Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat  planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central. 

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban  a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”,  a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui  Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj.  „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat.  Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze. 

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de  restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că  acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile?  În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active,  în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și  posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian  a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată  de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute? 

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt  înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015. 

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.  

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului.  Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi  și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate. 

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.   

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate. 

Se regăsesc SRL-urile:  Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.  

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.  Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la  „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro. 

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o  convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului  Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei.  Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.  

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova”  noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul  pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

În timp ce rata sărăciei absolute crește, iar numărul cetățenilor ajunși sub pragul sărăciei este tot mai mare, în Parlament lucrurile stau mult mai bine. Parlamentari care și-au cumpărat anul trecut locuințe de milioane sau mașini de lux se regăsesc în toate fracțiunile parlamentare. Pe lângă case și mașini, am găsit deputați care au investit în afaceri, pe care deocamdată le țin în secret.

Deputatul socialist Adrian Albu a fost în 2024 lider incontestabil la achiziții. Parlamentarul și-a cumpărat anul trecut un apartament de 175 de metri pătrați, pe care susține că a plătit 3,8 milioane de lei. O achiziție foarte bună dacă ținem cont de faptul că pentru a cumpăra noua locuință, Albu a vândut un apartament mai vechi de două ori mai mic cu aproape aceeași sumă -3,2 milioane de lei.

„Am vândut casa veche, care era absolut făcută toată, mobilată, după care ne-am procurat casa nouă. În declarație se vede prețul de vânzare și de cumpărare, care sunt prețuri corecte, nu cum fac, de obicei, mulți dintre colegii mei - date în jos. Adică este legal. Totul este ușor de verificat”, a declarat deputatul BCS, Adrian Albu.

În general, socialistul Adrian Albu este deputatul cu cele mai multe și scumpe achiziții din actuala legislatură. În 4 ani de mandat, el și-a cumpărat două apartamente, un garaj, o casă de locuit într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului,  și un automobil de lux.

Acest Volvo, Albu l-a cumpărat în 2023, anul în care a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău. Mașina a fost luată în leasing și este estimată de deputat la prețul de circa 1,5 milioane de lei. Albu trebuie să plătească banii până în 2027.

Cea mai valoroasă achiziție a familiei Albu pare a fi tocmai căsuța de pe malul Nistrului, despre care vorbește cu modestie că este un proiect de suflet pentru el, venind din dorința de a păstra tradițiile moldovenești.

În 2023, la scurt timp după ce cumpărase căsuța din Oxentea, Dubăsari, Adrian Albu declara pentru Cutia Neagră PLUS că a procurat-o ca să scape de gălăgia orașului:

„Orașul este altfel, este gălăgia, iar satul este pentru suflet. Căsuța pe care am procurat-o este una veche, în stil tradițional moldovenesc. Vânzătorul s-a grăbit să o vândă și a dat un preț foarte bun și noi cu mare drag am procurat-o. Acum trebuie să mai investim în ea, pentru că este într-o stare ca la țară, veche, unde trebuie să mai pui lut. Apropo, este casă din lut, cu stuh. Păstrăm autenticitatea. Vrem să arătăm că se merită tradițiile moldovenești să fie conservate, susținute și promovate”.

Întrebat acum din nou despre casă, Albu ne-a spus că încă mai investește în ea, chiar dacă cheltuielile de investiții nu se regăsesc în declarația de avere.

Cutia Neagră a mers în Oxentea să caute casa deputatului socialist. Am găsit gospodăria pe o ulicioară din preajma Nistrului, străjuită de mai multe camere de supraveghere instalate de jur-împrejur. Proprietatea este departe de descrierile modeste făcute de deputat și estimările din declarația sa de avere.

„În spatele meu se află căsuța în stil moldovenesc  din declarația de avere a deputatului Adrian Albu. Se află în satul Oxentea, un loc pitoresc de pe malul râului Nistru. Deși parlamentarul a declarat anterior că este o casă mică, simplă, tradițional moldovenească, imaginile surprinse de noi la fața locului arată mai mult decât atât”.

În ogradă se află un bazin - acoperit acum, o terasă de vară, un garaj, o fântână și încă o construcție alăturată. Casa se află pe un teren de 10 ani pentru care deputatul declară că a plătit 250 de mii de lei. A fost cumpărată acum un an.

Adrian Albu susține că încă investește în reparație, dar sumele cheltuite nu se regăsesc însă și în declarația sa de avere. Nu putem estima exact investițiile făcute, dar imaginile arată o proprietate mai mult decât confortabilă.

Oamenii din sat întâlniți pe ulicioară ne-au spus că aici era o căsuță modestă înainte ca Albu să o cumpere. 

„- Deci aici a fost o casă părăsită, corect? - Casă bătrânească”. 

„ - De cât timp cunoașteți că el ar fi investit în casa asta, adică de când casa are o reparație mai bună? - De vreo doi ani”.  

