Schema pusă la cale în timpul lui Vladimir Plahotniuc prin care oligarhul fugar avea dividende din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice, despre care v-am vorbit în ediția trecută a Cutiei Negre,  a fost preluată în vara anului 2020 de două firme bulgare apărute peste noapte. Am găsit urmele businessman-ului Alexandru Vîlcu și ale fostului deputat democrat Vladimir Andronachi.  

După ce Vladimir Plahotniuc a fugit din R. Moldova, banii obținuți din taxele royalty achitate de Agenția Servicii Publice pentru soft-ul de personalizare a actelor și-au schimbat destinatarul. Mai exact, pe 22 mai 2020, compania lituaniană UAB Garsu Pasaulis a cedat drepturile asupra soft-ului companiei Optimo Service Ltd din Bulgaria.

Solicitată să explice cum a ajuns Garsu Pasaulis să renunțe la soft, un reprezentant al companiei ne-a răspuns pe email că ASP a fost cea care a insistat să fie cooptată  o altă firmă care să gestioneze programul de personalizare a actelor.

„Povestea cu Optimus din Bulgaria a început pe vremea COVID. La începutul anului 2020, Agenția Servicii Publice din R. Moldova a remis diverse solicitări față de noi legate de implementarea și întreținerea soft-ului. În discuțiile cu ASP, clientul a propus să aibă o persoană terță, care să preia de la noi întreținerea softului. În același timp, am primit propuneri de cooperare de la Optimo din Bulgaria. Nu aveam suficiente informații despre Optimo și competența lor, așa că nu am vrut să avem nicio relație directă cu Optimo.

În timp ce ASP insista cu reclamațiile sale, noi i-am propus clientului (ASP) să ia în considerare încheierea unui acord cu Optimo (fără să fim implicați într-o astfel de relație), prin care Optimo să preia soft-ul de la noi și întreținerea acestuia. Noi urma să nu mai fim responsabili pentru asta.

ASP a fost de acord și astfel, în mai 2020, am încheiat un acord cu trei părți în aceleași condiții. Toate obligațiile noastre legate de soft au fost transferate/asumate de o terță parte - Optimo Service. Noi, la rândul nostru, nu ne-am opus ca noul operator să folosească sistemul dezvoltat pentru clientul nostru, acordând drepturi exclusiv pentru acest proiect. După aceea, nu am mai fost implicați în relația dintre Agenție și Optimo și nu mai avem cunoștințe despre relația lor”,explicat Andrius Lukosevicius, director al Secției Securitate de Imprimare a companiei UAB Garsu Pasaulis.

Firme bulgare cu interpuși ruși

Optimo Service Ltd a fost fondată pe 27 noiembrie 2019, cu jumătate de an înainte de a prelua dreptul de gestionare a soft-ului de la Garsu Pasaulis. Firma avea un capital social de doar 100 leve bulgare, echivalentul a 50 de euro, conform extrasului din Registrul comercial din Bulgaria, obținut de Cutia Neagră, cu sprijinul rețelei globale de jurnaliști de investigații OCCRP.

Fondatorul Optimo Service este Serghei Pirojkov, un cetățean al Federației Ruse, născut în 1957 în regiunea Rostov. În calitate de manager al firmei figurează cetățeanul bulgar Tsvetan Stoyanov Dimitrov.

Compania are ca genuri de activitate vânzări de software, configurarea serverelor de la distanță, furnizarea și instalarea de echipamente electrice și produse electronice. Conform unei declarații depuse de Pirojkov la Ministerul bulgar de Finanțe, în 2019 compania bulgară Optimo Service nu a avut nicio activitate.

Sediul firmei se află în Sofia, capitala Bulgariei, în cartierul de lux „Manastirski Livadi”. Reporterul Centrului de Jurnalism de Investigații Bivol din Bulgaria, partenerul Cutiei Negre la realizarea acestei anchete, a mers la sediul firmei pentru a discuta cu proprietarul.  

Clădirea în care se află oficiul Optimo Service găzduiește un restaurant și o asociație de asistență medicală. Optimo Service împarte ultimul etaj al blocului cu un salon de frumusețe. Nicio inscripție nu indică prezența în această locație a importantului partener al Agenției Servicii Publice și al Garsu Pasaulis.  

Cea care a deschis ușa reporterului Bivol a fost o angajată a salonului de frumusețe. În afara camerei video, aceasta a spus că la capătul coridorului este un birou în care „lucrează doi băieți ruși la calculatoare – Serioja și Anton. Numai că cei doi bărbați vin rar la serviciu”.

Pe 26 octombrie 2020, Optimo Service a transferat angajamentele sale față de ASP către o altă firmă din Bulgaria - Optimo IT Solutions LTD. Proprietarul acestei companii este nimeni altul decât Tsvetan Stoianov, angajatul cetățeanului rus Serghei Pirojkov în Optimo Service.

Cu două săptămâni mai devreme de acest acord, Tsvetan Stoyanov a cumpărat o companie mai veche și i-a schimbat denumirea în Optimo IT Solutions.

5,6 milioane de euro plătite de ASP firmei bulgare într-un singur an

La aproape două luni de la preluarea companiei de către Tsvetan Stoianov, în conturile Optimo IT Solutions au început să curgă banii de la Agenția Servicii Publice din Moldova, drept taxe royalty pentru actele perfectate. Astfel, în perioada 24 noiembrie 2020-13 august 2021, ASP a efectuat 19 plăți, în valoare totală de 5,6 milioane de euro, către această companie, conform unor documente ajunse în posesia Cutiei Negre.   

Despre transferul dubios de drepturi asupra soft-ului către firmele bulgare a vorbit anterior la Cutia Neagră și directorul ASP, Mircea Eșanu: 

„Pentru mine este straniu când o companie, fie ea și tipografie, cesionează practic cu titlu gratuit unei companii bulgare creată peste noapte și care încasează ulterior 5,6 milioane de euro timp de un an de zile. Noi vorbim de sume exorbitante. Arătați-mi, vă rog, o companie care face o pomană de 5 milioane și jumătate de euro”.

Reporterul Bivol a mers și la sediul Optimo IT Solutions aflat în centrul capitalei Bulgariei pentru a vorbi cu proprietarul firmei.  Oficiul este într-un edificiu de epocă, iar accesul în curte este interzis. O angajată a companiei care oferă spațiu pentru închiriere a spus inițial că nu știe dacă există firma Optimo IT Solutions în clădire.

Ulterior, femeia a contactat la telefon un bărbat care s-a prezentat drept contabil, dar a refuzat să facă legătura cu proprietarul Optimo IT Solutions.  

- Bună ziua, suntem de la centrul de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Cine reprezintă firma în Bulgaria? Cetățeni moldoveni, ruși sau români?  
- Nu, sunt cetățeni bulgari. Și proprietarul cred că este bulgar. 
- Cum se numește?
-  Nu pot să vă spun așa pe de rost. Nu țin minte acum. Înțelegeți că nu îi pot ști pe toți pe nume. Avem peste 50 de clienți. Trebuie să mă uit în acte ca să vă pot spune.
-        Cu ce se ocupă firma, software, servicii în domeniul IT?
-        Vorbiți cu contabilul-șef.
-        Bună ziua.
-        Da.
-    Suntem de la media de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Este pe adresa asta, str. 11 august, nr. 17.
- Da.
- Cine reprezintă firma în Bulgaria și cu ce se ocupă?
- Sigur ați văzut în registrul comercial cine o reprezintă.
- Este reprezentată de un cetățean rus, Serghei Pirojkov?
- Păi, căutați-l. El nu este aici, la această adresă. Noi suntem o companie de contabilitate. Eu sunt managerul firmei.
Totuși, ce fel de activitate are firma?
-   De ce mă interogați? De ce să vă dau eu niște informații? Există conducere, există proprietari. Vă dați seama că, cel puțin, ca furnizor de servicii, sunt condiții de confidențialitate, care se respectă. Noi nu putem să facem publice astfel de informații.
-  Bine, dar firma este înregistrată pe această adresă, de aceea noi am venit la această adresă. Nu avem idee cum să luăm legătura cu proprietarii.
-  Aveți idee, dacă ați ajuns aici.
-  Firma are afaceri cu țări ca Republica Moldova, România, Lituania?
-   Nu vom spune acum ce fel de afaceri are și ce nu are. Voi sunteți procurori, investigatori sau cine ca să vă spunem ce afaceri are? Nu avem cum să vă oferim informații.
-   Bine, dar puteți să ne faceți legătura cu proprietarii, căci nu putem să îi găsim? 
-   Haideți să facem așa, trimiteți-ne o solicitare oficială, scrisă și o să vedem.
-   Unde să trimitem, la ce adresă?
-    Aici, pe adresa companiei. Sunt curieri, există serviciu poștal.
-   Dați-ne un email, niște contacte.
-  Ei pot să răspundă la întrebări. 

Ulterior, reporterii Cutiei Negre au sunat la  sediul Optimo IT Solutions pentru a discuta cu Tsvetan Stoianov. Secretara companiei a spus să trimitem întrebările pe email la care nu am mai primit răspuns.   

