/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 786: Sânge la Dnipro, avertizare de rang înalt și sprijin G7. Zelenski: „Trebuie să înfrângem teroarea”

investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat  planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central. 

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban  a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”,  a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui  Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj.  „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat.  Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze. 

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de  restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că  acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile?  În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active,  în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și  posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian  a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată  de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute? 

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt  înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015. 

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.  

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului.  Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi  și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate. 

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.   

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate

Se regăsesc SRL-urile:  Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.  

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.  Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la  „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro. 

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o  convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului  Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei.  Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.  

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova”  noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul  pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

 

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate
Oamenii legii vor continua și mâine căutările Anei-Maria! „Fiecare dintre voi ne poate fi de mare ajutor. Mizăm pe suport”
Oamenii legii vor continua și mâine căutările Anei-Maria! „Fiecare dintre voi ne poate fi de mare ajutor. Mizăm pe suport”
/PROMO/ Moldova gândește: Comorile țării, în groapa nepăsării. Le mai putem salva?
/PROMO/ Moldova gândește: Comorile țării, în groapa nepăsării. Le mai putem salva?
/VIDEO/ Șoferul mașinii în care a urcat tânăra dispărută la Orhei, plasat în arest preventiv. Poliția a extins căutările
/VIDEO/ Șoferul mașinii în care a urcat tânăra dispărută la Orhei, plasat în arest preventiv. Poliția a extins căutările
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
/VIDEO/ Polițiștii au găsit lucruri pentru femei în casa și mașina suspectului în cazul dispariției Anei-Maria. Apelul oamenilor legii
/VIDEO/ Polițiștii au găsit lucruri pentru femei în casa și mașina suspectului în cazul dispariției Anei-Maria. Apelul oamenilor legii

investigații

/VIDEO/ Un nume cunoscut în businessul imobiliar și un administrator de insolvabilitate, implicați într-o schemă investigată de CNA

08 aprilie 2024, ora 08:06

Un complex locativ din Chișinău, construit cu mari năbădăi în baza unui parteneriat public-privat, se află în centrul unui scandal despre care vă povestim astăzi. Terenul de 36 de ari a fost oferit de Uniunea Scriitorilor unei companii de construcții în schimbul a 7 apartamente cu o cameră în viitorul complex locativ. A urmat o istorie cu scenariu trist. Firma a intrat în faliment, construcția a fost înghețată, iar investitorii și-au așteptat apartamentele timp de 14 ani. Unii dintre ei au rămas și fără bani, și fără locuințe, chiar dacă proiectul imobiliar a fost dus la bun sfârșit în anul 2020. Oamenii au fost deposedați de apartamente printr-o schemă pusă la cale de un administrator de insolvabiliate, cu implicarea unei renumite companii de construcții. Iar totul a fost posibil datorită unor acțiuni întârziate ale instanțelor de judecată. După ce Cutia Neagră PLUS a pornit o investigație, la biroul administratorului de insolvabilitate au descins cu percheziții și ofițerii Centrului Anticorupție, care aveau un dosar penal  încă din toamna anului 2022.

Zece familii din Chișinău bat de ani de zile pragul instanței de judecată în speranța de a-și recupera apartamentele procurate în urmă cu 17 ani. Oamenii au plătit zeci de mii de euro, dar urmare a unor manipulări operate de un administrator de insolvabilitate numit de instanța de judecată, aceștia au rămas și fără bani, și fără apartamente.

Printre cei păgubiți se regăsește și fostul viceprimar al municipiului Chișinău, Ruslan Codreanu: „ Eu nu am crezut că în R. Moldova asta se poate întâmpla, atunci când se vorbește de reforma justiției și corupție. Uitați-vă, caz simplu de escrocherie și de hoție, de la oameni s-au luat bani, s-au semnat acorduri adiționale că oamenii trebuie să-și primească apartamentele și au fost vândute apartamentele altor terțe persoane”.