„ Am înțeles că casa era în stare mai deplorabilă un pic.  - Da. - Și domnul Adrian a făcut reparație. - Da, amu e mai frumoasă”. 

„ - Casa mai de la vale e a lui Adrian Albu, de la BCS, socialiștii”.

„- Cunoașteți dacă are cineva grijă de casa asta?  Da, da. Vecinul. Vecinul e angajat. - Deci ele este angajat, achitat? - Da. Angajat și achitat”.  

„Era interesant când el a dat interviu cu declarația de avere. O căsuță cu stuh. Da, ea e cu stuh, dar sub stuh … -Sub stuh mai este încă ceva”.

Vecinul, indicat de săteni că îngrijește de gospodărie, ne-a confirmat informația.  

„- Dvs. sunteți vecinul deputatului Adrian Albu, corect? - Corect. - Voiam să vă întreb dacă aveți dvs grijă de casă cât dumnealui nu este. - Da, cam așa ceva. -  Vreau să vă întreb dacă sunteți achitat pentru aceste servicii, în sens că aveți grijă de casă? - Nu. Noi așa ne împăcăm, fără nimic. Eu pur și simplu mă mai uit din când în când ce se petrece pe teritoriu”.  

După ce am vizitat gospodăria, l-am contactat repetat pe deputatul Adrian Albu pentru a obține precizări referitoare la investițiile făcute în renovare.

„ - Investițiile au fost făcute în ultimii doi-trei ani de când ați cumpărat casa? - Nu, anul acesta am făcut investiția. - Pur și simplu nu am văzut în declarație investițiile să fie declarate. - Corect, pentru că anul acesta am luat niște bani, am împrumutat și am început să fac investițiile, pentru că vreau să deschid o mică afacere acolo. Vreau să fac o pensiune agricolă.

- Dar aproximativ să ne spuneți cât ați investit. - O să fie în declarație. O să calculez și o să vă spun. - Pentru că ne-ați spus că ați cumpărat o căsuță mică, dar când am ajuns acolo aceasta nu este chiar o căsuță mică cum ne-ați spus dvs., tocmai de aceea am decis să vă sun să concretizez. - Nu, eu am spus că am procurat o casă, de fapt am procurat vila. Am dat-o cu var, am sădit niște iarbă, casa cealaltă tot era când am procurat-o, ea este în declarație. Adică tot ce este pe teritoriu, în afara de bazin și deja cosmetica care am făcut-o, este în declarație.

- Deci casa a fost procurată cu 250 de mii de lei, corect eu înțeleg? - Nu țin minte exact, vedeți în declarația de avere, Când s-a început războiul atunci au căzut prețurile și eu am cumpărat-o. - Prețul acesta l-am luat tocmai din declarația dvs., tocmai de aceea vă întreb. Iar împrumutul pe care îl aveți este strict pentru reparație.  - Nu doar. Eu am luat un credit mai mare pentru mai multe chestii. Eu mi-am procurat  și un apartament și vreau să fac reparație în el și multe altele”.

CV-ul lui Adrian Albu arată că acesta a lucrat mereu la stat. Și-a început cariera în 2006 în Centrul Național Anticorupție, pe atunci CCCEC. Din 2016 s-a angajat la Parlament, în calitate de consilier al președintelui fracțiunii Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. În 2019, după ce PSRM ajunge la guvernare, a fost numit secretar general al Parlamentului, iar din vara anului 2022 este deputat. Bugetarul a început să-și sporească averea exact din anul în care a ajuns să lucreze în Parlament. 

Dacă în 2016, întreaga sa avere era de 1,3 milioane de lei, astăzi, deputatul își estimează propriile bunuri la 8 milioane de lei, de peste 6 ori mai mult. Veniturile familiei nu au crescut însă la fel de mult. Dacă în 2016, familia Albu aduna un venit de 400 de mii de lei, anul trecut, venitul familiei a crescut de aproape trei ori, până la 1,2 milioane de lei. 

Albu definește achizițiile făcute în ultimii ani drept investiții strategice ale familie, pentru că salariul și indemnizația de deputat, de circa 42 de mii de lei, nu sunt suficiente pentru a întreține familia.

„Mie îmi place să fac investiții, pentru că cu salariul deputatului, regretabil, nu te poți menține. Mulți cred că sunt salarii mari, nu sunt ca la miniștri. Sunt mult mai mici. De aceea noi cu soția încercăm să ne ținem mai mult pe apă și facem investiții. Atât”.

Anul trecut, soția deputatului a fondat o companie specializată în domeniul energiei verzi, „RAV Energy”, dar deocamdată firma nu are activitate. Tot anul trecut, Marina Albu a contractat un credit de 725 de mii de lei.