Parteneriatul bulgarilor cu o companie din Chișinău

Revenim la vara anului 2020 atunci când schema cu taxa de royalty a fost preluată de firma bulgară Optimo Service. La o lună după cedarea drepturilor asupra soft-ului de personalizare a actelor, compania a decis să-și ia un partener în R. Moldova care să-i reprezinte interesele în raport cu Agenția Servicii Publice. Firma a informat ASP-ul, printr-o scrisoare, că SRL IT-LAB GRUP se va ocupa de gestionarea soft-ului. Conexiunile duc la omul de afaceri Alexandru Vîlcu despre care presa a scris că ar fi apropiat de Igor Dodon.

Potrivit scrisorii expediate ASP-ului de firma bulgară, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, IT-LAB GRUP urma să se ocupe nu doar de deservirea tehnică a soft-ului, dar să gestioneze tot procesul de administrare a afacerii. Firma moldovenească urma să dețină ștampila companiei Optimo Service, să semneze acte, să primească și să efectueze plăți în numele firmei bulgare.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, fondatorul IT-LAB GRUP, Alexei Cioban, a declarat că nu a prestat niciun serviciu pentru ASP, deoarece nu a mai ajuns să colaboreze cu firma bulgară. Acesta susține că a fost contactat direct din Sofia, dar a evitat să spună cu cine a purtat negocieri.

ALEXEI CIOBAN, director IT-LAB GRUP: -Noi am avut discuții despre un parteneriat potențial. Am fost și la ASP, am discutat, dar să încheiem contract nici cu ASP, nici cu compania bulgară nu am ajuns până la acest subiect. Nu am făcut niciun lucru, nu am primit niciun ban, nu am vrut să colaborăm cu compania asta.

Reporter TV8: - Dar ce trebuia să faceți mai exact?

Alexei Cioban: – Să deservim partea tehnică a soft-ului, a echipamentului care era sau nu știu dacă este acum instalat la ASP.

Reporter TV8:  – Și de ce nu ați mers până la final?

Alexei Cioban:  – Am discutat cu ASP, am aflat mai multe detalii și am spus că nu este specificul nostru. Noi am refuzat.

Reporter TV8: - Dar cum ați ajuns să discutați cu ei, cine v-a recomandat, cum i-ați găsit?

Alexei Cioban:  – Ei ne-au găsit pe noi. Au sunat și au propus să fim parteneri pe piața moldovenească.

Reporter TV8:  - Dar comunicarea cu reprezentanții Optimo Service a avut loc la Chișinău? Cu cine v-ați întâlnit? Cu cine ați discutat? Doar la telefon ați dus tratative?

Alexei Cioban:  – Da.

Reporter TV8: - Dar cum, ei v-au semnat o procură prin care să le reprezentați interesele?

Alexei Cioban: – Ei au semnat. Eu nu am semnat niciun contract. Pentru ca să mă duc acolo (n.r. la Agenția Servicii Publice) să discut, trebuia să fie un document.

Reporter TV8: - Dar cu cine discutați la telefon?

Alexei Cioban:  – Foarte multă bătaie de cap am avut cu acest caz și nu mai vreau mai departe.

Reporter TV8:  – Ați fost chemat și la audieri de procurori pe cauza asta?

Alexei Cioban: – Nu vreau să comentez. A fost ceva.

Pe de altă parte, documentele consultate de Cutia Neagră arată că parteneriatul dintre Optimo Service și IT-LAB a durat jumătate de an. Contractul de colaborare a fost întrerupt pe 5 ianuarie 2021.

Conexiunea cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu

Firma lui Alexei Cioban, delegată de bulgari să le apere interesele în Moldova, își are adresa juridică în sectorul Râșcani al capitalei, pe stradela Studenților 2/4. Conform actelor cadastrale consultate de echipa Cutiei Negre, clădirea în care activează IT-LAB aparține companiei Tehnovin aflată în proprietatea omului de afaceri Alexandru Vîlcu.

Întrebat direct dacă Vîlcu i-a propus această colaborare cu firma bulgară pentru administrarea soft-ului ASP, Alexei Cioban a negat categoric acest lucru.

Reporter TV8: - Dl Vîlcu v-a recomandat această colaborare cu firma bulgară? Prin intermediul lui ați ajuns la ei?

Alexei Cioban: – Nu, direct am fost contactați.

Reporter TV8: - Ei așa v-au identificat? Au sunat și bună ziua, noi vrem să lucrăm cu dvs? Pare straniu.

Alexei Cioban:  – De ce? Se întâmplă și așa.

Reporter TV8:  – Nu ați avut nicio înțelegere sau discuție cu dl Vîlcu la subiectul ăsta?

Alexei Cioban: – Vîlcu este clientul nostru. Noi am avut întrebări că compania mea ar fi de fapt al lui și eu sunt persoană interpusă, dar nu este așa, pentru că noi avem mulți clienți, lucrăm. Vîlcu este unul dintre clienții noștri și nu dintre cei mai mari.  

Echipa Cutiei Negre a reușit să ia legătura și cu Alexandru Vîlcu, plecat din Moldova înainte ca oamenii legii să-i bată la ușă și să facă percheziții în casa sa în cadrul dosarului „blanchete pentru pașapoarte”.

Într-un schimb de mesaje pe Messenger cu reporterul Cutiei Negre, Alexandru Vîlcu a recunoscut că a încercat să aranjeze parteneriatul cu firma din Bulgaria și i-a propus o colaborare firmei IT-LAB. Astfel, Vîlcu îl contrazice pe Alexei Cioban care a infirmat implicarea partenerului său în cazul ASP.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Da, am fost contactat de cineva să preiau anumite lucrări ce țin de soft-ul de la ASP, dar în urma evaluării soft-ului cu firma partener și a lucrărilor care erau necesare de făcut, am înțeles că nu vom fi în stare să facem acest lucru și am refuzat fără a începe. Noi am încercat cu Alexei să facem un parteneriat cu cei din Lituania, dar după o analiză, Alexei a înțeles că nu va reuși să facă față acestui lucru și a refuzat. Și acolo, credeți-mă, nu se vorbea de cifrele care le-am citit în dosare și în presă. Era o propunere decentă pentru Moldova. Vorbim de câteva zeci de mii, și nu de milioane. La acea adresă unde activează IT-LAB, noi oferim spații în chirie și avem peste 50-60 de chiriași. Alexei este unul dintre ei, care nu are nicio treabă cu mine. El are afacerea lui pe care a început-o cu mulți ani în urmă. Prima dată am conlucrat cu el în anul 2008, când aveam niște contracte cu Moldtelecom. De atunci conlucrăm. El este admin-ul nostru pentru servere și rețea și ne acordă servicii outsourcing”.

Ziarul de Gardă a scris anterior într-o investigație despre colaborarea firmelor lui Alexandru Vîlcu și Alexei Cioban la întreprinderea de stat Moldtelecom, unde au livrat echipament tehnic de milioane de lei.

În septembrie curent, Alexandru Vîlcu a primit mandat de arest, în lipsa sa, în dosarul „blanchetelor de pașapoarte”, după ce nu s-a prezentat la audieri la cererea procurorilor. El respinge acuzațiile că ar fi unul dintre beneficiarii schemei de la ASP și susține că a inițiat propria investigație pentru a afla cine a beneficiat de banii furați din pașapoarte.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Vreau să vă asigur că eu de acolo nu am mâncat. Eu nu am avut treabă cu pașapoartele sau cu alte acte din Moldova. Niciodată nu m-am ocupat cu afaceri care sunt în afara legii. Pe mine mai puțin m-a interesat firma din Bulgaria. Mai mult m-a interesat în baza căror acte mi s-a pornit dosarul penal. Le-am văzut și sunt ridicole. Eu am vrut să aflu cine sunt persoanele care au profitat în urma acestei șmecherii și de ce m-au băgat pe mine în această situație. Am înțeles cine a profitat mulți ani la rând de această schemă și cine a ieșit basma curată din toată afacerea asta fără să răspundă și să pretindă că este un înger. Am aflat foarte multe lucruri interesante și am dovezi că treaba e mult mai încurcată decât o prezentați dvs”.

Omul de afaceri a refuzat să ne dezvăluie ce probe a descoperit și cine sunt persoanele despre care spune că au avut de câștigat din actele emise de ASP.

Omul lui Vladimir Andronachi în schema de la ASP?

Un alt personaj vizat în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul deputat democrat Vladimir Andronachi. Procuratura Anticorupție afirmă că a stabilit „preliminar” conexiuni între companiile bulgare Optimo Service și Optimo IT Solutions cu Andronachi, dar și legături cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu.

Într-un răspuns la solicitarea Cutiei Negre, Procuratura a precizat că verifică implicarea lui Vîlcu și Andronachi în schema de la ASP.

„Ce ține de legăturile între companiile bulgare Optimo Service Ltd și Optimo IT Solutions Ltd cu Alexandru Vîlcu și Vladimir Andronachi, vă aducem la cunoștință că preliminar între aceste persoane fizice și juridice a fost stabilită legătură de conexitate, însă circumstanțele  faptice ale acestor legături încă sunt verificate de organul de urmărire penală.  În acest sens, urmează să fie formulate cereri de comisii rogatorii. Din acest motiv, la această etapă procesuală, informații certe la acest subiect nu vă putem oferi”, a menționat Procuratura Anticorupție.

Surse ale Cutiei Negre au comunicat că legătura dintre Vladimir Andronachi și companiile din Bulgaria era asigurată de jurista familiei fostului deputat, Carolina Andriuța. Femeia ar fi gestionat de la Chișinău firmele bulgare. Nu am reușit să verificăm aceste acuzații.

