Într-o scrisoare publicată de asociație, se arată că proiectul a fost discutat în cadrul mai multor întâlniri, ultima cu participarea primului-ministru a avut loc la 8 decembrie curent. Iar, având în vedere cu suspiciunile lansate public, referitoare la cazurile recente de fraudă bancară, participanții la această reuniune au dorit să se asigure că toate persoanele implicate în aceste cazuri nu ar beneficia de asemenea de prevederile acestei inițiative.
Astfel, asociația investitorilor străini atrage atenția asupra unei serii de dispoziții care ridică semne de întrebare în rândul comunității de afaceri, cum ar fi:
– Sancționarea cu răspundere penale pentru că nu a obținut nici un act permisiv necesar pentru funcționarea afacerii, indiferent de pagubele provocate;
– Sancționarea cu răspundere penală pentru încheierea oricărui acord anticoncurențial care provoacă pagube în proporții deosebit de mari, sau care generează profituri extrem de ridicate (în practica internațională, această răspundere se aplică numai în cazul carteluri, nu și acordurilor pe verticală);
– Dacă, în cursul unui control, un organism de control identifică că a fost săvârșită o infracțiune, trebuie să menționeze în actul său de control suma exactă a daunelor cauzate de infracțiune și acțiunile care trebuie întreprinse pentru remedierea încălcării. Actul de control nu poate fi atacat în instanță și servește drept probă pentru urmărirea penală. Există riscul ca garanțiile procedurale comune, aplicabile colectării de probe în cadrul urmăririi penale (inclusiv împotriva autoincriminării), să nu fie luată în considerare de organismul de control;
– Sancționarea cu răspundere penală pentru desfășurarea de activități care încalcă drepturile de proprietate intelectuală, nu indică codul fiscal în documente sau îl indică cu greșit (nu este clar cum pot fi combinate aceste două aspecte).
Asociația își arată disponibilitatea de a continua consultările cu autoritățile Republicii Moldova pentru finalizarea proiectului respectiv, ea salutând faptul că Ministerul Justiției prin proiectul respectiv își dorește să îmbunătățească climatul investițional prin introducerea normelor penale mai puțin represive legate de infracțiuni economice și de stabilire a unor garanții procedurale suplimentare împotriva abuzurilor de aplicare a legii și a organismelor de control.
Menționăm că, proiectul a fost propus spre examinare pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, 13 decembrie, a Guvernului, dar a fost amânat la solicitarea lui Pavel Filip.
„Eu astăzi am avut o discuție și cu domnul Michalko, ambasadorul Uniunii Europene. Sunt exprimate mai multe îngrijorări în acest sens. Pentru mine nu este clar, pentru că este o reformă mult așteptată, solicitată de fiecare dată când am avut întâlniri cu mediul de afaceri. Eu sunt sigur că este o inducere în eroare și cu referire asupra acestui proiect de lege, pentru că personal l-am trecut și în lung și în lat și nu am văzut unde pot fi provocate aceste îngrijorări”, a declarat premierul la ședința Executivului.
Tot ieri, în cadrul unei emisiuni, ministrul Justiției, a dat asigurări că proiectul guvernării „omite orice referire la infracţiunile legate de frauda bancară” și spune că temerile formulate de societatea civilă sunt „speculații”. În plus, potrivit lui, noile facilități nu se vor aplica în cazul investigațiilor în curs. Pur și simplu, precizează ministrul Justiției, dacă antreprenorul a greşit neintenţionat, nu va fi arestat şi nu-i va fi sistată activitatea dacă repară greşeala în termen rezonabil.
Amintim, că mai multe ONG-uri au semnat un apel public prin care cer retragerea proiectul de lege privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”. Potrivit semnatarilor, inițiativa dată scapă de răspundere penală „băieții șmecheri”, subminează lupta anticorupție, motive din care nu poate fi promovat.
