22 ianuarie 2024, ora 12:52

Grupele cu program prelungit pentru elevii claselor primare vor continua să activeze. Totuși, Primăria Chișinău va finanța doar grupele și masa pentru circa 6.000 de copii din familii social vulnerabile. Restul părinților, care își vor înscrie copiii la ore suplimentare, vor achita sume unice, în baza unui bon de plată. Astfel, 3 ore de program prelungit vor costa 360 de lei, iar 6 ore - 690 de lei.

Formula a fost stabilită de un grup de lucru, format din directori de școli, contabili, juriști și reprezentanți ai municipalității, a anunțat șeful Direcției Educație din municipiul Chișinău, Andrei Pavaloi.

„Primăria a abrogat ordinele de finanțare, nicidecum sistarea acestora. Am transmis dreptul de activitate către instituțiile de învățământ, care urmau să decidă asupra activităților care vor fi făcute în cadrul instituțiilor cu elevii din clasele primare”, a spus Pavaloi. 

Potrivit șefului Direcției Educație, și până acum, unii părinți achitau de la 300 la 1.200 de lei pentru mai multe ore de program prelungit. În acest context, municipalitatea a decis să legalizeze plățile neformale.

„Ca urmare a activității grupului de lucru, am constatat mai multe situații, de exemplu conform circularei inițiale și a unei formule inițiale, prețul pentru a presta servicii, prețul pentru activitatea grupelor cu program prelungit era diferit în fiecare instituție, a apărut necesitatea de a uniformiza această sumă. Și până la Anul Nou, din cele 1.040 de grupe care au activat, practic 93% erau grupe de 3 ore, iar după părinții achitau neformal pentru a continua activitatea la grupă, iar plățile respective constituiau de la 300 la 1200 de lei lunar, care erau în afara bugetului instituției, cu toate că am întreprins mai multe măsuri anterior și am rugat unii dintre părinți să ne dea lucruri concrete, clare sau declarații cu referire la acest subiect, absolut toată lumea a refuzat și constatările de fapt erau că nu se colectează anumite plăți neformale”, a explicat Andrei Pavaloi.

Prin urmare, Primăria Chișinău a stabilit și un mecanism de plată - prin contul trezorerial al instituției. Astfel, nu vor mai fi colectate sume lunare neformale și necontabilizate pentru aceste servicii, anunță municipalitatea. Fiecare părinte va plăti serviciul în baza unui bon eliberat lunar.

Până la sfârșitul săptămânii vor fi încheiate toate procedurile birocratice, ca să fie pus în aplicare noul regulament de activitate. În total, aproape 39.000 de elevi sunt înscriși în clasele primare, în municipiul Chișinău. La sfârșitul anului trecut, grupele cu program prelungit, finanțate din bugetul Primăriei Chișinău, erau frecventate de circa 30.000 de elevi, potrivit lui Andrei Pavaloi.

TV8.md reamintește că la începutul anului, municipalitatea a anunțat că nu va putea finanța activitatea grupelor cu program prelungit pentru elevii care studiază în clasele primare. În timp ce primarul Capitalei invocă cu tărie această problemă și pasează responsabilitatea pe umerii Guvernului, pe care îl acuză că repartizează prea puțini bani Chișinăului, există voci care îl contrazic. Consiliera municipală de la PAS, Zinaida Popa, susține că odată cu stoparea finanțării acestor grupe, părinții s-au văzut nevoiți să achite activitatea acestora din propriul buzunar. 

„Suntem bombardați cu mesaje din partea părinților disperați, care sunt impuși să achite taxe lunare pentru aceste grupe de 400-500 de lei. Acesta este un prilej de corupție, stimați chișinăuieni”, a spus Popa.

Decizia privind suspendarea activității grupelor cu program prelungit pentru elevii din clasele primare a fost luată prin Comisia municipală pentru Situații Excepționale, fără ca subiectul și eventual, distribuirea unor surse suplimentare de bani, să fie dezbătute și în Consiliul Municipal Chișinău. 

În timp ce primarul se plânge că nu îi ajung bani pentru a asigura activitatea grupelor cu program prelungit, ministrul Educației, Dan Perciun, l-a acuzat de gestionarea proastă a bugetului municipal și susține că orele de după program ale elevilor au fost dintotdeauna achitate din bugetul municipal. Mai mult, Dan Perciun acuză autoritățile municipale că politizează sistemul educațional. 

