30 decembrie 2023, ora 23:07

Corupția este una din cele mai mari piedici în procesul de integrare europeană a Moldovei și Ucrainei. Cel puțin asta a declarat ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, în cadrul emisiunii „Доброго вечора, ми з України”. Potrivit lui Mažeiks, această problemă nu poate fi rezolvată rapid și eforturile continue ale autorităților sunt esențiale.

„Eu cred că una dintre probleme sunt resursele umane. E una dintre problemele cu care se confruntă Moldova. A doua sunt problemele pe termen lung. Noi știam că ele nu se rezolvă într-un an sau doi. Este vorba despre corupție. Pentru a lupta cu corupția este nevoie de mai mult timp. Este important ca instituțiile să-și continue treaba. Temelia a fost deja pusă”.

Mažeiks a accentuat că procesul de integrare nu este doar tehnic, ci și un angajament profund față de valorile europene și consolidarea democrației. 

El a subliniat că acest drum necesită eforturi continue din partea Republicii Moldova și sprijin solid din partea Uniunii Europene. Toate se pot realiza prin cooperare și dialog constant, a mai menționat oficialul.

„Ceea ce ține de decizia în privința Ucrainei și Moldovei, vom vedem în funcție de direcția care va fi luată după alegerile prezidențiale și parlamentare. Acum, am văzut că Moldova, în timp record, a evoluat în calea de aderare la UE. S-au investit multe resurse pentru a grăbi procesul. Acest lucru a ajutat Moldova pentru a începe negocierile”. 

TV8.md reamintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022. Ulterior, ziua de 23 iunie 2022 devine una istorică pentru parcursul european al Republicii Moldova. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel anunța acordarea statutului de țări candidate Republicii Moldova și Ucrainei, pentru aderarea la UE. 

De atunci și până astăzi, Republica Moldova a făcut progrese masive pentru a se apropia de familia Uniunii. Potrivit ministrului de Externe, Republica Moldova și-a făcut bine temele pentru acasă și a realizat 94% din recomandările Comisiei Europene. De asemenea, au fost făcute progrese în armonizarea legislației naționale la cea a UE și au fost create numeroase misiuni și platforme de lucru cu experți naționali și internaționali în domenii precum: apărare, energie sau securitate cibernetică.

De exemplu, pe 24 aprilie 2023, UE a lansat misiunea civilă a UE în Moldova (EUPM Moldova) în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică și contracararea, manipularea și interferența informațiilor străine.

În același timp, s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări directe la adresa stabilității sale, venite atât din partea grupurilor interne cu interese create, cât și din partea Rusiei. 

În acest context, la ședința Consiliului Europei din 23 martie 2023, liderii UE s-au angajat să continue să ofere întreg sprijinul relevant țării, inclusiv să își consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi. 

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la 28 august, în cadrul unui forum organizat în staţiunea slovenă Bled că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să admită noi state membre până în 2030.

În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare la UE cu această țară să înceapă până la sfârșitul anului 2023, dacă Moldova va îndeplini cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca necesare pentru deschiderea negocierilor.

În octombrie 2023, Parlamentul European a votat o rezoluție în care solicită Consiliului European inițierea negocierilor de aderare. Documentul a fost votat cu largă majoritate: 448 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 43 de abțineri.

Iar pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană (CE) a recomandat oficial țărilor membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE. 

A urmat o altă zi istorică pe 14 decembrie, când Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Consiliul European a decis, de asemenea, să ofere statut de candidat Georgiei, dar și să deschidă negocierile cu Bosnia și Herțegovina „odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare și a invitat comisia să raporteze până în martie în vederea luării unei astfel de decizii”.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?