Rata anuală a inflației a crescut până la 34% în septembrie 2022, sau cu 2,2 puncte procentuale față de luna iunie. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), majorarea a fost cauzată de creșterea cotațiilor internaționale la resursele energetice, seceta hidrologică, cu efecte asupra prețurilor autohtone la produsele alimentare, ajustarea tarifelor și sporirea, în aceste condiții, a costurilor. Deprecierea leului față de dolarul SUA a generat presiuni suplimentare. Iar războiul din Ucraina a sporit simțitor impactul celorlalți factori.
„Economia mondială a încetinit puternic în contextul unor incertitudini sporite. Războiul și criza economică în desfășurare duc la scăderea cererii și creșterea prețurilor în același timp. Cotațiile înalte, pe parcursul unei perioade îndelungate, la materiile prime, îndeosebi la resursele energetice, reduc economiile, investițiile și puterea de cumpărare a populației.
Înăsprirea politicilor monetare în vederea readucerii inflației la nivelul țintelor stabilite cauzează temperarea cererii agregate. Prețul gazului în Europa depășește cu maximele ultimilor ani, din cauza opririi livrărilor din Rusia. Aprecierea dolarului SUA pe fundalul deprecierii euro și a lirei sterline, toate la niveluri record, prezintă structural diferit piețele financiare internaționale. Euro rămâne sub paritate față de dolarul SUA din cauza crizei energetice din Europa și a diferențelor substanțiale dintre ratele de politică monetară”, se arată într-un comunicat al BNM.
Prețurile de consum ar putea crește în continuare
BNM prognozează că „temperarea economiei mondiale și oferta restrânsă, cauzată de creșterea riscurilor geopolitice, vor influența cotațiile la materiile prime”.
„Prețurile de consum vor crește în continuare, cel puțin, de la micșorarea recoltei din acest an, creșterea prețurilor externe la energie, războiul din Ucraina, ajustarea tarifelor la gaze naturale și la serviciile conexe (cu efectele lor secundare), indexarea pensiilor și de la creșterea salariilor”, mai notează BNM.
„Rata anuală a inflației va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză și va reveni în intervalul de variație în trimestrul II 2024. Această dinamică va fi determinată de toate componentele inflației. Cererea agregată va fi negativă pe întreaga perioadă de prognoză din cauza deteriorării cererii externe și a finanțării consumului casnic, dar și datorită condițiilor monetare restrictive, însă va fi stimulată de impulsul fiscal pozitiv.
Riscurile și incertitudinile prognozei sunt mari. Din mediul extern se conturează surse precum oferta redusă și cotațiile înalte la resurse energetice și alte materii prime, războiul din Ucraina, scăderea cererii mondiale. Rămâne înaltă probabilitatea crizei datoriilor suverane cu transmitere pe piețele financiare.
Inflația galopantă actuală va majora atât dobânzile pentru finanțarea deficitelor publice, cât și cele la deservirea datoriilor care au crescut impunător pentru a opri scăderea economică cauzată de pandemia COVID-19. Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice”, explică BNM.
TV8.md reamintește că Banca Națională a Moldovei a hotărât să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,5% anual. Pe 8 noiembrie, BNM a mai decis să mențină și ratele de dobândă la creditele overnight, la 23,5% anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,5% pe an.
Potrivit unui comunicat al BNM, decizia a fost adoptată „în condițiile transmiterii efectelor măsurilor de politică monetară anterioare și urmărește încetinirea prețurilor de consum, prin atenuarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, susținerea în continuare a intermedierii financiare în moneda națională și a economisirii în defavoarea consumului, echilibrarea balanței comerciale, precum și prin ancorarea așteptărilor inflaționiste”.