Istoria vizează două blocuri de locuit situate pe strada Pietrarilor 10/5 și 10/6.  Construcția a fost inițiată încă în anul 2006 de către compania „Fame CV Construction”, pe un teren ce aparținea Uniunii Scriitorilor. La 3 ani de la începutul lucrărilor, firma a falimentat, iar proiectul a fost stopat. Compania reușise până la acel moment să ridice doar carcasa unui bloc și primele două etaje din cea de-a doua clădire. Mai mulți ani, construcția a stat de izbeliște. 

Sursa foto: timpul.md  Așa arătau blocurile din str. Pietrarilor în anul 2010 

În 2013, „Fame CV Construction” a intrat în proces de restructurare, iar noul administrator de insolvabilitate numit de instanță, Nicolae Bostan, a căutat o companie de construcție care să termine blocurile. În 2017 a fost selectată compania „Exfactor Grup”, iar proprietarii imobilelor nefinalizate au acceptat să plătească bani suplimentari doar să-și vadă locuințele. S-a ajuns la un preț de 920 de euro pentru un metru pătrat de apartament.

Eduard Hadei, avocat și păgubit: „În cadrul procedurii  de insolvabilitatate întotdeauna acceptăm niște concesii. Am acceptat să mi se micșoreze valoarea investiției, să mi se micșoreze bunul care urma să mi se transmită în cadrul valorificării creanțelor garantate. De la un apartament de 100 de metri am ajuns la un apartament de 41 de metri, care într-un final mi-a fost pur și simplu luat fără justificare”.

Tărăgănarea procesului de judecată, fără aplicarea măsurilor de asigurare pe apartamente

Eduard Hadei este avocat și un alt păgubit care a rămas fără apartamentul cumpărat în complexul din strada Pietrarilor. El a fost primul care s-a adresat în judecată pentru a-și recupera locuința. În aprilie 2021, avocatul a cerut în instanță obligarea administratorului Nicolae Bostan să-i transmită apartamentul în care investise.

Cererea a ajuns la magistratul Gheorghe Mîțu de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Judecătorul are în gestiune dosarul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction”. Abia peste 3 luni, Gheorghe Mîțu a emis o încheiere prin care a primit în procedură cererea lui Eduard Hadei. Pe apartamentul aflat în litigiu însă, nu au fost aplicate măsuri de asigurare. Iar la scurt timp, imobilul a fost vândut la o licitație, împreună cu alte 14 apartamente.

Decizia Comitetului Creditorilor, falsificată

La 2 august 2021, administratorul special al „Fame CV Construction” Nicolae Bostan a convocat o ședință a Comitetului Creditorilor companiei, pentru a informa că mai multe persoane nu au achitat toată suma pentru apartamente. S-a format o datorie de 1,7 milioane de lei față de „Exfactor Grup”. Bostan a propus ca mai multe imobile să fie transmise către „Exfactor” din contul datoriilor la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat. Acest cost a fost prevăzut din start în contractul de antrepriză pe care l-au semnat cei doi agenți economici. Contractul stipula că, în situația în care „Fame CV Construction” nu va putea achita pentru lucrări, va transmite către „Exfactor” imobile, la prețurile convenite la începutul demarării proiectului.

Potrivit procesului-verbal al ședinței, propunerea a fost votată unanim de cei 3 membri prezenți la adunare din 5 pe care îi are Comitetul Creditorilor. Am reușit să aflăm că procesul-verbal al ședinței a fost de fapt falsificat. Unul dintre creditori, numele căruia figurează în document, ne asigură că nu a participat la acea ședință, pentru că de mai mulți ani se află peste hotare.

Petru Zelenco, membru al Comitetului Creditorilor „Fame CV Construction”:  - Vreau să vă confirm că nu am fost prezent la ședință. În 2017, iunie dacă nu greșesc, am plecat din țară și de atunci nu m-am întors.

Reporter TV8: - Dar dvs ați știut că vă sunt folosite numele și semnăturile?

P. Zelenco: - Nu, nu am știut. Am aflat asta când mi-a spus dl avocat că ceva nu este în regulă și deja am început să ne informăm ce se întâmplă.

Reporter TV8: - Dar în perioada asta cu dl Bostan ați discutat la telefon sau prin e-mailuri?El știa că dvs sunteți peste hotare?

