23 iunie 2022, ora 15:17

Fostul șef de stat, Igor Dodon, chemat joi, 23 iunie, la Procuratura Anticorupție, pentru a i se aduce la cunoștință faptul că pe bunurile sale și ale familiei au fost aplicate sechestre, a refuzat să spună despre ce bunuri este vorba. Dodon susține că i s-ar fi interzis să vorbească despre asta.

„Eu am semnat acum să nu vă spun nimic despre ce este vorba...e vorba de show în continuare. Țineți minte, era serialul Isaura (n.r. Sclava Isaura), iată ei acum vor să facă o telenovelă și în fiecare zi să facă show la televiziune despre cazul lui Dodon”, a spus ex-președintele.

 „Mie mi-i milă de procurorul cela tânăr. El se crede mare erou, dar l-au pus în față și îl dirijează cineva din urmă. Le urăm sănătate, minte, verticalitate”, a adăugat Igor Dodon. 

Pe 24 mai, Procurorii Anticorupție, în comun cu ofițerii CNA și SIS au efectuat 10 percheziții acasă la fostul șef de stat, Igor Dodon, inclusiv la alte locații și imobile deținute prin persoane interpuse. Potrivit Procuraturii, descinderile au avut loc în cadrul unui dosar penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii de corupere activă, acceptarea finanțării partidului politic, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate sume mari de bani și obiecte de lux, în valoare totală de zeci de milioane de lei. Persoanele vizate au încercat să ascundă bunuri și documente purtătoare de informații, iar una dintre ele „a încercat să distrugă probe prin înghițire”. 

Pe 26 mai, Igor Dodon a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar complicele care ar fi și cumnatul fostului șef de stat, cel care a vrut să înghită recipisa, a primit 30 de zile de arest preventiv la Penitenciarul nr. 13.

Deși procurorii Petru Iarmaliuc și Eugenia Zubco au contestat decizia magistraților privind plasarea lui Igor Dodon în arest la domiciliu pentru 30 de zile și au declarat că este una ilegală și neîntemeiată, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul procurorilor și a menținut hotărârea primei instanțe.

Procurorii au precizat că există multe riscuri printre care: distrugerea probelor, influențarea martorilor și a complicilor sau chiar riscul ca fostul șef de stat să fugă din țară.

În vara anului trecut, Procuratura Anticorupție a anunțat că a dispus neînceperea urmăririi penale în cadrul procesului penal pornit în baza denunțului lui Iurie Reniță prin care cerea investigarea circumstanțelor rezultate din înregistrările video în care Igor Dodon ar fi primit de la fostul lider PDM o pungă, în care se prezuma că ar fi fost bani. Procuratura a decis atunci că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni.

De la deschiderea dosarului, Igor Dodon, a declarat că acest este unul politic, la comanda președintei, iar el nu are nicio vină.

De cealaltă parte, președinta Maia Sandu a declarat că dacă Igor Dodon crede că este cinstit, atunci nu are de ce să își facă griji de cum va derula dosarul acestuia. Șefa statului speră ca „Procuratura nu face jocuri politice nici la indicația cuiva și nici din propria inițiativă”, iar procurorii vor acționa în conformitate cu legea.

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.