Cinci judecători noi își încep activitatea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Președinta Republicii Moldova a semnat decretul privind numirea în funcție a următoarelor persoane: Alexandru Negru, Gheorghe Stratulat, Sergiu Stratan, Ana Cucerescu și Elena Croitor.
Decretul a fost semnat vineri, 3 iulie, și publicat de Președinție marți, 7 iulie, zi în care a apărut în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare.
Actul poate fi contestat la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în termen de 30 de zile de la data comunicării, în condițiile prevăzute de Codul administrativ.
Conform legislației, CSJ este formată din 20 de judecători. Dintre aceștia, 13 sunt selectați din rândul judecătorilor, iar șapte din rândul avocaților, procurorilor sau profesorilor universitari în domeniul dreptului.
Judecătoria Chișinău a transmis un mesaj de felicitare pentru noii judecători și le-a mulțumit pentru activitatea desfășurată în cadrul instituției, urându-le succes în noua funcție.
„Cu acest prilej, colectivul Judecătoriei Chișinău le transmite cele mai sincere felicitări cu ocazia acestei promovări, care constituie o apreciere a profesionalismului, dedicării și competenței demonstrate pe parcursul activității desfășurate în cadrul instanței. Le adresăm, totodată, mulțumiri pentru contribuția adusă la înfăptuirea actului de justiție și la consolidarea activității Judecătoriei Chișinău, exprimându-ne aprecierea pentru implicarea și responsabilitatea de care au dat dovadă în exercitarea atribuțiilor profesionale. Le dorim mult succes în exercitarea noii funcții, realizări remarcabile și împliniri în noile responsabilități!”, se arată în comunicatul instituției.
Alexandru Negru a activat în perioada 2005-2008 ca jurist și specialist în cadrul Întreprinderii municipale „Servicii Locative Rîșcani”, iar 2008-2010 la „Servicii Locative Centru” din Chișinău. În 2010 a colaborat cu Biroul Asociat de Avocați „Facultatea de Drept”, apoi a urmat cursurile de formare inițială pentru candidații la funcția de judecător organizate de Institutul Național al Justiției (2010–2012). În perioada 2012–2013 a revenit la Biroul de Avocați, iar între 2013 și 2014 a fost asistent judiciar la Curtea de Apel Chișinău.
La 26 februarie 2014, Alexandru Negru a fost numit judecător la Judecătoria Buiucani, pe un termen de cinci ani, iar prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, în 26 februarie 2019 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.
Gheorghe Stratulat a absolvit la în 2013 cursurile de formare inițială pentru candidații la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justiției. A fost angajat în funcția de asistent judiciar la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, unde a activat până în 2014.
La 11 aprilie 2014, prin Decretul președintelui Republicii Moldova a fost numit pentru un mandat de cinci ani în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.
Sergiu Stratan a condus completul în dosarul lui Vlad Plahotniuc și activează la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La etapa audierii, acesta a oferit clarificări privind anumite aspecte de integritate financiară și etică, referitoare la proveniența fondurilor utilizate pentru renovarea unui apartament, precum și la posibila neplată a impozitului aferent unei creșteri de capital.
În 2012, judecătorul a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a devenit vicepreședinte al Judecătoriei Botanica și judecător de instrucție.
Stratan a fost numit pentru prima dată în funcție în august 2015, la Judecătoria Centru. Din ianuarie 2017, a fost transferat la instanța reorganizată a capitalei, iar în 2020 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.
Anterior, Stratan a activat ca asistent judiciar la Judecătoria Botanica și la Curtea Constituțională. A absolvit Institutul Național al Justiției în 2013.
În 2021, magistratul a fost suspendat temporar din funcție în perioada concediului pentru îngrijirea copilului, însă CSM a anulat ulterior suspendarea și l-a reîncadrat în funcție.
Ana Cucerescu activează în sistemul judecătoresc de 14 ani. Și-a început cariera în 2011 la Judecătoria Bălți, iar câțiva ani mai târziu a fost transferată temporar la Judecătoria Centru din Chișinău. Din 2019, este magistrată la Judecătoria Chișinău.
În februarie 2024, numele ei a apărut pe lista magistraților care se ocupă de dosare de corupție și confiscare a averilor. Nu era însă prima dată când gestiona cauze cu miză mare: în 2020, la propunerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, a fost desemnată să conducă unul dintre completele specializate în dosarele legate de devalizarea sistemului bancar.
Printre cauzele care au adus-o în atenția publică se numără dosarul fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în care partea vătămată este Veaceslav Platon, care așteaptă în Marea Britanie decizia privind extrădarea.
Procesul lui Morari a fost marcat de numeroase recuzări depuse de Platon, iar în 2021, Cucerescu a anunțat că intenționează să se retragă, susținând că s-a simțit intimidată de colegele din complet. În final, una dintre acestea, Vasilisa Muntean, a fost exclusă din dosar, iar conducerea completului a revenit Anei Cucerescu.
Magistrata a dat și sentințe cu rezonanță politică. În august 2024, l-a condamnat pe fostul viceprim-ministru și ex-președinte al Parlamentului, Iurie Roșca, la șase ani de închisoare pentru trafic de influență. Atât Roșca, cât și avocatul său au calificat decizia drept una ilegală și au atacat-o la Curtea de Apel.
Atunci, avocatul lui Roșca, Iulian Rusanovschi, a acuzat-o public de lipsă de imparțialitate și „trunchiere a textelor în sentințe”. Judecătoria Chișinău a respins însă aceste acuzații:
„Informația răspândită nu corespunde realității. Acuzațiile împotriva judecătorului sunt nule și neavenite, or publicarea intenționată a acestora pe rețelele de socializare, prejudiciază imaginea Judecătoriei Chișinău, precum și știrbește din autoritatea întregului sistem judecătoresc al Republicii Moldova, la general. Reținem că declarațiile prin care se discreditează public sunt lipsite de substrat factologic, constituie prezentarea nereală şi tendențioasă a informațiilor”.
Și averea magistratei a ajuns în vizorul public. În 2020, anticorupție.md a scris că aceasta folosea o mașină nedeclarată, ulterior inclusă în declarația de avere din 2023.
În declarația de avere pentru anul 2024, Ana Cucerescu indică venituri de circa 350.000 de lei de la Judecătoria Chișinău, 1.750 de la Institutul Național al Justiției și puțin peste 100 de lei dobândă de la bancă.
Judecătoarea nu deține terenuri și nu are în proprietate locuințe. Ea locuiește într-un apartament de 90 m², pe care îl folosește în baza unui contract de comodat semnat în 2020. De asemenea, a indicat în declarație un Nissan Qashqai din 2010, care aparține unei rude.
Anul trecut, Cucerescu a fost supusă, timp de câteva luni, unor presiuni și amenințări constante, inclusiv cu moartea. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, în cadrul unui briefing de presă.
Potrivit acestuia, magistrata a primit inclusiv fotografii macabre cu persoane asasinate, decapitate și apeluri repetate, chiar și noaptea.
Elena Croitor este doctor în drept. Audiată în luna februarie, Comisia de vetting nu a identificat dubii care să necesite discuții suplimentare în cadrul unei audieri, toate aspectele legate de verificarea integrității candidatei fiind complet elucidate în comunicarea scrisă cu aceasta.