P.Zelenco: - Nu. Am încercat să aflu care este situația, dar din păcate nu am avut niciun succes. 

Licitație fictivă

În baza acelei decizii trucate a Comitetului Creditorilor, la 23 august 2021, Nicolae Bostan a organizat o licitație, fiind scoase la vânzare 15 apartamente. Compania „Exfactor” a fost singura participantă și le-a cumpărat pe toate, în lot unic, cu 355 de mii de euro.

Din Comisia de licitație au făcut parte aceiași membri ai Comitetului Creditorilor: Lucia Cazacu și Vasile Dolma. Ultimul susține că nu-și amintește nimic despre licitația organizată în biroul lui Nicolae Bostan.

Vasile Dolma: - Noi am avut foarte multe adunări și nu-mi amintesc anume la care adunare și ce hotărâri s-au luat.

Reporter TV8: - Dar ce vă amintiți despre acea licitație? Nu cred că nu țineți minte licitația prin care s-au vândut către „Exfactor” 15 apartamente. Măcar să ne spuneți cum au fost selectate anume aceste 15 apartamente din toate care sunt în complexul ăsta?  

Vasile Dolma: - Nu, nu pot să-mi amintesc. Nu-mi amintesc așa amănunte.

Reporter TV8: - Dar pe dl Petru Zelenco îl cunoașteți?

Vasile Dolma: - La câteva adunări noi ne-am întâlnit cu dânsul.

Reporter TV8: - Dar la adunarea ceea care viza transmiterea apartamentelor din contul datoriilor către „Exfactor”, el a fost?

Vasile Dolma: - Mie mi-e greu să vă spun, anume pe data ceea. Vă spun, noi am avut mai multe adunări la care dl Zelenco a fost prezent.

Proprietarii apartamentelor transmise către „Exfactor” în urma așa-zisei licitații declară că nu au știut nimic despre vânzarea locuințelor.

Fostul viceprimar al capitalei Ruslan Codreanu a investit împreună cu părinții peste 47 de mii de euro într-un apartament din blocurile cu bucluc.

Ruslan Codreanu: „Ca cetățean simplu, în 2007, am investit într-o construcție. Suntem în 2024 și am rămas și fără apartament și fără bani. Nu am primit nicio invitație nici de la instanța de judecată, nici de la Bostan, nici de la „Exfactor”, nicio înștiințare care să-mi zică foarte clar: Ruslan Codreanu, dacă nu faci 1,2,3 noi îți înstrăinăm apartamentul. Nu am primit nimic. Am aflat, după ce am achitat toate tranșele, că apartamentul nu-mi aparține. Mai mult ca atât, am mers să văd apartamentul, am cerut cheile și mi s-a zis că trăiește altcineva acolo”.

Unchiul lui Anatolie Berbeca, care muncește în străinătate, a investit 61 de mii de euro într-un apartament, tot în anul 2007.

Anatolie Berbeca: „Toate ratele sunt achitate. Sunt actele confirmative. În acordul adițional nr.2 care este la contract anexat și este semnat de către administrator și este și ștampila umedă a organizației administrată de el, se recunoaște această sumă. Sunt acte confirmative și pentru sumele adăugătoare care trebuiau achitate. Era deja inițiată o procedură de judecată și în cadrul acestei proceduri, când  s-a solicitat într-un moment dat extrasul de la Cadastru, în acel extras s-a identificat că deja apartamentul are alt proprietar”.  

Chiar dacă există un act ce arată că ar fi fost organizată o licitație cu strigare, directorul „Exfactor Grup” recunoaște că nu a existat nicio licitație. Tonu susține că a primit apartamentele legal, din contul datoriei acumulate de „Fame CV Construction”. 

 Vladimir Tonu: -Eu nu vreau să o numesc licitație din considerentul că compania „Exfactor” a avut un contract de antrepriză și urma să finalizeze blocurile locative din strada Pietrarilor. Contractul prevedea  două forme de achitare. Prima: achitarea pentru lucrările îndeplinite conform proceselor verbale aprobate de către Comitetul Creditor prin varianta financiară și varianta nr.2, în caz că ei nu au bani, prin varianta de barter. Varianta de barter presupunea apartamente, parcări, debarale, spații comerciale.

