/LIVE TEXT/ Război în Ucraina ziua 884: Atacuri cu drone, erou arestat, catastrofa din Rusia și soluția rapidă! Putin vrea un NATO

investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Stela Mihailovici

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central.

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”, a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj. „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat. Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile? În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active, în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute?

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015.

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului. Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate.

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate.

Se regăsesc SRL-urile: Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro.

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei. Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova” noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate

Stela Mihailovici

/ВИДЕО/ Ройтман о въезде молдаван в Израиль: "Нам удалось добиться отсрочки ввода электронных разрешений"

Членство в НАТО и $500 млрд. Помпео предложил Трампу план окончания войны в Украине

/ВИДЕО/ Обыски в Бельцах по делу о наркотиках: среди задержанных предполагаемый соратник Морашана?

/ВИДЕО/ Париж готовится к церемонии открытия Олимпиады. Город охраняют более 40 тысяч полицейских

/ВИДЕО/ "Европа - это мы". Горное сокровище: гостевой дом Hanul Teilor открыли при поддержке ЕС

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Dosare răsunătoare! Cum scapă de închisoare judecătorii condamnați pentru corupție

21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți pe data de 2 iulie doar în fața echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre.

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor.

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Gheorghe Popa (sursa foto: Ziarul de Gardă)

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant.

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare. Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dorin Coval (sursa foto: Ziarul de Gardă)

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare. Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut. Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Mihail Ciugureanu (sursa foto: Vip Magazin)

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani, au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție.

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani.

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii.

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul.

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie 2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale.

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014. Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Locotenenții propagandei”. Mesajele toxice transmise de portavocele Rusiei în Moldova

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Venituri de milioane. Cine sunt și unde lucrează funcționarii cel mai bine plătiți