Cu toate acestea, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru Cutia Neagră că Andriuța are statut de învinuit în cauza penală „pentru complicitate la abuz în serviciu și spălarea banilor”. Însă, în privința acesteia nu sunt adoptate hotărâri, investigațiile și administrarea probatoriului fiind în derulare, au precizat procurorii.

Carolina Andriuța a administrat mai multe companii conectate la Vladimir Andronachi. În prezent, aceasta se află pe banca acuzaților într-un dosar ce vizează frauda bancară, împreună cu Nadejda Andronachi, soția fostului parlamentar.

Aceeași persoană a reprezentat și compania Energokapital în litigiul cu pretinsa bancă republicană a Transnistriei, conform unei decizii de judecată emisă în stânga Nistrului.Între 2014-2016, Energokapital a intermediat vânzarea de energie electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan consumatorilor din dreapta Nistrului. Cutia Neagră a publicat anterior mai multe interceptări telefonice care arătau că Andronachi dădea indicații directorului Energokapital și aproba transferul de dividende în offshore-uri din schema energetică.

I-am transmis, prin intermediul avocatului, mai multe întrebări fostului deputat Vladimir Andronachi, reținut recent în Ucraina și extrădat în R. Moldova. Acesta se află în prezent în penitenciar. Dar, până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns. Potrivit avocatului său, Andronachi pledează nevinovat în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”.

Reporter TV8: - Eu v-am remis săptămâna trecută câteva întrebări pentru dl Andronachi în dosarul pașapoartelor. Voiam să precizez dacă avem vreun răspuns de la dumnealui.

Oleg Mîța, avocat: - Nu.

Reporter TV8: - Dar ați reușit să-i transmiteți întrebările sau nici nu v-ați întâlnit?

Oleg Mîța: - Da. Eu v-am explicat că dumnealui nu mi-a dat răspuns deodată. A spus că vrea să le studieze. Până acum nu mi-a dat careva reacții. Eu o să mă duc zilele astea la dânsul în penitenciar și o să-l întreb în raport cu aceste întrebări, dacă el are careva răspunsuri.

Reporter TV8: - Dar dvs în calitate de avocat ne puteți spune dacă ați făcut cunoștință cu învinuirile care se aduc în dosarul pașapoartelor și cum pledează clientul dvs?

Oleg Mîța: - În acest dosar, dumnealui a fost pus oficial sub învinuire. Evident că vina nu își recunoaște. În general, a explicat procurorilor că nu cunoaște nimic despre asemenea acțiuni legate de așa-zise scheme de perfectare a pașapoartelor.

Oleg Mîța este și avocatul Carolinei Andriuța în dosarul fraudei bancare ajuns deja în judecată. În ce privește cauza penală ce vizează ASP-ul, apărătorul susține că clienta sa nu are statut de învinuit și la fel pledează nevinovată.

Vila de lux a fostului director ASP a ajuns sub sechestru

O altă persoană care a primit mandat de arest în lipsa sa în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul director ASP Vladislav Zara. În mai 2020, acesta și-a pus semnătura pe acordul adițional încheiat cu compania Garsu Pasaulis când firma de la Vilnius a cedat drepturile asupra soft-ului de personalizare a actelor către Optimo Services din Bulgaria. În mandatul lui Zara, a fost organizată în mare grabă și o nouă licitație pentru achiziția blanchetelor de pașapoarte. Licitația a fost anulată după ce Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a semnalat riscuri de fraudare în favoarea companiei lituaniene Garsu Pasaulis.

Recent, Procuratura Anticorupție a estimat prejudiciul provocat în dosarul „blanchete pentru pașapoarte” la 817 milioane de lei. Oamenii legii au aplicat sechestru pe 38 de bunuri imobile ale figuranților din dosar. Printre acestea se numără și vila de lux care aparține fostului director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara.

Pe 10 mai curent, angajații SPIA au făcut percheziții la domiciliul lui Zara în prezența soției sale, deoarece fostul șef al ASP plecase deja din Moldova. Reporterii Cutiei Negre au localizat imobilul de lux al familiei Zara. Casa se află într-o zonă selectă, lângă pădure, în renumitul cartier din Durlești „Poiana Domnească”.

Deși este finisată pe interior, după cum am văzut în imaginile făcute publice de Procuraturădin timpul perchezițiilor, dar și pe exterior, cum se vede la fața locului, are gard pe tot perimetrul terenului de 7 ari, o curte bine amenajată și chiar piscină în ogradă, casa familiei Zara nu este înregistrată oficial la Cadastru. Fostul director ASP a indicat vila în ultima declarație de avere depusă la ANI, ca fiind la etapa de construcție. Dar cu 4 ani în urmă, terenul pe care se află casa a fost ipotecat la bancă pentru un credit de două milioane de lei.

Vladislav Zara a lucrat toată viața la stat. A fost inspector în Garda Financiară, apoi a trecut la Serviciul Vamal. Din iunie 2013 a condus întreprinderea de stat Gările și Stațiile Auto, apoi Agenția Medicamentului, iar din mai 2020 până în august 2021 a fost director la ASP.

De-a lungul anilor, Vladislav Zara a indicat în declarațiile de avere veniturile soției sale din afacerea pe care o administrează, dar și cadouri și donații generoase primite de la părinți: în 2014 - 10 mii de euro, în 2015 - peste 100 de mii de lei, iar în 2017 și 2018 - donații de la tatăl său în valoare de 1,6 milioane de lei.

Părinții i-au mai donat în 2014 un apartament de 117 metri pătrați pe care l-a vândut ulterior cu 90 de mii de euro. Tatăl fostului director ASP, Aurel Zara, conduce filiala din Bălți a unei instituții bancare și a făcut parte din conducerea organizației teritoriale din Bălți a Partidului Democrat.

Afară de vila luxoasă pe care și-a construit-o în cartierul de elită „Poiana Domnească”, Vladislav Zara a făcut și achiziții scumpe. De exemplu, în 2020 și-a cumpărat în leasing o mașină de marca BMW nou-nouță, pentru care a plătit 92 de mii de euro.

Tot în 2020, în declarația de avere, Zara a indicat o nouă afacere. Soția sa, Evelina Zara, s-a asociat într-o firmă cu fostul deputat democrat Eugeniu Nichiforciuc. Compania ECO PROFELECTRIC deține licență pentru furnizarea energiei electrice.

Contactat prin intermediul avocatului său, fostul șef al Agenției Servicii Publice a transmis reporterului Cutiei Negre că pledează nevinovat, dar a refuzat să discute, motivând că declarațiile sale ar putea să prejudicieze ancheta.   

Litigiul de milioane dintre ASP și Optimo IT Solutions din Bulgaria

În aprilie 2022, Agenția Servicii Publice a organizat o licitație pentru achiziția blanchetelor pentru acte. La tender au participat firme din 9 state, iar câștigătoare a fost desemnată o companie de stat din Polonia. Aceasta s-a oferit să livreze 3 milioane de blanchete cu aproximativ 130 de milioane de lei. Un an în urmă, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, ASP condus de Vladislav Zara a încercat să desfășoare în grabă o licitație similară. Atunci, compania lituaniană Garsu Pasaulis venise cu o ofertă de patru ori mai scumpă, de 500 de milioane de lei.

La licitația din anul curent, Agenția Servicii Publice a selectat și o companie franceză care să producă un soft nou de personalizare a actelor de identitate, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a mașinilor. De această dată, ASP a avut grijă să-și înregistreze dreptul asupra soft-ului. Astfel, au fost excluse taxele royalty pe care le plătea anterior fiecare cetățean care-și perfecta un document.

MIRCEA EȘANU, director ASP: „Noi din august anul trecut nu mai debursăm pentru partea de royalty. Noi ne-am asigurat că soft-ul pe care îl utilizăm este în deplina noastră proprietate, cea a ASP-ului. Noi nu mai cotizăm în pușculița asta de royalty, bani care plecau în țări străine”.

Problemele ASP-ului însă nu s-au terminat aici. Instituția a ajuns într-un litigiu cu firma Optimo IT Solutions din Bulgaria după ce a refuzat să-i plătească taxele royalty din septembrie 2021. Dosarul se află în arbitrajul de la Chișinău.

Mariana Rață: - Ce datorie aveți la ei?

Mircea Eșanu: - Nu vă spun că o să știe cât să pretindă de la noi.

Mariana Rață: - Dar ei cât pretind?

Mircea Eșani: -  Ei pretind că avem datorii, dar ei nu știu cât anume. Noi am fost răutăcioși și nu le-am furnizat documentele care confirmă câte acte am personalizat. Pe baza acestor cifre ei ar fi putut calcula exact care este datoria. Suma este mare. Ea nu este existențială pentru ASP în acest moment, dar în cazul în care Procuratura și instanța de judecată nu își vor face treaba, dar după mine este un caz evident de corupție și delapidare în proporții exorbitante, noi riscăm destul de mult să pierdem în arbitraj”

Republica Moldova este o un stat sărac, dar cu oameni extrem de generoși cu partidele politice. Campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost un soi de competiție între bugetari, pensionari și chiar șomeri la donații pentru diferiti concurenți. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. 

Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare. Am întâlnit și mulți donatori care nu știau nici cu spatele despre sumele pe care le-ar fi vărsat în bugetul de campanie al partidului.

Am pornit în căutarea pensionarilor și șomerilor din lista de donatori ai Partidului Nostru din satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi. Ne-a atras atenția un cuplu de bătrâni, Vera și Andrei Roșior. Cei doi, potrivit datelor CEC, au donat la mijloc de septembrie, 10 mii de lei pentru Partidul Nostru. Andrei Roșior, pe care l-am găsit acasă, nu știe însă nimic despre donațiile pe care le-ar fi făcut.

Discuție între Andrei Roșior și reporterul TV8:

-        Dați-mi un număr de telefon și când o să aflăm o să vă sun.

- Dar nu cunoașteți ce sumă ați donat?

– Nu pot să spun nimic, eu cu capul meu...

 – Nici soția nu cunoaște?

 – Ea încă e mai rău ca mine. Parcă am donat. Baba era acasă, eu nu știu.

 - Dar a venit cineva să ceară bani de la dvs?

 - Eu nu pot să spun asta, nu eram acasă. Eu mai mult pe la spital.

 - Ce pensie aveți dvs?

- Patru mii.

- Dar soția dvs.?

- Nu știu, ea la Bender primește.

- Iată pe listă figurați că ați donat 10 mii de lei? Este corect?

- Poate să fie așa. O să vină nepoata și o să mă lămurească.

- Nu cunoașteți absolut nimic?

- Nu pot să spun nimic.  

La scurt timp după ce ne-am îndepărtat de casa soților Roșior, am fost contactați telefonic de un bărbat, care s-a prezent drept nepot al acestora. El ne-a cerut insistent să nu mai umblăm prin sat în căutarea donatorilor Partidului Nostru.

 -   Vă rog frumos, nu umblați casă de la casă și căutați prostii. Acolo e tot legal. Buneii mei au donat bani la partid. Verificați mai departe, dacă au sau nu au bani. I-ați întrebat dacă au bani. Ce fel de vorbe-s astea? Dacă el a dat bani, înseamnă că e conștient că a dat banii.

-        Dumnealui ne-a spus că nu cunoaște.

– Înțelegeți că în fiecare zi vin de ăștia ca și dvs. Unul de la Partidul lui Șor vine, unul …

-        L-am întrebat  pe domnul dacă îi ajunge pensia pentru ca să doneze.  Iată dvs, având pensia maximum 3 mii de lei, v-ați permite să donați bani unui partid?

-        Eu cred că, dacă m-ar aranja partidul, aș da și 20 de mii. Toată suma aș da-o, numai ca să scăpăm de ăștia, de „hleghiile” astea d ela guvernare..

-         Dvs ați donat în numele bunelului?

 - Nu, eu n-am donat în numele buneilor. Buneii au donat cu mâna lor, cu semnătura lor. Nu le încâlciți.

- El nici măcar nu știa ce sumă a donat. A zis că mătincă mi-am pus semnătura.

- Dvs ați văzut din ce an e el? El am fost acum la dânsul și deseară el poate spune că eu nu am fost la dânsul. Atât! Timpul costă bani. La revedere!    

O altă gospodărie, alți doi pensionari, Gheorghe și Nina Catan, care au sponsorizat Partidul Nostru tot cu 10 mii de lei. Femeia a evitat să vorbească la cameră. A răspuns la câteva întrebări de după poartă.

Discuție între reporterul TV8 și Nina Catan:

-        Dvs cu soțul figurați pe o listă că ați fi donat bani.

-        Ce-i cu dânșii? Sunt sănătoși? Care partid, care bani donați? Nu am văzut și nu am auzit nimic. Nu am donat niciun bănuț de râs.

- Nici soțul dvs?

- De unde să luăm noi? Doamne ferește! Nu am avut niciodată în viață 10 mii de lei. De unde? Ce-i cu voi? Cu o pensie de 1500 de lei, de unde?

Nu ne-am îndepărtat prea mult că am primit un nou apel cu amenințări de la o persoană care s-a prezentat drept fiul soților Catan. Bărbatul, cel mai probabil, obținuse numărul de telefon de la nepotul de mai devreme al soților Roșior. 

– Dvs ați mers și ați vorbit cu două doamne. Ați intrat în ogradă.

- Noi nu am intrat în ogradă.

- Pentru așa ceva trebuie să aveți dosar și cred că o să-l aveți. O să vă dau în judecată. Vă spun. Ieri au fost aici și au întrebat o bucată de sat, dacă n-ați dat bani la Partidul Șor că o să vă aresteze și dvs veniți azi și îi întrebați dacă n-ați dat bani la Partidul Nostru.

– Eu m-am prezentat și am spus că suntem de la TV8.

- Ați trimis ieri Partidul Șor, adică v-ați prezentat ca de la Partidul Șor și i-ați băgat pe oameni în spărieți ca azi când o să veniți cu altă întrebare,  oamenii să vă spună că nu au donat. 

Din Hârbovăț am mers în satul vecin, Bulboaca. Aici o istorie similară. O pensionară care figurează în listă că ar fi donat, împreună cu soțul său, 10 mii de lei, declară că nu știe nimic despre asta.

Discuție între reporterul TV8 și Nadejda Miron:

- Dvs ați donat împreună cu soțul dvs?

- În ce partid?

- Sunteți pe lista Partidului Nostru ca și donator. Nu ați donat?

- Nimic! Eu nici nu știu.

- Suma pe care ați donat-o dvs este de 5 mii de lei.

- Doamne ferește!

- Împreună cu soțul dvs, la fel 5 mii de lei. Deci 10 mii de lei în total ați donat. Ce pensie aveți dvs?

- Trei mii.

- Și v-ați permite să donați o pensie și jumătate unui partid?

- Pot să donez pentru cineva drag, pentru cineva care are nevoie, numai nu pentru partid.

- Deci dvs nu ați făcut nicio donație?

- Nu, n-am făcut. Să donez eu trebuie chiar să semnez, să am banii aceștia, dar să fac eu așa ceva… Hai că o să ne lămurim noi cu asta. Eu nu pot să donez așa sumă că n-am de unde. Dar îmi pare bine că am aflat că poate să se gândească lumea că suntem chiar bogați. 

Sponsorii generoși din satele raionului Glodeni

Situații similare cu pensionari donatori am întâlnit și în alte raioane din țară. În satul Petrunea din Glodeni am găsit-o pe Maria Gușan. Aceasta, împreună cu soțul său Petru Gușan,  ar fi donat Partidului Nostru câte 5 mii de lei. Potrivit registrului donatorilor de la CEC, soții sunt și membri ai partidului pe care l-au sponsorizat. Maria Gușan a negat însă orice legătură cu formațiunea politică.

Discuție între reporterul TV8 și Maria Gușan:

-        Ați donat unui partid bani?

-         Nu. N-am donat la niciun partid și nici nu vreau să mă filmați.

-         N-ați fost la niciun partid?

-        - N-am fost nici la  un partid nicăieri.  

O altă casă din Petrunea, un alt donator pensionar. Ivan Gușan figurează în registru cu o donație de 7300 lei. La poartă ne-a întâlnit feciorul său, care însă a încercat să ne ducă pe o pistă greșită, afirmând că acolo nu locuiește Ion Gușan și nici nu știe cine e acesta.

Am continuat căutările pe ulițele satului Petrunea și am aflat că Anatolie Gușan, cu care tocmai vorbisem, ar fi membru activ al Partidului Nostru. Pensionarul  Ivan Gușan, pe care îl căutam, este tatăl său și locuiesc în aceeași gospodărie. Așa că ne-am întors la poarta familiei. De această dată, bărbatul a fost mai agresiv în discuții cu echipa Cutiei Negre.

Discuție între Anatolie Gușan și reporterul TV8:

-Care-i întrebarea, nu înțeleg eu.

 - Vreau să vă întreb dacă dvs sunteți membru al Partidului domnului Usatîi?

- Am fost cândva.

- Dvs ați donat bani partidului în campania electorală care a fost?

 - Cu ce scop mă întrebați?

- Pentru că este un subiect de interes public. Facem un material despre donații. 

- CEC-ul are toate listele, care și cine a donat. Vă duceți la dânșii și-i întrebați.

- Pe tatăl dvs îl cheamă Ivan? Dumnealui a donat bani  pentru acest partid anul acesta în campania electorală?

- Eu nu pot să răspund de alți oameni. 

- Dar când v-am zis despre Partidul Nostru, v-ați făcut de parcă nici nu cunoașteți despre el.

– Eu cunosc așa partid că există.

- Dar sunteți membru și în prezent la acest partid?

-  Asta e viața mea personală.

- Dar dl Ivan este acasă?

– Este.

-        Putem discuta cu el?

-        Nu.

-        De ce ?

-        El se simte rău și stă în pat.

-         Dumnealui a donat 7300 de lei în această campanie.

-         Eu nu pot să răspund de alți oameni. Fiecare răspunde de dânsul. Eu pot să donez cui vreau și cât vreau. Și matale la o zi de naștere pot să-ți transfer 200 de lei pentru o ciocolată. În țara noastră, cu guvernarea de azi, e greu de trăit. 