Potrivit ministrului Educației, bugetul planificat repartizat pentru școli și grădinițe pe anul 2024 s-a majorat cu 86 de milioane față de 2023, de la 13.007 miliarde la 13.093 miliarde. „Adițional încă un miliard stă în rezervă în buget pe linia Ministerului Finanțelor pentru acoperirea creșterilor salariale de 15% aplicabile de la 1 ianuarie. Deci avem un buget planificat cu peste 1 MILIARD DE LEI mai mare pentru educație în 2024 decât în 2023 și acesta ca de obicei va mai fi și majorat la rectificare”, a punctat Dan Perciun. 

Pe 3 ianuarie, Ministerul Finanțelor a venit cu o reacție, menționând că de fapt bugetul municipal Chișinău pentru 2024 s-a majorat, față de cel din 2023.

„Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2024, volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău constituie 3.859,1 mii lei, iar volumul transferurilor aprobat în Legea bugetului de stat pentru anul 2023 este de 3.777,1 mii lei, înregistrându-se o majorare de 81,5 milioane de lei față de anul trecut”, a precizat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al premierului Dorin Recean, pentru TV8.

După ce municipalitatea a anunțat că suspendă activitatea grupelor cu program prelungit, pentru elevii din clasele primare, la Chișinău au avut loc proteste. A fost lansată chiar și o petiție prin care se solicită restabilirea acestora. 

Invitați la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, deputatul PAS, Vasile Grădinaru, și consilierul municipal, Victor Chironda, au declarat că primarul Ion Ceban trebuia să aloce în primul rând bani pentru categoriile vulnerabile și abia apoi pentru concerte și ghirlande. Potrivit acestora, există bani pentru activitatea grupelor cu program prelungit în școli, dar și pentru asistenții sociali, dar Ceban i-ar economisi pentru o eventuală campanie electorală în ajunul alegerilor prezidențiale.

Natalia Ixari, consiliera primarului Ion Ceban. Aceasta a menționat: „Nu comentăm acțiunile și declarațiile electorale ale PAS privind situația gravă care au creat-o tot ei prin reformele absurde. Nu au ieșit dintr-o campanie electorală că au intrat în campania prezidențială pentru care muncesc zilnic. De fapt, ceea ce fac ei, în fiecare zi, este de a distrage atenția de la problemele și ilegalitățile pe care le comit. Printre care: închiderea de școli, universități, spitale și demiterea funcționarilor din sistemul social și educațional. Tot ei pentru anul 2024, au tăiat din bugetul pentru domeniul educație 350 milioane de lei și cer de la Chișinău. Datoria de stat a fost crescută în ultimii 3 ani cu 26 de miliarde de lei și poporul nu cunoaște pe ce s-au cheltuit acești bani”.

16 noiembrie 2024, ora 21:22

După proaspăta victorie în alegeri, Maia Sandu a revenit la Președinție și, așa cum a promis, s-a luat la piept cu justiția și instituțiile anticorupție care se încăpățânează să nu se ridice la nivelul așteptărilor noastre ale tuturor. După 15 ani în care justiția moldovenească a fost expusă pe rând reformei mari, terapiei de șoc, micii reforme și vettingului, președinta a anunțat o nouă abordare – Reforma  justiției fără mănuși albe.

Astăzi vorbim verde în ochi despre reformele în justiție și de ce acestea nu dau roade nici după 15 ani de aplicare. Pentru majoritatea cetățenilor, reforma justiție înseamnă un lucru simplu – hoții la pușcărie! O justiție independentă și funcțională este una dintre cele mai importante condiționalități ale UE pentru statele candidate. Cu alte cuvinte, o reformă bună și eficientă a justiției reprezintă biletul nostru de acces în UE. De asta miza este mare și acuratețea cu care este aplicată această reformă trebuie tratată cu mare grijă.

În declarațiile sale după ședința Consiliului Superior de Securitate de luni, Maia Sandu s-a declarat profund dezamăgită de activitatea Procuraturii Anticorupție. Șefa statului a cerut Guvernului să vină de urgență cu propuneri noi despre cum ar trebui să arate Procuratura Anticorupție! 