Reporter TV8: - Dvs știați că aceste 15 apartamente au investitori, persoane fizice care au plătit toate ratele și își așteptau locuințele?

Vladimir Tonu: - Eu nu puteam să cunosc, pentru că în cadrul companiei care nu ne aparține nouă nu cunoșteam cum stau lucrurile, că ele sunt vândute, că ele sunt la cineva. Eu nu cunosc.

Înregistrare dubioasă la Cadastru

Pentru ca pseudo-licitația organizată de administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan și compania „Exfactor Grup” să producă efecte juridice, pe fir a trebuit să mai intervină un jucător. E vorba despre o registratoare de la Cadastru, care a radiat din Registrul Bunurilor Imobile înscrisurile despre contractele de investiții ale oamenilor care cumpăraseră apartamentele încă în momentul construcției și în loc a indicat „Exfactor” drept proprietar.

Investitorii păgubiți o acuză pe registratoarea de la Cadastru că ar fi acționat în cârdășie cu Nicolae Bostan și „Exfactor”, contribuind la deposedarea lor de locuințe.

Dubios este faptul că, în aceeași perioadă, un apartament de 71 de metri pătrați din complexul Pietrarilor a ajuns în proprietatea funcționarei de la Cadastru, fiind cumpărat chiar de la „Exfactor”.

Fiind sesizat anterior de avocatul Hadei despre aceste circumstanțe, Departamentul Cadastru din cadrul Agenției Servicii Publice nu a văzut temei pentru inițierea unei anchete de serviciu pe numele registratoarei vizate. Aceasta lucrează și astăzi la Cadastru.

La solicitarea Cutiei Negre, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile ne-a dat asigurări că registratoarea  a acționat legal.  

„Potrivit actului privind ridicarea bunurilor adjudecate din 1 octombrie 2021, întocmit de administratorul procesului de insolvabilitate a „Fame CV Construction”, Nicolae Bostan, bunurile adjudecate s-au transmis libere de orice sarcină, precum ipoteca, garanția reală imobiliară, ori măsuri asiguratorii și conțin garanție contra viciilor ascunse, cu excepția dreptului de răscumpărare asupra bunurilor imobile conform procesului-verbal cu privire la desfășurarea licitației (...) Registratorul din sistemul cadastral nu are competența de a verifica activitatea administratorului de insolvabilitate sau temeinicia actelor întocmite de acesta”, a explicat instituția.

A comentat acuzațiile și Vladimir Tonu, directorul „Exfactor Grup”.

V. Tonu: - Eu nu cunosc toți investitorii care vin la „Exfactor”. Cei care vin la „Exfactor”, ei nu au venit după casă la Pietrarilor sau la altă adresă. Eu consider că ei au venit direct sau prin intermediari, așa cum se face, că avem companii care prestează servicii de vânzare a apartamentelor, au adus cumpărătorul, au făcut contract.

Reporter TV8: - Dvs susțineți că e pură coincidență că fix în acea perioadă, exact registratorul care v-a înregistrat dvs dreptul de proprietate pe aceste apartamente, a cumpărat un apartament în acest complex chiar de la „Exfactor”? 

V. Tonu: - Dar dvs nu credeți că în afară de registratori acolo pot să fie și polițiști, și procurori. Noi nu punem în discuție cine vine la noi ca să facă o achiziție.

Acțiuni cu semne de întrebare în instanțele de judecată

După ce a ajuns proprietara celor 15 apartamente, compania „Exfactor Grup” le-a vândut în mare grabă. Ulterior, locuințele au fost revândute de mai multe ori. Tranzacțiile au avut loc chiar în timp ce în judecată, Eduard Hadei și un alt proprietar păgubit luptau pentru a obține anularea licitației. Hadei a obținut câștig de cauză abia în decembrie 2022. 