Tot în Petrunea locuiește un alt donator al Partidului Nostru, cu numele Nicolae Gușan. I-am găsit casa datorită unui banner pe care-l avea lângă gard și fusese utilizat într-o altă campanie electorală a partidului Nostru. Pensionarul a văzut echipa noastră de filmare și s-a ascuns după casă. L-am strigat de mai multe ori la poartă, dar nu a reacționat. La rugămintea noastră, s-a dus să-l cheme o vecină. Într-un final, Nicolae Gușan a ieșit la poartă, dar nu a fost prea vorbăreț.

Discuție între reporterul TV8 și Nicolae Gușan:

- Dvs ați donat bani în această campanie?

- Toate întrebările la CEC. Acolo e tot și eu nu pot să vă spun nimic.

- Dvs sunteți pensionar. Ce pensie aveți?

- Ce pensie am eu, n-ai tu. Treaba mea cu pensia mea.

- Dar v-ați permis din pensie să donați bani?

- Nu din pensie, asta-i treaba mea.

- Dar ați donat totuși bani?

- Da! 

După reacțiile neprietenoase ale donatorilor Partidului Nostru din Petrunea ne-am îndreptat în satul Danu din același raion. Și aici am găsit peste 10 sponsori generoși ai formațiunii lui Renato Usatîi. Prima donatoare pe care am întâlnit-o în localitate, Natalia Balaban, s-a declarat o susținătoare aprigă a Partidului Nostru. Femeia a indicat în Registrul donatorilor că e șomeră și a oferit în campanie 5 mii de lei.

Discuție între Natalia Balaban și reporterul TV8: 

- Am donat pentru că susțin Partidul Nostru. Am donat înainte de alegeri, nu mai țin minte data. Știu precis că 5 mii am donat. Eu am venit în satul ăsta străin. Bărbatul meu e de aici  și se ocupă cu agricultura. Noi foarte multe greutăți avem în agricultură și vrem ca măcar Usatîi să facă ceva pentru noi. Suntem tineri. Rămânem aici. Nu plecăm nicăieri, dar e greu, din an în an e mai greu. Chiar ne gândim să ne ducem peste hotare.

- Dacă nu lucrați, v-ați permis să donați această sumă?

- Păi, o dată la patru ani, cred că nu este așa o sumă mare.

Alți 10 sponsori de campanie din satul Danu ai Partidului Nostru sunt angajați SRL AAA-Map. Compania administrează o stână de oi și niște depozite agricole. Aceștia au donat bani cash, în aceeași zi, sume cuprinse între 6 și 15 mii de lei. Am mers la depozitele companiei de lângă sat, în speranța să putem discuta cu o parte dintre donatori. Nu i-am găsit însă acolo nici pe ei, nici administratorul firmei.

Faptul că am mers să-i căutăm și să discutăm cu sponsorii Partidului Nostru din Anenii Noi și Glodeni l-a deranjat vizibil pe liderul formațiunii Renato Usatîi. Acesta s-a lansat în acuzații la adresa reporterului de investigații în direct în timpul emisiunii Cutia Neagră, cu o săptămână înainte să publicăm investigația. 

Renato Usatîî: - Este ok să investigați, să mergeți la oameni să-i întrebați. Aveți acces la informații, de unde le-ați luat treaba voastră. E secretul sursei și tot așa. Dar modul în care au fost vizitați unii cetățeni din țară de echipa TV8 a fost tare urât. Să vii peste un om de 68 de ani, Dvs zâmbiți, dar omul stă pe pastile, deoarece ai voștri i-au speriat: „da` știți, pentru faptul că ați finanțat, puteți să aveți un dosar penal?

Mariana Rață:  - Cine, colegii mei au spus așa ceva despre dosare penale?

Renato Usatîî:  - Da, asta colegii dvs au vorbit așa ceva.

Mariana Rață:  - Asta dvs cineva v-a povestit sau aveți înregistrarea discuției? Dl Usatîi, telespectatorii noștri vor avea ocazia să- și facă părerea despre ce spuneți dvs exact săptămâna viitoare când apare investigația. 

Renato Usatîî: - Voi lucrați exact cum lucra Cavcaliuc cu Direcția 5, așa lucrați voi cu oamenii în țară. Nu se poate de venit la oameni să-i intimidați, pentru că voi vreți breaking news.

Mariana Rață: - Oamenii când fac donații pentru un partid își asumă că numele lor o să apară într-o listă, că s-ar putea să vină niște jurnaliști să-i întrebe.

Renato Usatîî: - Eu vorbesc despre comportament. Nu este o problemă că întreabă. Jurnaliștii trebuie să întrebe. Modul în care ei întreabă, cu așa-numite sperietori și săgeți că vedeți că puteți să aveți probleme,

Mariana Rață: - Nu cred, dar dacă dvs aveți o înregistrare audio, eu cu mare drag o voi asculta.

Trei șomeri din Chișinău cu donații de 44950 lei 

În lista donatorilor pentru Partidul Nostru ne-au atras atenția și trei șomeri din Chișinău. Aceștia au donat câte aproape 45 de mii de lei și au indicat că banii provin din vânzare de mașini sau imobile. Am încercat să-i găsim, dar nu ne-a reușit.

Ghenadie Dochitcu a indicat în actele de la CEC că are domiciliul într-un bloc de pe strada Muncești. Bărbatul,  însă, nu a indicat numărul apartamentului. Am stat de vorbă cu câțiva oameni care locuiesc acolo, însă nimeni nu-l cunoaște pe sponsorul lui Usatîi.     

Serghei Ilicov a avut aceeași tactică. Acesta a evitat să indice în acte numărul apartamentului în care ar avea domiciliu. Am fost la blocul situat pe strada Nicolae Costin, dar nu l-am găsit.      

Din apartamentul situat pe strada Valea Trandafirilor, indicat drept domiciliu de Sergiu Moisei, un alt sponsor al formațiunii lui Usatîi, ne-a răspuns o femeie care stă acolo în chirie. Aceasta nu-l cunoaște pe Moisei. Actele consultate ulterior de reporterul Cutiei Negre arată că apartamentul a fost în proprietatea lui Moisei, dar l-a vândut cu patru ani în urmă.

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, crede că legislația ce vizează sponsorizarea campaniei electorale este bună, dar are pe alocuri câteva carențe de care se folosesc politicienii pentru a-și finanța campania din surse netransparente.

„Din punctul meu de vedere, noul Cod Electoral și prevederile acestuia, în special capitolul 5, care este destinat finanțării campaniilor electorale și a grupurilor de inițiative, este bine elaborat și eu cred că este suficient ca să asigure transparența în campania electorală. Dar legea conține anumite carențe. Dacă ne uităm la statistici, vedem că 80% din cheltuielile pe care le declară partidele, sau chiar mai mult, vin de la bugetul de stat.  Deci, în țara noastră, oamenii nu sunt foarte pregătiți să susțină partidele politice. Atunci o parte din partide recurg la metodele la care v-ați referit cu donatori fictivi și așa mai departe. Nu trebuie să ne facem iluzii.

Noi ne amintim, de exemplu, campania din 2010, când la Partidul Comuniștilor, care guvernase până atunci, s-a descoperit că oameni care nu au domiciliu, oameni foarte săraci ar fi donat 200 de mii de lei Partidului Comuniștilor. Au mers colegii voștri jurnaliști, s-au întâlnit cu familia respectivă, oamenii au strâns din numeri și au spus că nu au așa bani. Noi nu avem cu ce trăi, nu avem unde trăi. Ce a urmat după asta? A urmat înregistrarea în Parlament a unui proiect de lege și autor a fost renumitul nostru compatriot Vlad Plahotniuc, care propunea ca finanțarea să fie liberalizată, iar oamenii care dispun de resurse financiare să poată dona partidelor milioane de lei. Atunci legea nu a fost adoptată. Dimpotrivă, în 2019, după ce la guvernare a venit blocul ACUM împreună cu Partidul Socialiștilor, au fost introduse modificări în legislația electorală care prevede dimpotrivă scăderea pragului de donații până la câteva salarii minime, tocmai pentru a nu permite ca așa numiți saci de bani să finanțeze campaniile electorale.

11 angajați la grădiniță, sponsorii Partidului Nostru

Chiar dacă municipiul Bălți este considerat orașul de suflet al lui Renato Usatii, cea mai bună mobilizare în susținerea financiară a Partidului Nostru  la parlamentare a fost în orasul Glodeni. Primară a localității este Stela Onuță, membră a partidului, aleasă deputată. Din respect pentru ea, în Glodeni, pentru Partidul Nostru au donat bani de la angajații primăriei, până la bucătărese din grădiniță.  

Cea mai mare mobilizare a fost la grădinița Nr.4 unde 11 angajați au adunat peste 85 de mii de lei pentru formațiunea lui Renato Usatîi. În listă am găsit bucătărese, care au donat peste 5 mii de lei fiecare, o asistentă medicală și un paznic cu donații de 9 mii de lei. O educatoare a vărsat în contul de campanie 10500 lei, iar directoarea grădiniței – 15 mii de lei. Toate donațiile au fost făcute cu bani cash și în aceeași zi, pe 8 septembrie.

Pe teritoriul grădiniței nu am putut intra. Poarta era încuiată cu lacăt, pentru a limita accesul străinilor în instituție. A ieșit însă directoarea să afle de ce îi căutăm și ne-a oferit explicații ce vizează donațiile.

