O altă metodă de procesare a deșeurilor și nu numai este cercetată într-un centru experimental din Chișinău, ce activează pe lângă un liceu privat. Conducerea centrului implementează, de câțiva ani, o tehnologie inventată de cercetători japonezi. Metoda presupune înmulțirea bacteriilor bune, pentru a grăbi descompunerea resturilor organice. Pot fi folosite și la curățarea lacurilor cu suprafețe mici.
Între timp, metoda mai puțin obișnuită a fost deja testată în Capitală. Cu ajutorul microorganismelor, a fost prelucrată Necropola de animale, de pildă. Deși și-ar dori ca tehnologia să fie folosită pentru a rezolva problemele comunităților, directorul centrului s-a lovit, de mai multe ori, de lipsa de interes și de viziune din partea autorităților.
„Tot procesul constă în următorul lucru: se multiplică microorganismele importate din Austria. Ele vin ca 10 litri și noi le multiplicăm până la o tonă. Le hrănim cu melasă. Din România o aducem ori din Austria, ori Germania. Trebuie sterilizată, cu acest aparat, până la 100 de grade ca să nu fie impurități în melasă. Apă curată, microorganisme. Le punem aici și ele încep a se fermenta la 39 de grade”.
Într-un laborator, fondat pe lângă un liceu privat, microorganismele sunt puse la lucru.
„Vedeți, asta e penicilina care dă... Copiii l-au făcut la educația tehnologică, lau pregătit și au mers la Gradina Botanica. Dvs. prima dată ați auzit, ei din clasa a I-a”.
După un proces ce durează în jur de 2 zile, bacteriile devin tocmai bune pentru distruge deșeurile degradabile, cum ar fi cele alimentare, transformându-le în compost prin metoda de fermentare anaerobă. Tehnologia a fost inventată de savanți japonezi.
„Ne îngrijorează că este puțină educație ecologică pentru tineret. Noi am elaborat un program de educație, care trebuie să arate elevilor că deșeurile nu sunt gunoi, dar resurse pentru a le prelucra. Am început la liceu sortarea”, a spus directorul SRL-ului, Ștefan Cioclea.
În aceste spații, sub monitorizarea profesorului Ștefan Cioclea, se pot obține până la o tonă de microorganisme pe săptămână, ce pot prelucra circa o mie de tone de deșeuri organice, suficient pentru a recicla gunoiul produs în cadrul liceului.
„Avem un acord de colaborare unde am prelucrat necropola, ca să nu fie miros și câinii mai sănătoși. Am făcut cu banii noștri. Au fost rezultate, dar nu ne-au mai contactat după”, a menționat Cioclea.
Microorganismele ar putea fi folosite pentru prelucrarea deșeurilor degradabile de prin sate și orașe, mai spune profesorul. În condițiile în care circa 70 la sută din tot gunoiul produs este degradabil și poate fi reciclat.
„Chișinăul are 400 de tone deșeuri degradabile pe zi. S-ar primi 400 de litri de microorganisme pe zi. S-ar primi 12 mii de lei pe zi. Asta sunt 600 de euro pe zi pentru un municipiu. Asta nu-s bani. Dar nu am avea mirosuri, probleme, ci doar rezultate pozitive”.
Prin această metodă, compania a curățat două lacuri din sectorul Rîșcani. Acum, este responsabilă de limpezirea iazurilor amplasate pe teritoriul Grădinii Botanice.
„Tehnologia este următoarea. Zeolit este o piatră tare de munte, care are o capacitate mare de absorbție. Se produce făină din ea, făina poate fi acoperită cu microorganisme. Ea cade în mâlul din apă. Folosește organica apei și apa se așează și devine mai curată”.
Și tot la Grădina Botanică, deșeurile alimentare, colectate din liceu, se transformă în compost, prin interacțiunea cu microoganismele, și poate fi folosit ca îngrășământ pentru plante. Cu toate acestea, puțini se înghesuie să testeze beneficiile microorganismelor.
„Este la nivel de discuție, dar când să trecem la pași concreți. Nu cerem bani la început. Toți se plâng că nu au bani, dar de fapt nu au minte”.
Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii
Imagine de Vlad Glinjan