Chiar dacă încheierea emisă de judecătorul Gheorghe Mîțu era irevocabilă, administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan  a atacat-o cu recurs la Curtea de Apel. Iar instanța i-a acceptat cererea. Bostan a trimis o sesizare și la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității unui articol din Legea insolvabilității care e referă la contestarea încheierilor judecătorești. Curtea de Apel Chișinău nu a așteptat verdictul Curții Constituționale și la scurt timp după depunerea recursului, pe 21 martie 2023 a emis o decizie în favoarea lui Bostan. În toamna anului trecut, Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Bostan, dar decizia nu a mai produs efect.

Astăzi, în instanța de judecată mai mulți investitori și-au unit forțele pentru a-și putea recupera banii pe care I-au plătit pentru apartamentele de pe strada Pietrarilor. Nicolae Bostan nu vine niciodată la ședințe. Investitorii sunt obligați să prezinte tot felul de acte, care cu greu pot fi obținute și costă bani.

Eduard Hadei, avocat: - Dacă administratorul de insolvabilitate ar fi prezentat toate rapoartele la timp în ceea ce se referă la întreg procesul de insolvabilitate, probabil că noi nu am fi avut astăzi în discuție alergarea după probe, care de fapt stau în sarcina administratorului să le prezinte.

Gheorghe Mîțu, judecător: - În măsura în care nu o să puteți voi (n.r. să obțineți actele), este instituția reclamării probelor. Puteți să solicitați concursul instanței. Până la urmă noi trebuie să stabilim cu exactitate maximă care este statutul juridic al bunurilor prin prisma deținătorilor drepturilor asupra acestora.

Eduard Hadei: - Administratorul, atâta vreme cât stă pe tușă și râde de noi cum ne certăm aici, atâta vreme o să avem amânări și complicități. Trei ani de zile deja avem termenul de prescripție de bună credință a dobânditorilor ulteriori de apartamente. Sigur că da, o să mai amânăm încă 3 luni de zile, o să mai aducem alte acte, o să punem hârtii peste hârtii și într-un final o să ajungem la aceeași situație în care Bostan o să râdă de noi dintr-o parte. O să facem rost, sigur, am înțeles poziția instanței.

Ruslan Codreanu: - Ceea ce mă doare pe mine ca om simplu este că acest hoț, Bostan Nicolae, care se consideră administrator de insolvabilitate, care trebuie să reprezinte interesele mele ca și creditor, nu se prezintă în instanță de 3 ani de zile. El nu vine să dea explicații mie și celorlalți pătimași în dosarul respectiv”.  

Judecătorul și avocatul lui Bostan refuză să comenteze

Am încercat să aflăm de la judecător de ce nu l-a penalizat pe Nicolae Bostan, pentru că nu prezintă rapoartele obligatorii în procesul de insolvabilitate și nu vine la ședințe, dar Gheorghe Mîțu  a refuzat să comenteze.

Gheorghe Mîțu: - Eu nu dau declarații în privința dosarelor care se află la mine în procedură. Legea interzice.

Reporter TV8: - Dar e vorba despre prezența unei părți la ședințe.

Gheorghe Mîțu: - Eu mă retrag în deliberare.

L-am sunat pe Nicolae Bostan, dar telefonul acestuia este închis. Avocatul care îl reprezintă la ședințele de judecată a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. Ba mai mult, a cerut judecătorului să ne interzică accesul în sala de ședințe.

Reporter TV8: - Vreau să vă întreb dacă țineți legătura cu clientul dvs și unde este el? De ce nu se prezintă la ședințe?

Sergiu Capbătut, avocat: - Este reprezentant. S-a discutat lucrul acesta la ședință.

Reporter TV8: - Dl administrator este obligat să vină la ședințe.

Sergiu Capbătut: - Alte comentarii nu formulez.

Reporter TV8: - Țineți legătura cu dl Bostan? Dumnealui este în țară? Cum comunică instanța cu clientul dvs, prin email-uri, prin telefon?

Sergiu Capbătut: - Astea sunt toate comentariile.

De 3 ani de zile, administratorul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction” nu poate fi găsit nici de investitorii care mai au de primit apartamente în complexul din strada Pietrarilor.