Discuție între Elvira Scobioală și reportera TV8:

-        Am susținut Partidul Nostru pentru că doamna primar ne ajută și e alături de noi întotdeauna. Ne-a donat mai multe terenuri de joacă care au fost pentru beneficiul nostru. Doamna primar face multe lucruri pentru orășelul nostru și o susținem.

-        Voiam să concretizez. Am observant că 11 persoane din instituția pe care o conduceți au donat. Cunoașteți despre asta?

-  Cred că fiecare în particular a mers și a făcut declarațiile, nu pe teritoriul instituției. Eu nici nu am știut, pe urmă am aflat din alte surse. Eu n-am făcut nicio agitație, că nu am dreptul legal.

- Ați transferat bani sau ați dat cash?

- Nu, nu, cash.

- De ce ați donat cash, de obicei e mult mai ușor prin transfer.

- Fiecare are dreptul să decidă cum face. Telefonul nu era atunci cu mine și așa a fost.  

Din cei 10 subalterni din lista sponsorilor de campanie, directoarea ne-a trimis la poartă doar o bucătăreasă să vorbească despre donația de 5600 lei pe care a făcut-o pentru Partidul Nostru.

Discuție între Ecaterina Șereptica și reportera TV8:

- Eu cred că această informație este confidențială. Nu aș vrea să pronunț suma.

 - V-a spus cineva să donați?

 - Nu, asta e părerea mea. Ei au făcut foarte mult pentru noi și noi am decis așa.

- „Ei” asta cine, partidul?

– Partidul însuși, ei au făcut multe și pentru bucătărie. Au făcut multe și pentru grădiniță.  Așa am donat din toată inima.

– Adică, nimeni nu a făcut agitație?

- Nu, nici într-un caz. Eu mă strădui să nu fac agitație pentru niciun partid. Asta e doar părerea mea.

- Dar salariul dvs vă permite să donați?

- Cu fiecare an, ei fac tot posibilul ca să ne permitem. Am fost personal și am donat cash.   

- Țineți minte perioada, în ce lună sau săptămână Aați donat?

- Nu, atât de repede zboară timpul că eu nici nu atrag atenția. Stimăm foarte mult Primăria că face foarte multe pentru noi.

Angajații Primăriei Glodeni, sponsori generoși

Primăria orașului Glodeni este condusă de Stela Onuțu, deputata aleasă din partea Partidului Nostru. Din echipa sa d ela Primărie 6 funcționari au sponsorizat campania electorală a partidului. Cea mai mare sumă, 14 mii de lei, a donat-o Tatiana Galer, specialistă în planificare în cadrul Primăriei.

- Dacă sincer, nu prea aș vrea să vorbesc. - De ce? Măcar să ne spuneți ce v-a motivat să donați? De ce ați donat? - Cred că o să mă abțin de la careva comentarii. Nu vă supărați, nu vreau să intru în detalii. - Măcar să ne spuneți, ați donat sau ... ? - Da, a fost o donație, în dependență de cât consideră fiecare suma mare, mică. - Dar ce sumă dvs ați donat? - Tot nu vreau să ies cu așa declarații. - V-a îndemnat poate cineva să donați? - Nu, a fost propria inițiativă. Nu, nu, a fost totul… MUSCA - Dar măcar să ne spuneți în ce perioadă ați donat? – Acum, anul acesta. - Anul acesta când? O lună în urmă, două luni în urmă? - Undeva, cred, vara. MUSCA Asta e tot. Cred că am spus prea multe decât mi-aș fi dorit să zic.

Viceprimarul de Glodeni a fost mai deschis în discuția cu noi.

Discuție între viceprimarul Ruslan Ungurean și reportera TV8:

- În campania electorală am făcut donații pentru Partidul Nostru în sumă de 10 mii de lei. Donații am făcut din respect și susținere a partidului dat.

- Sunteți membru al partidului?

- Nu. Sunt un susținător al partidului și am hotărât să donez suma respectivă. Susținerea pe care o am din partea partidului dat, în special a domnului Renato Usatîi, am un respect anume pentru el prin faptul că în perioada de timp, din 2015 până prezent, a ajutat orașul nostru cu tehnică, cu diferite donații în amenajarea orașului.Asta a fost așa o discuție că ar fi nevoie de o susținere, dacă aș fi deschis. Am spus că da.

- Cineva din partid v-a zis?

- Nu neapărat din partid, așa de la colegi, prieteni, am discutam după orele de lucru.

- Mai mulți angajați ai primăriei dumneavoastră au donat pentru acest partid și vreau să întreb dacă aceasta a fost o donație de echipă. A fost o discuție împreună cu angajații primăriei să donați toți împreună?

 - Nu a fost o donație de echipă. Prima dată aud că și alții colegi au fost donatori.

O donație egală cu cea a viceprimarului,10 mii de lei, a făcut și șoferul Primăriei din Glodeni.

Discuție între reportera TV8 și  Veaceslav Neamțu:

- Ce sumă dvs ați donat?

- Nu-i secret, dar nu vreau să o spun.

- Dar cunoașteți perioada în care dvs ați donat banii?

- Eiii, nu mai țin minte.

- Dar nu a fost un îndemn din partea colegilor să faceți această donație?

- Nu. Eu din 2015 sunt cu partidul.

- Sunteți membru de partid sau nu?

- Sunt membru.

Contrar celor declarate, bărbatul nu figurează ca membru de partid în lista donatorilor.

De la Primărie am mers la Spitalul Raional din Glodeni unde două asistente medicale și o infirmieră au donat Partidului Nostru câte 10 mii de lei. Nu le-am găsit la locul de muncă, dar am reușit să discutăm la telefon.

Asistenta medicală Ionela Șelegheda ne-a declarat că a donat bani din respect față de primărița din Glodeni. Banii i-ar fi dus cash la sediul formațiunii din localitate.

Iar infirmiera Ludmila Grosu s-a încurcat în declarații.

- Ce sumă de bani dvs ați donat?

- 500 de lei.

- Ați făcut un singur transfer?

– Da.

 - Dvs sigur ați donat 500 de lei, pentru că în listă figurați că ați donat 10 mii de lei.

 – Până când  5 mii s-au dus, 500 și pe urmă iar s-au dus.

 - Ați donat mai întâi 500 și apoi 5000  mii?

- Da. 

- Atunci iese 5500, nu 10000 de lei. Sau totuși ați donat 10 mii și ați făcut mai multe transferuri?

- Mai multe transferuri. Eu mai multe am făcut.

- Dar salariul dvs de infirmieră v-a permis să faceți această donație?

- Da.

- Ce salariu dvs aveți?

- Nouă, zece mii.

- Deci dvs. un salariu l-ați donat acestui partid?

- Da. 

- I-ați donat cash sau prin transfer?

- Prin transfer. 

– Dar mai țineți minte în ce perioadă ați făcut transferul?

– Deja aici nu-ți pot spune.

Femeia a fost prinsă cu minciuna. După ce ne-a spus că a donat doar 500 de lei pentru Partidul Nostru, la final a vorbit de câteva transferuri. Totuși, în lista donatorilor publicată de CEC, Ludmila Grosu figurează cu o singură donație de 10 mii de lei, făcută în numerar. 

193 mii lei de la firma unei candidate la parlamentare

În emisiunea precedentă v-am arătat că partidul aflat la guvernare a beneficiat în campania electorală de un suport  financiar considerabil din partea business-ului, acumulând donații de aproape 4 milioane de lei de la 60 de companii. În cazul Partidului Nostru, situația e total diferită. O singură firmă a donat formațiunii 193 de mii de lei. Iar câțiva oameni de afaceri au sponsorizat campania lui Renato Usatîi cu sume ce se apropie de 100 de mii de lei. 

Pe 5 septembrie, compania BPO SOFTWARE SOLUTIONS a virat în contul electoral al Partidului Nostru 193200 lei. Firma aparține Nataliei Băleanu, candidată la parlamentare pe locul 14 în lista lui Renato Usatîî.  Compania, specializată în domeniul IT, declară în rapoarte că nu a avut anul trecut niciun angajat. În schimb, a avut profit din activitate peste un milion de lei.

Întrebată despre donația din companie pentru Partidul Nostru, Natalia Băleanu a răspuns scurt: „Suma este mare, dar am considerat că trebuie să contribui, din cauză că am fost candidată pe lista partidului”.

Un alt sponsor al partidului lui Renato Usatîi în parlamentare a fost Oleg Babii, fondatorul companiei  BPM-TRADE, un mare jucător pe piața deșeurilor de metale. Firma a fost acuzată în anii precedenți că ar încerca să monopolizeze piața, în detrimentul companiei de stat Metalferos. Pe 3 septembrie, Oleg Babii a donat Partidului Nostru 96 de mii de lei.

„ Aceasta e alegerea mea și gata. Vă rog să mă scuzați. Eu nu sunt o persoană publică și nu vreau să răspund”, ne-a declarat Oleg Babii la telefon.

Sponsor comun cu blocul ALTERNATIVA

Alte 93 de mii de lei au ajuns la Partidul Nostru de la Alexandr Kilovatîi, coproprietarul companiilor „Leutis” și „Tower Group”, care dețin mai multe centre comerciale în Chișinău. În primul episod al investigațiilor noastre despre sponsorii campaniei electorale, v-am povestit că 9 angajați ai firmelor lui Alexandr Kilovatîî au făcut donații pentru Blocul Alternativa. Nu am reușit să-l găsim pe Kilovatîi pentru comentarii.

