au fost lansate din direcțiile Kursk, Șatalovo, Oriol, Briansk, Millerovo și Primorsko-Ahtarsk. Potrivit datelor preliminare, apărarea aeriană a doborât sau a neutralizat 131 de drone în nordul, sudul și estul Ucrainei. Totodată, au fost consemnate lovituri efectuate de o rachetă balistică și de 23 de drone în 20 de locuri, precum şi căderi de resturi de drone doborâte în alte şase locații. Forțele Aeriene ucrainene au avertizat că noi grupuri de drone ruseşti se află în spațiul aerian al ţării și au îndemnat populația să respecte regulile de siguranță, notează Rador.
UPDATE Ucraina a efectuat, pentru prima dată, mai multe atacuri zilnice decât forțele ruse, a declarat comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU), Oleksandr Stanislavovîci Sîrskîi , semnalând o posibilă schimbare a dinamicii de pe câmpul de luptă. Într-un interviu acordat publicației Militarniy, el a dezvăluit că intensitatea și numărul operațiunilor de luptă rusești au scăzut. „De exemplu, ieri (totuși, generalul nu a precizat ziua exactă – n.r.) s-a remarcat prin faptul că numărul operațiunilor noastre ofensive a depășit pentru prima dată numărul operațiunilor ofensive ale inamicului”, a spus el. „Dar nu ne putem relaxa, deoarece inamicul este puternic”, a adăugat el, scrie Digi24.
UPDATE „Apartenența la NATO nu va proteja complicii teroriștilor de o răzbunare justificată”, ar fi transmis rușii, cu referire directă la Letonia. Ei acuză micuțul stat baltic de ajutor oferit Ucrainei în lansarea atacurilor cu drone asupra teritoriului Federației Ruse. Agenția NEXTA citează un mesaj atribuit SVR în care Letonia este amenințată în mod deschis. Acolo se scrie că la Moscova sunt cunoscute coordonatele instituțiilor importante din Letonia. Nici măcar statutul de membru NATO nu va putea proteja Letonia de un atac teribil lansat de Rusia, menționează sursa citată. „Coordonatele centrelor de luare a deciziilor din Letonia sunt cunoscute, iar apartenența țării la NATO nu va proteja complicii teroriștilor de o răzbunare justificată”, ar fi scris în declarația SVR. Spionajul rus, aflat sub conducerea lui Serghei Narîșkin, susține că Letonia coordonează, împreună cu Ucraina, atacurile cu drone asupra teritoriului Federației Ruse.
UPDATE Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a susținut că apariția dronelor ucrainene deasupra teritoriului baltic este o consecință directă a războiului electronic dus de Moscova. „Estonia nu a permis ca spațiul său aerian să fie utilizat pentru atacuri împotriva Rusiei. Incidente de acest gen sunt legate de activitățile de bruiaj rusești”, a declarat acesta. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, oficialul estonian a spus că Rusia încearcă să provoace tensiuni între statele occidentale și Ucraina. „E vorba de consecințele războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei. (Susținerile Rusiei) reprezintă o mișcare disperată de a diviza Occidentul și de a ne determina să le spunem ucrainenilor să se oprească”, a afirmat Margus Tsahkna.
UPDATE „Penuria de forță de muncă din Rusia, cauzată de război, va afecta economia ani la rând”, susține agenția financiară Bloomberg. Moscova se confruntă cu o criză neobișnuită, fără precedent în Europa modernă, generată în mare parte de lipsa oamenilor care să muncească. Economia nu poate continua să avanseze fără forță de muncă, decât dacă ar avea loc un miracol al productivității, iar Rusia este un exemplu clar în acest sens, notează El Economista.
UPDATE Uniunea Europeană ia în calcul o mutare diplomatică majoră în contextul războiului din Ucraina. Mai multe guverne europene discută posibilitatea desemnării unui reprezentant de rang înalt care să poată purta eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Printre numele vehiculate se află Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei, dar și Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei. Discuțiile vin într-un moment în care Europa încearcă să își recâștige influența asupra procesului de pace din Ucraina și să nu fie lăsată pe margine în negocierile conduse de Statele Unite, scrie Mediafax.
UPDATE Președintele american Donald Trump va participa la reuniunea liderilor G7 din Franța, în luna iunie, pentru a discuta despre inteligența artificială, comerț și combaterea criminalității, a declarat un oficial al Casei Albe pentru Axios.