De exemplu, Iulian Cojuhari se chinuie să obțină cheile de la câteva imobile. Mama sa, care are astăzi o vârstă înaintată, a investit 230 de mii de euro în 4 apartamente.   

Iulian Cojuhari: „Trei apartamente sunt astăzi scrise pe mama la Cadastru, dar unul e vândut de Bostan prin licitația asta. Care-i vândut deja e vândut, dar pentru cele trei care au rămas noi nu putem să primim cheile. Noi nu-l putem găsi pe Bostan. Nu a dat niciun răspuns. Mai mult de zece ori ne-am adresat la dânsul și nimic”.

Nicolae Bostan a scăpat de sancțiuni disciplinare

Despre acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan a fost informat și Ministerul Justiției. Sesizarea trimisă de avocatul Eduard Hadei s-a prăfuit un an la Comisia de Disciplină a Administratorilor Autorizați, fără a fi examinată. Din comisie face parte și soția administratorului vizat, Tatiana Bostan.

Eduard Hadei, avocat: „Nu am explicații din care motiv se tergiversează. Ministerul Justiției, prin comisie, urma să examineze, dacă nu mă greșesc, în cel mult 10 zile. Iată avem un an din momentul în care a fost depusă sesizarea . Explicații nu se oferă.

La solicitarea Cutiei Negre, Comisia de Autorizare și Disciplină a Administratorilor Autorizați a precizat că a fost intentată o procedură disciplinară, dar examinarea cauzei a fost amânată de mai multe ori la solicitarea părților. Pentru a evita un conflict de interese, Tatiana Bostan a declarat abținere și a fost înlocuită cu un alt membru supleant al comisiei. 

Pe 29 martie curent, sesizarea lui Eduard Hadei a ajuns să fie examinată, iar Comisia a stabilit că nu există abateri disciplinare în acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan.

Trei dosare penale la CNA, dar ancheta a bătut pasul pe loc

Ilegalitățile de care se plâng investitorii în complexul Pietrarilor sunt anchetate și de Centrul Național Anticorupție. Două cauze penale au fost deschise încă la finele anului 2022, dar ancheta a bătut pasul pe loc.  

Ruslan Codreanu: „Am făcut demersuri la CNA. A trecut mai mult de jumătate de an de când nu am primit niciun răspuns de la CNA. Este un caz evident de hoție și escrocherie. S-au luat bani, este contract, s-au promis apartament și nu sunt nici banii, nici apartamentul. Omul își desfășoară mai departe activitatea în R. Moldova ca administrator de insolvabilitate când de fapt sunt oameni pe care el i-a jefuit”.

La 27 februarie, reporterul Cutiei Negre a trimis o solicitare la CNA în care a întrebat ce acțiuni de urmărire penală au fost efectuate timp de un an și jumătate și câte persoane au statut de bănuit sau învinuit în dosare. Instituția a refuzat să ofere aceste informații.

„Luând în considerare că urmărirea penală este în fază de desfășurare, fiind efectuat un spectru larg de acțiuni procesuale, îndreptate spre acumularea probelor pe caz, conducându-ne de prevederile Codului de procedură penală, nu vă putem oferi mai multe detalii”, a motivat CNA.

Peste două săptămâni de la expedierea acestui răspuns către TV8, ofițerii CNA au descins cu percheziții în biroul lui Nicolae Bostan. Instituția a informat că administratorul de insolvabilitate este bănuit într-o cauză penală pornită pentru abuz de putere, exact pentru faptele prezentate în investigația noastră.

Potrivit probelor gestionate, administratorul desemnat de instanța de judecată, în complicitate cu unii membri ai Comitetului Creditorilor și factori de decizie din mediul privat, ar fi înstrăinat mai multe spații locative de pe strada Pietrarilor, prin organizarea procedurii de licitație, în valoare de 7,6 milioane de lei, desfășurată contrar Legii insolvabilității. În vederea administrării probatoriului pe cauza penală, administratorul autorizat urmează a fi audiat în calitate de bănuit și cercetat în stare de libertate”, anunța CNA pe 19 martie.