Ne-a atras atenția și o altă firmă care apare de mai multe ori în raportul depus la CEC de Partidul Nostru. 7 persoane ce lucrează la AMG-Prom SRL au sponsorizat campania cu 71 de mii de lei. Donațiile au fost făcute în aceeași zi cu bani cash.

SRL AMG-Prom a câștigat licitații publice și nu are dreptul să facă donații pentru partide în calitate de persoană juridică. Potrivit datelor consultate de reporterul Cutiei Negre, în ultimii ani, firma a câștigat tendere de peste 8 milioane de lei la Chișinău Gaz.

Unul dintre coproprietarii firmei AMG-Prom susține că nu știe nimic despre donațiile făcute de angajații săi pentru Partidul Nostru. 

Discuție între Evghenii Crainîi și reportera TV8:

- Compania noastră se găsește pe lista donatorilor?

 - Șapte angajați ai companiei dvs au donat Partidului Nostru.

- De unde să știu eu?

 - Deci, dvs nu cunoașteți?

- Idee nu am. În genere, am rămas în șoc că cineva de la noi donează. Noi, în afară de biserici, nu donăm nimănui. Eu nici nu știam că la mine oamenii pot să doneze unor partide. Eu doar nu merg cu ei de mânuță să văd ce fac. Eu doar am spus că noi putem dona doar pentru biserici, mai mult nimănui. 

Abordat de câteva ori la Parlament, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a evitat să ne răspundă la întrebările legate de sponsorii săi de campanie.

Pensionari și zilieri în lista de sponsori ai Blocului Patriotic

De la Partidul Nostru trecem la Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. În campania electorală pentru parlamentare, blocul a primit donații de la 270 de persoane. În total, 2,8 milioane de lei. Din lista sponsorilor lipsesc liderii partidelor și deputații care și-au păstrat fotoliile în Parlament. În schimb, au donat zeci de aleși locali, pensionari sau oameni care prestează muncă sezonieră.

În lista donatorilor pentru Blocul Patriotic am numărat 24 de pensionari. Majoritatea au donat câte 10 mii de lei. Pe unul dintre ei, Constantin Jomir, l-am găsit în satul Costești, raionul Ialoveni. Pe 10 septembrie, bărbatul a transferat în contul electoral al blocului aproape 10 mii de lei. Bărbatul a refuzat să ne spună ce l-a motivat să susțină financiar un concurent electoral și ne-a închis poarta în față.

O donație similară a făcut și Valentina Menzarari, o pensionară din satul Negrești, raionul Strășeni. Când am întrebat-o, femeia a negat donația. „Nu am făcut. Poate nu țin minte”, a comentat aceasta.  

Circa 65 de mii de lei au ajuns în contul electoral al Blocului Patriotic de la 7 persoane care prestează muncă sezonieră. Banii însă au fost rambursați, potrivit unui registru publicat de CEC. Iar o donatoare s-a ales și cu amendă. CEC-ul a stabilit că aceasta nu a avut venituri suficiente anul trecut pentru a face o astfel de donație.

Întrebat cum au ajuns zeci de pensionari și zilieri să fie sponsori de campanie, Igor Dodon a avut un răspuns scurt.

„Eu cred că fiecare persoană care a făcut donații pe contul electoral al blocului poate să-și justifice veniturile și va merge cu justificările la CEC, așa cum a fost și anterior. Noi am mai avut astfel de cazuri și după aceea am justificat și am clarificat lucrurile”, a precizat Dodon.

Aleșii locali din PSRM, generoși cu partidul

Au contribuit financiar la campania electorală a Blocului Patriotic și 28 de primari, care au donat sume cuprinse între 5 și 20 de mii de lei. Cel mai generos a fost Mihail Slimovschi, primarul satului Trifănești din raionul Florești.

„Am donat pentru Partidul Socialist. Eu de când m-am născut am fost octombrel, pioner, comsomolist de partid și pe urmă m-au depolitizat. Când am participat la conflictul armat de pe Nistru m-a depolitizat poliția. Cum susțin alții alte partide, așa susțin și eu partidul meu.  Am carnetul de membru de comunist, dar susțin Partidul Socialiștilor”, și-a argumentat decizia primarul de la Trifănești. 

Și zeci de angajați din consiliile raionale și locale au pus umărul la campania electorală a Blocului Patriotic. Unii au făcut donații chiar cu încălcarea legii.  De exemplu, membrul Partidului Socialiștilor, Dumitru Dragancea, consilier în Consiliul Raional Călărași, dar și în Consiliul Local al satului Sipoteni, a transferat pe contul de campanie al blocului  aproape 10 mii de lei. CEC i-a aplicat o amendă consilierului după ce a constatat că donația sa a depășit cu peste 3 mii de lei plafonul admis de lege. Consilierul nu a vrut să vorbească despre donația pe care a făcut-o în campanie.

Jumătate din suma de 20 de mii de lei pe care a donat-o președintele raionului Dodndușeni,Valentin Cebotari, a fost rambursată.

 - Cunoașteți din ce motiv au fost întorși banii?

- Pentru că s-au trimis de două ori. A fost făcută o eroare și s-a luat de două ori câte 10 mii. Eu nu am apăsat unde trebuie.

- Ce v-a motivat să donați pentru acest bloc?

- Ei m-au susținut în campanii. Eu am fost toată viața de stânga, întâi cu Vladimir Nicolaevici, pe urmă cu Igori Nicolaevici. De aceea, eu socot că ei m-au susținut când a trebuit și eu trebuie să am un aport oarecare când este nevoie. Când am avut nevoie, ei au mers lângă mine, m-au susținut în campaniile care le-am avut eu, opt campanii, de fiecare dată. Trebuia și eu odată și odată să ajut.

- Împreună cu dvs au mai donat și alți subalterni ai dvs din Consiliu. Vreau să vă întreb dacă ați organizat.

 - Nu cunosc. Asta  trebuie cu președintele organizației teritoriale să vorbiți, nu cu mine.    

Angajații unui consilier din Ungheni, amendați de CEC   

Un consilier raional din Ungheni, membru al PSRM, Pavel Chilcevschi, a făcut două donații pentru Blocul Patriotic în sumă de aproape 20 de mii de lei. Bărbatul este proprietarul companiei PRINTCOMP, pe care am observat-o în registrul cu donații. Trei persoane angajate la această firmă au sponsorizat campania cu peste 49 de mii de lei.

Igor și Valeria Caroli, angajați la firmă în funcția de mecanic și, respectiv, cusătoreasă, au donat câte 19600 lei. Cei doi au fost amendați de CEC după ce s-a constatat că nu au avut venituri suficiente pentru donații.  Consilierul socialist din Ungheni a refuzat să dea explicații despre donațiile făcute de angajații săi.

„Mulțumesc mult, dar nu vreau să dau interviu”, ne-a spus scurt consilierul socialist și a întrerupt apelul telefonic.

Dacă în raioane aleșii locali s-au mobilizat pentru a susține campania electorală a Blocului Patriotic, la centru nu s-au adunat donații. Printre sponsori nu se regăsesc persoanele din conducerea partidelor și nici deputații care și-au păstrat fotoliile din Parlament. Igor Dodon are o explicație.

„În primul rând, fiecare donator trebuia să corespundă unor criterii. Eu nu am făcut această analiză, dar probabil ei au fost donatori în campania prezidențială și nu puteau să fie donatori și acum. Nu cunosc detalii. Nu au fost niciun fel de indicații în acest sens să nu facă donații. Din câte cuosc au contribuit destul de mult comuniștii. Noi chiar avem o structură fiecare cum a contribuit. Noi am repartizat contribuțiile conform cotelor din listele electorale. Socialiștii minimum 50 %, așa a fost și în lista electorală. Comuniștii - 25%, Doamna Irina Vlah 20% și dl Tarlev 5%, practic asta trebuia să fie și contribuția”, a explicat Igor Dodon.

Fostul ministru de Interne cu soția au donat 40 mii lei

Doar doi deputați ai Blocului Patriotic au făcut donații în campania electorală. Ala Pilipețcaia și Pavel Voicu au transferat câte 10 mii de lei. De asemenea, soția fostului ministru de Interne, Stela Voicu, angajată la compania de pază PREMIUM SECURITY GROUP, a sponsorizat campania cu 30 de mii de lei.

Discuție între Pavel Voicu și reportera TV8:

-        Eu îmi pot permite această donație, fiindcă o perioadă îndelungată am fost membru al diasporei. Am fost director general la o uzină metalurgică în România. Am resursele necesare și am considerat că putem  să oferim aceste donații pe care le-am făcut.

-        Munca în diasporă a fost după ce ați plecat din funcția de ministru?

-         Nu. Asta a fost din 2012 până aproape în 2016.

-        Să înțeleg că donațiile au fost făcute din rezervele pe care le-ați avut?

-        Și rezervele pe care le am, dar și bugetul pe care îl deține familia.

Vasile Tarlev, președintele Partidului Viitorul Moldovei, parte a Blocului Patriotic, susține că nu a făcut personal donații în campania electorală, pentru că nu a fost o necesitate.

-        Noi am participat din partea Partidului Viitorul Moldovei din posibilitățile financiare la contul Partidului Viitorul Moldovei și am achitat, de aceea uitați-vă mai bine.

-        Dvs ca persoană fizică, mă refeream, de ce nu ați făcut donații?

-        Nu a fost necesitatea și nu am avut posibilitate.

-         Cineva din rude, din susținătorii dvs au contribuit la campanie?

-        Susținătorii, da! Banii în contul Partidului Viitorul Moldovei au venit de la susținători.

-        Dvs ați făcut donații în alte campanii, poate la prezidențiale?

-        Personal, la direct, nu am făcut, dar la contul partidului, da!

-        Dvs cu cât ați contribuit la contul partidului.

-        În măsura salariului și a legislației și a plafonului?

-        Care e suma?

-        Este în declarația mea către organele de drept. Ăsta e un secret al meu personal. Care e problema?

-        Rudele dvs nu au vrut să vă susțină în campanie? Fiicele dvs au companii.

-        Pentru mine a fost important să fie alături de mine rudele și prietenii și să nu fie împotrivă, dar să voteze „pentru”. Probabil e una dintre cele mai mari susțineri. Nu întotdeauna fac banii tot.

-         Mă așteptam să vedem SRL-urile fiicelor dvs. în listă.

-        Nu, noi nu încurcăm una cu alta. Ei au afacerile lor, familiile lor. Eu țin mult la relațiile noastre. 

Liderul organizației „Inima Moldovei” din Bălți: „Dodon o să-mi întoarcă banii”

Din echipa Partidului Inima Moldovei, o altă componentă a Blocului Patriotic, exclusă mai târziu de CEC din cursa electorală, au făcut donații pentru campanie doar două persoane ce aveau locuri pe lista blocului la parlamentare. Victor Topal a transferat 16 mii de lei, iar Alexandru Tuceac - 96 de mii de lei.

Tuceac este liderul Organizației Teritoriale a Partidului Inima Moldovei din Bălți[1] . Are o afacere în domeniul reparațiilor de mașini și comerț cu piese auto și este directorul Clubului de Hipism şi Cultură Fizică pentru Tineret şi Copii din Bălți. În 2014, Alexandru Tuceac a fost condamnat de Judecătoria Bălți la 6 ani de închisoare, pentru că a răpit o persoană și a obligat-o să muncească la clubul de hipism pe care îl administrează. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Pe lista inițială la parlamentare a Blocului Patriotic, Alexandru Tuceac a fost pe locul 40. Pe lângă donația de 96 de mii de lei pe care a făcut-o pentru campanie, Tuceac a oferit și servicii de transport blocului electoral. CEC a constatat că, adunate, cele două donații au depășit plafonul admis de lege și i-a aplicat lui Tuceac o amendă.

Discuție între Alexandru Tuceac și reportera TV8:

-        Sunt banii mei și îi gestionez cum vreau. Eu pentru tot ce fac răspund personal. Nu am nevoie de consilieri. 

-        Adică v-ați permis să donați 96000 lei?

-         Da, chiar am plătit și amendă. Pe voi vă interesează. Aceștia sunt banii mei. Eu pot să-i dăruiesc. Ce vreau aceea fac. Eu câștig legal banii, de aceea sunt în drept să fac ce vreau cu ei. Eu am donat înainte să fie exclus (n.r. Inima Moldovei).

-        După ce a fost exclus partiduș, nu v-a părut rău de suma donată?

-        Care-i diferența? Îmi puteți întoarce banii? Pe domnul Dodon să-l rog să-i întoarcă?

-         Se poate de întrebat și pe dl Dodon.

-         O să-l prindem și o să-l întrebăm. 

Pe întreaga campanie electorală, Blocul Patriotic a avut doar câteva donații în sume mari. Banii au fost virați de angajații unor companii private ce activează în domeniul IT. Doi programatori ai firmei „Galexstudio” au donat câte 96 de mii de lei. Compania crează site-uri pentru agenți economici și a câștigat câteva licitații publice pentru dezvoltarea unor baze de date la instituții medicale.

Am sunat la compania „Galexstudio” pentru a-i căuta pe cei doi programatori sponsori ai Partidului Nostru, dar nu am reușit să vorbim cu ei. Un angajat al firmei a promis că discută cu directorul și ulterior vom fi contactați, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Conexiuni cu businessmani din „lista neagră” a SIS

Un alt programator, Vladimir Ocnean, a transferat în contul electoral al Blocului Patriotic 50 de mii de lei. Iar alte 25 de mii au ajuns în bugetul de campanie de la Aliona Coroi, manager al companiei „IT Program Corp”. Această firmă s-a numit anterior „UNITABACCO” și îi aparține controversatului om de afaceri Alexandru Vîlcu. Compania a participat în 2019 la concursul de privatizare a Tutun CTC. Numele lui Vîlcu a fost inclus de SIS în așa-numita „listă neagră” a afaceriștilor afiliați lui Vladimir Plahotniuc.

Vladimir Ocnean și Aliona Coroi sunt asociați astăzi în compania „Investment Partners”, care i-a aparținut până în 2021 lui Sergiu Talpă. Un afacerist cu nume similar se regăsește tot în lista SIS persoanelor afiliate lui Plahotniuc. Talpă a fost administratorul unei companii din Cipru, fostă acționară la „Bass Systems”, care a câștigat tendere publice de sute de milioane de lei în perioada guvernării Partidului Democrat și apoi acuzată de spălare de bani prin offshore-uri.

Discuție între Aliona Coroi și reportera TV8:

-        Acestea sunt preferințele noastre. Noi suntem pentru acest partid. Noi pentru el am votat, de aceea și i-am ales.

-         Dvs împreună cu dl Vladimir ați decis sau asta e doar o coincidență că vă aflați pe aceeași listă?

-        Noi suntem într-un birou. Am comunicat și am decis să facem asta.

-        Dar dvs cunoașteți personal pe cine dintre persoanele care au fost pe lista acestui bloc la parlamentare sau pur și simplu sunteți simpatizanți ai blocului?

-        Pur și simplu.

-        Mă puteți ajuta să iau legătura cu dl Vladimir sau poate e alături de dvs să-i transmiteți receptorul?

-        În acest moment nu este alături de mine, dar dacă-i găsiți numărul, sunați-l!  Eu nu vă transmit numărul lui. 

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație ADEPT și-a amintit cum au evoluat de-a lungul anilor metodele de finanțare a campaniilor electorale. Deși apreciază modificările care s-au făcut în șegislație, Boțan consideră că există soluții pentru a îmbunătăți situația, dacă am urma practica unor state europene.

 „Finanțarea partidelor adesea a fost ilegală și a început cu cumpărarea voturilor, cu mituirea cetățenilor. Inițial, în anii 90, prin metode foarte simple, vă amintiți poate lozinca „Votez pentru orez”. Deci, partidele care erau, în special cele de guvernare și aveau ceva resurse, în ajunul alegerilor, făceau cadouri cetățenilor: o sticlă de ulei, două sticle de hrișcă, un pachet de zahăr și așa mai departe. Asta a fost anii 90. Mai aproape de anii 2000 au venit alte metode de susținere a alegerilor, pentru că deja au apărut oameni relativ înstăriți din business și mituirea, dacă putem spune așa, a cetățenilor, prin servicii de agrement, concerte și așa mai departe, a intrat în vogă. După care a venit altă etapă, constituirea fundațiilor de caritate. Liderii politici deveneau șefi de fundații și așa mai departe. Următoarea etapă a fost atunci când lideri de partid au devenit proprietari ai unor holdinguri media și activitățile de caritate erau însoțite de reclamă la televizor. Ne amintim de Edelweiss, de Fundația Miron Șor, Pentru Orhei, fundația primei doamne „Din Suflet”, fundația „Soluția” și așa mai departe. Toate aceste lucruri, noi le-am trecut și s-au găsit soluții pentru ele. A fost modificată legislația. Deja nu se mai permite organizarea concertelor în campanie electorală.

Am văzut ultimele modificări la legislație care au avut loc în vară anului curent. Persoanele care sunt obligate să facă declarații de venituri și interese pot face acte de caritate, dar nu au dreptul să le reclameze. Așa cum scrie Biblia, mâna dreaptă nu trebuie să știe ce face mâna stângă. Deci vedem că lucrurile au evoluat. Deci, toate aceste lucruri noi le-am văzut. Autoritățile au încercat să le corecteze. Undeva au reușit, undeva nu prea bine, pentru că, partidele politice oricum  încearcă să găsească metode. Cred că această problemă poate fi soluționată prin dialog, prin discuții. Și sigur că au fost tot felul de propuneri. De exemplu, ca Republica Moldova să îmbrățișeze modelul german, unde banii de la bugetul statului, pentru a nu lăsa sacii cu bani să influențeze alegerile, sunt puse în trei coșuri. Un singur coș este compensatoriu, dacă îi putem spune așa. Dintr-un coș se achită partidele politice proporțional cu numărul de voturi. Din alt coș, proporțional cu cantitatea de bani pe care partidele sunt capabile să le acumuleze de la susținătorii săi prin cotizații. Și al treilea coș este proporțional cu capacitatea partidelor de a convinge, hai să spunem, business-ul, cetățenii să facă donații. Și atunci ai o varietate mai mare și poți motiva eventualii contribuitori la finanțarea partidelor să susțină un partid sau altul.