Totul a început în 2021 cu o mare lipsă de viziune a responsabililor de reforma justiției din Parlament și Guvern. Timp de mai bine de un an, nici ministrul Justiției de atunci, nici șefa comisiei parlamentare, nu au putut să ne spună clar cum văd ei această instituție de luptă cu corupția. Ba ne promiteau DNA, ba se răzgândeau. S-a crezut greșit că aducând un șef de peste ocean, poți corecta lucrurile într-un sistem întreg. E adevărat, omul sfințește locul, dar cu o rândunică nu faci primăvară în justiție.

Și pentru că începutul anului 2023 i-a prins în ceartă pe cei doi șefi de la Procuratura Anticorupție și CNA de a vuit întreaga țară, Parlamentul a venit să stingă focul. La viteză, au adoptat o lege prin care au separat competențele celor două structuri. Ca să nu se mai împiedice una în alta, Procuraturii Veronicăi Dragalin i-au dat marea corupție, adică rechinii. CNA-ului lui Iulian Rusu i-au dat corupția sistemică, inclusiv corupția politică, adică piraniile din apele corupției. 

Dar nu a apucat această lege să intre în vigoare că Parlamentul a mai trântit o reformă care a pus capac activității Procuraturii Anticorupție. Printr-un amendament apărut peste noapte, Parlamentul a decis o separare totală a Procuraturii Anticorupție și CNA. Potrivit noii legi, ar urma să avem un DNA, așa cum își dorea poporul și șefa de la Anticorupție. 

În realitate, Procuratura Anticorupție a ajuns, ca în povestea peștișorului de aur, la covata spartă. Fără sediu, fără resurse și fără oameni care să efectueze munca operativă. Parlamentul a obligat Guvernul, prin aceeași lege din vara lui 2023, să ofere în maxim trei luni un nou sediu instituției și toate resursele necesare pentru dotarea și capacitarea acesteia. Nici Guvernul nu s-a ținut de cuvânt, nici Procuratura Anticorupție nu a mai livrat. 

Am intrat în impas! Cu supărări din ambele părți. Există opunere din interiorul Procuraturii Anticorupție? Cu siguranță da! Dar o parte dintre motive sunt obiective. Există corupție la Anticorupție? Cu siguranță da! Dar acest lucru urma să ni-l arate vettingul. La șase luni de la inițierea vettingului în privința procurorilor anticorupție, lucrurile nu s-au mișcat deloc. 

După ce au fost notificați în mai că urmează să fie evaluați la sânge, procurorii nu au mai primit niciun set de întrebări de la comisie, semn că vettingul procurorilor anticorupție s-a blocat. Dar,  nu pe terenul celor care urmează să fie verificați, ci pe terenul celor care urmează să facă verificările. Să avem grijă pe cine dăm vina pentru asta. Intervențiile chirurgicale se fac rapid și neîntârziat. Altfel, consecințele pot fi altele decât cele scontate.

Nu mă apuc să judec calitățile manageriale ale șefei Procuraturii Anticorupție. Am și eu rezervele mele. Dar am certitudinea că abilitățile manageriale ale Veronicăi Dragalin au fost verificate de CSP în momentul în care aceasta a fost desemnată câștigătoare a unui concurs public mult lăudat. 

Ce este însă cert pentru mine este că în actuala situație, indiferent pe cine aduci la covata spartă, nu ar trebui să ai așteptări prea mari. E ca și în bancul cu puricele cu picioarele rupte, care nu mai executa comenzile de a sări, iar savantul a constatat eronat că, după ce i se taie toate picioarele, puricele nu mai aude.

În concluzie, vă spun Verde în ochi: avem nevoie de reforme gândite bine, la rece, și expuse unor consultări publice largi, mai cu seamă cu ce care urmează să le implementeze. Dacă ne dorim cu adevărat o justiție care bagă hoții la pușcărie. Nu mai avem dreptul la erori. Reforma anticorupție în Moldova s-a făcut mereu la emoții și fierbințeală. Iar asta nu are cum să iasă bine, pentru că justiția înseamnă cumpătare și obiectivitate.

Avem în sistem, nu doar corupție, ci și multă supărare și frustrare. Ea nu poate fi ignorată. Justiția e făcută de procurori și judecători. Așa este peste tot în UE, acolo unde ne dorim atât de mult să ajungem!