Ofițerul de caz din cadrul CNA ne-a informat ulterior că la 1 martie curent a fost deschisă a treia cauză penală pe faptul comiterii abuzului de serviciu și dosarele au fost comasate. Nicolae Bostan are deja statut de bănuit și se prezintă la audieri.  

Presupușii complici neagă acuzațiile

Potrivit CNA, Nicolae Bostan ar fi acționat în complicitate cu membri ai Comitetului Creditorilor companiei „Fame CV Construction”. Președintele comitetului, Vasile Dolma neagă acuzațiile și chiar îl apără pe Bostan.

Vasile Dolma: „Ce complicitate? Complicitate dacă dl Bostan mi-ar fi dat vreun apartament, dar eu am fost pătimit tot așa ca toți creditorii. Eu nu recunosc niciun fel de complicitate. Toate hotărârile care le-am luat erau legale. Tot timpul cât am fost noi legați de problema asta a Pietrarilor, el  (n.r. Nicolae Bostan) mi-a produs o impresie de administrator onest. Nu a fost un șmecher, un hoț care să încerce să fure ceva bani”. 

Neagă orice implicare într-o schemă ilegală și directorul companiei de construcții „Exfactor Grup”, Vladimir Tonu: „Eu consider că noi nu am fost complicii absolut la nimic. Noi nu am fost complici nici cu dl Nicolae, nici cu nimeni. Noi am fost complici ce ține de construcția și finalizarea complexului locativ din strada Pietrarilor 10/5, 10/6. Noi am fost complicii cu toți muncitorii care au lucrat de dimineață până în seară pe șantiere să primim oamenii, să le dăm cheile și oamenii să-și poată primi bunul pe care îl așteptat de 10 ani”.

Pe Nicolae Bostan nu l-am găsit nici la telefon, nici la biroul său unde s-au făcut percheziții.

Am insistat să aflăm cu ce s-a ales Uniunea Scriitorilor în urma realizării proiectului imobiliar din strada Pietrarilor, după ce a oferit terenul pentru construcție. Am fost informați că antreprenorul și-a respectat obligațiile și chiar a fost mai generos.  Deoarece a construit două blocuri, în loc de unul prevăzut inițial în proiect, a transmis uniunii, în loc de 7 apartamente cu o cameră, 16 garsoniere cu o suprafață de 731 de metri pătrați. Toate au fost repartizate membrilor Uniunii Scriitorilor.

Administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan are legătură și cu alte proiecte imobiliare dubioase, unde oamenii riscă să rămână fără bani și fără apartamente. Anul trecut, Ziarul de Gardă a scris despre un bloc situat pe strada Nicolae Titulescu, unde lucrările de construcție au fost stopate.

Investitorii acuzau firma de construcții că a făcut evaziune fiscală și a intrat artificial în insolvabilitate. Companiile vizate în litigiu sunt administrate de soții Nicolae și Tatiana Bostan, pe care investitorii îi acuză de conflict de interese și implicare într-o schemă de escrocherie, pentru a-i deposeda de apartamente.

/VIDEO/ Livadă super-intensivă, cu investiții de milioane, la Orhei. „Un agricultor nu trebuie să stea numai în câmp”
/VIDEO/ Livadă super-intensivă, cu investiții de milioane, la Orhei. „Un agricultor nu trebuie să stea numai în câmp”
/PROMO/ Moldova gândește: Comorile țării, în groapa nepăsării. Le mai putem salva?
/PROMO/ Moldova gândește: Comorile țării, în groapa nepăsării. Le mai putem salva?
/VIDEO/ Insulă de lalele, inaugurată la Grădina Botanică. În mica „Olandă” poate fi admirată și floarea numită Maia Sandu
/VIDEO/ Insulă de lalele, inaugurată la Grădina Botanică. În mica „Olandă” poate fi admirată și floarea numită Maia Sandu
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
/VIDEO/ Smochine crescute în Moldova. Pomicultorul își laudă roada: „Pun fotografii pe Facebook și imediat vând”
/VIDEO/ Smochine crescute în Moldova. Pomicultorul își laudă roada: „Pun fotografii pe Facebook și imediat vând”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram