30 decembrie 2023, ora 23:07

Corupția este una din cele mai mari piedici în procesul de integrare europeană a Moldovei și Ucrainei. Cel puțin asta a declarat ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, în cadrul emisiunii „Доброго вечора, ми з України”. Potrivit lui Mažeiks, această problemă nu poate fi rezolvată rapid și eforturile continue ale autorităților sunt esențiale.

„Eu cred că una dintre probleme sunt resursele umane. E una dintre problemele cu care se confruntă Moldova. A doua sunt problemele pe termen lung. Noi știam că ele nu se rezolvă într-un an sau doi. Este vorba despre corupție. Pentru a lupta cu corupția este nevoie de mai mult timp. Este important ca instituțiile să-și continue treaba. Temelia a fost deja pusă”.

Mažeiks a accentuat că procesul de integrare nu este doar tehnic, ci și un angajament profund față de valorile europene și consolidarea democrației. 

El a subliniat că acest drum necesită eforturi continue din partea Republicii Moldova și sprijin solid din partea Uniunii Europene. Toate se pot realiza prin cooperare și dialog constant, a mai menționat oficialul.

„Ceea ce ține de decizia în privința Ucrainei și Moldovei, vom vedem în funcție de direcția care va fi luată după alegerile prezidențiale și parlamentare. Acum, am văzut că Moldova, în timp record, a evoluat în calea de aderare la UE. S-au investit multe resurse pentru a grăbi procesul. Acest lucru a ajutat Moldova pentru a începe negocierile”. 

TV8.md reamintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022. Ulterior, ziua de 23 iunie 2022 devine una istorică pentru parcursul european al Republicii Moldova. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel anunța acordarea statutului de țări candidate Republicii Moldova și Ucrainei, pentru aderarea la UE. 

De atunci și până astăzi, Republica Moldova a făcut progrese masive pentru a se apropia de familia Uniunii. Potrivit ministrului de Externe, Republica Moldova și-a făcut bine temele pentru acasă și a realizat 94% din recomandările Comisiei Europene. De asemenea, au fost făcute progrese în armonizarea legislației naționale la cea a UE și au fost create numeroase misiuni și platforme de lucru cu experți naționali și internaționali în domenii precum: apărare, energie sau securitate cibernetică.

De exemplu, pe 24 aprilie 2023, UE a lansat misiunea civilă a UE în Moldova (EUPM Moldova) în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică și contracararea, manipularea și interferența informațiilor străine.

În același timp, s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări directe la adresa stabilității sale, venite atât din partea grupurilor interne cu interese create, cât și din partea Rusiei. 

În acest context, la ședința Consiliului Europei din 23 martie 2023, liderii UE s-au angajat să continue să ofere întreg sprijinul relevant țării, inclusiv să își consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi. 

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la 28 august, în cadrul unui forum organizat în staţiunea slovenă Bled că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să admită noi state membre până în 2030.

În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare la UE cu această țară să înceapă până la sfârșitul anului 2023, dacă Moldova va îndeplini cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca necesare pentru deschiderea negocierilor.

În octombrie 2023, Parlamentul European a votat o rezoluție în care solicită Consiliului European inițierea negocierilor de aderare. Documentul a fost votat cu largă majoritate: 448 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 43 de abțineri.

Iar pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană (CE) a recomandat oficial țărilor membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE. 

A urmat o altă zi istorică pe 14 decembrie, când Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Consiliul European a decis, de asemenea, să ofere statut de candidat Georgiei, dar și să deschidă negocierile cu Bosnia și Herțegovina „odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare și a invitat comisia să raporteze până în martie în vederea luării unei astfel de decizii”.

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.