UPDATE Administrația americană intenționează să informeze aliații din NATO, în cursul acestei săptămâni, că va reduce numărul de trupe pe care le-ar pune la dispoziția Alianței în cazul unei crize majore, potrivit unor surse citate de Reuters. Trei oficiali familiarizați cu subiectul au declarat, sub protecția anonimatului, că Pentagonul ar urma să anunțe această intenție în cadrul unei reuniuni a responsabililor pentru politici de apărare din statele membre, programată la Bruxelles.
UPDATE NATO a desfășurat un amplu exercițiu militar pe flancul estic al Alianței, în cadrul căruia au fost simulate primele ore după un atac asupra unui stat aliat. Aproximativ 3.000 de militari din cadrul Forțelor Speciale participă la antrenamente desfășurate de la Marea Baltică până la Marea Mediterană, inclusiv în zona Mării Negre. Printre trupele implicate se află și unitatea de elită americană NAVY SEALs.
UPDATE Statele Unite pregătesc o reducere graduală a prezenței militare din Europa, însă procesul nu va fi unul rapid și se va întinde pe durata mai multor ani, pentru a permite statelor europene să își consolideze propriile capacități de apărare. Anunțul a fost făcut de comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, într-un moment în care mai multe capitale europene încearcă să afle care vor fi efectele reale ale noii strategii militare promovate de administrația președintelui Donald Trump, scrie Știripesurse.
UPDATE În urmă cu 7 ani, Volodimir Zelenski a devenit președintele Ucrainei. Inaugurarea sa a avut loc pe 20 mai 2019. În acel an, actorul de comedie Volodimir Zelenski a reușit o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale din Ucraina. El a obținut peste 73% din voturi, în timp ce fostul președinte, Petro Poroșenko, nu a avut decât 24%. „Nu vă voi dezamăgi niciodată”, le-a spus Zelenski susținătorilor care sărbătoreau victoria, notează Mediafax.
UPDATE Liderul chinez Xi Jinping a lăudat relațiile dintre China și Rusia, pe care le-a descris drept o forță de „calm în mijlocul haosului”, în timpul întâlnirii cu Vladimir Putin la Beijing, miercuri, la doar câteva zile după ce l-a primit în capitala chineză pe președintele american Donald Trump, notează Antena3. Xi a făcut referire la situația internațională tot mai tensionată și a lansat o critică indirectă la adresa SUA în timpul discuțiilor cu Putin desfășurate la Marele Palat al Poporului, care au deschis vizita de stat de aproximativ 24 de ore a liderului rus în China.
UPDATE Războiul din Ucraina a transformat radical relația economică dintre China și Rusia, iar orașele chineze aflate la graniță trăiesc astăzi un adevărat boom comercial alimentat de sancțiunile occidentale împotriva Moscovei, conform Mediafax. Companiile chineze profită de retragerea firmelor occidentale de pe piața rusă și ocupă rapid golul lăsat de brandurile europene și americane. Potrivit datelor industriei auto chineze, mărcile din China au ajuns să controleze aproape 60% din piața auto rusă, comparativ cu doar 7% înainte de izbucnirea războiului. Managerii locali recunosc deschis că invazia Ucrainei a devenit o oportunitate majoră pentru afacerile lor. Wang Runguo, manager al unei companii de export auto din Suifenhe, spune că veniturile sale s-au dublat după ce a renunțat la agricultură și s-a orientat spre comerțul cu mașini destinate pieței ruse.
UPDATE Relația Chinei cu Rusia a atins un „nivel fără precedent”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul întâlnirii de miercuri de la Beijing cu Xi Jinping. Liderul rus a fost primit cu toate onorurile unei vizite de stat, la fel ca Donald Trump săptămâna trecută, potrivit CNN. Totodată, liderul rus l-a invitat pe Xi Jinping să viziteze Rusia anul viitor.
UPDATE Președintele chinez Xi Jinping și omologul său rus Vladimir Putin au încheiat marți dimineață o reuniune extinsă alături de delegațiile lor, informează CCTV, citată de BBC. Pe agenda liderului rus pentru restul zilei sunt incluse mai multe evenimente, conform Kremlinului și presei de stat ruse. Putin și Xi vor semna declarații comune și alte acorduri bilaterale, după care vor participa la deschiderea unui proiect educațional comun.