„Noi demult studiam piața energiei regenerabile și am încercat să facem o mică investiție și mai mult ține de un start-up ca să vedem dacă se merită de investit mai departe sau nu. Dar vreau să vă spun că deja m-am confruntat cu foarte multe acte birocratice, care, cred că fiecare care ar dori să investească în această direcție, se confruntă. Lucru regretabil. Pentru că cu cât „paphos” cei de la guvernare ne spun că deja 36% din electricitatea consumată în Republica Moldova provine din energia regenerabilă, dar oameni sunt mulți care vor să investească, văzând o afacere prosperă. Dar sunt mereu în actele birocratice întâmpinați de către guvernarea noastră”.

 În 2024, în contextul alegerilor prezidențiale, Adrian Albu a fost implicat într-un scandal legat de niște înregistrări audio care sugerează discuții cu un agent FSB, Iurii Gudilin, angajat anterior în calitate de consilier de campanie la PSRM și inclus in 2022 în lista de sancțiuni a SUA. Adrian Albu susține că înregistrările sunt un fake și ne asigură că el nu a discutat niciodată cu Gudilin. 

„Nu vreau să comentez până ce nu trece judecata. Judecata va trece și îmi voi restabili adevărul. - Dar cunoașteți cine stă în spatele acestui fake? - Habar nu am. De ce ar trebui să mă intereseze acest lucru”.
BETA În trecut, Adrian Albu a efectuat mai multe vizite la Moscova, însă în declarația sa de avere pentru anul 2024, deputatul nu a indicat cheltuieli legate de transportul aerian, menționând că nu a mai fost în capitala rusă de o perioadă de timp”.

„ - În cadrul unei emisiuni TV8, ați declarat că aveți și vizite la Moscova. Cunoaștem că biletele nu sunt atât de ieftine și în declarații n-am văzut cheltuielile.. - Înseamnă că ce? Că n-am fost fost o-ho-ho cât timp la Moscova. - „O-ho-ho”, asta de cât timp? - De foarte mult timp. Eu nici nu țin minte cât de mult, dacă sincer. Cred că mai mult de un an”.  

De la Adrian Albu trecem la un alt coleg de partid al acestuia, Radu Mudreac. Anul trecut a fost cu succes și pentru el. Deputatul cercetat penal pentru suspiciuni de spălare de bani și-a întors în 2024 casa, înstrăinată fictiv cu doi ani în urmă, a rambursat o datorie de 83.000 de euro și și-a deschis un depozit bancar de jumătate de milion de lei.

Casa-bijuterie din preajma parcului Dendrarium din sectorul Buiucani al Capitalei a revenit în 2024 cu succes în proprietatea legală a lui Radu Mudreac. În 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității deputatului și cercetarea lui penală pentru spălare de bani, Mudreac și-a vândut casa, pentru a o scoate de sub lovitură în cazul în care procurorii ar fi dispus sechestrarea bunurilor sale. La scurt timp, a devenit clar că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost fictivă. Mudreac nu a părăsit niciodată locuința, ci doar a schimbat în acte proprietarul. 

În 2022, deputatul indica și o sumă de 250 de mii de euro pe care ar fi luat-o pentru casă. În 2023, banii nu se mai regăsesc în declarație, iar anul trecut, casa reapare în proprietate, cu aceeași valoare cu care a fost vândută - 250.000 de euro. Asta chiar dacă, potrivit siteurilor de anunțuri imobiliare, valoarea de piață a unei asemenea case ar fi astăzi de jumătate de milion de euro.  

„- În declarația dvs. de avere ați indicat doi ani în urmă, că ați vândut o casă, apoi ați cumpărat alta, practic de aceeași sumă. - Nu alta. - V-ați întors casa? - Ca urmare de înstrăinare a bunurilor, suma a fost declarată pe parcursul a doi ani de zile cu suma care se află în declarație. Acum a dispărut suma care se declara și a apărut înapoi bunul”.    

Tot anul trecut, Mudreac și-a cumpărat și o mașină Dacia, cu 3.000 de euro, iar jumătate de milion de lei i-a depus la bancă pe un cont de depozit. Întrebat cum a reușit să economisească o asemenea sumă, în paralel cu achitarea unei datorii de 83.000 de euro, deputatul a invocat veniturile familiei și chiria obținută dintr-un apartament.

„- Vânzând casa, cumpărând-o apoi, ați reușit să aveți și un depozit de jumătate de milion de lei? - Da. Este salariul acumulat în cadrul familiei. Este apartamentul care este dat în chirie. Sunt făcute, achitate impozitele pentru tot”.

Anul trecut, familia Mudrac a obținut venituri din salarii de peste 900 de mii de lei. Între timp, dosarul penal în care este cercetat pentru spălare de bani a intrat pe linie moartă. În pofida unei decizii de judecată din 2023 prin care procurorii au fost somați să accelereze investigațiile, dosarul tot pe masa procurorilor se află. Am încercat să obține mai multe detalii de la organul de urmărire penală, dar fără succes. Dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Chișinău.

„ - Eu nu am acces la dosar. - Dar cum comentați? -  Da cum să comentez. Dosarul este în procedură de examinare la organe. Colaborăm cu organele. Asta este”.      

Cu imobile noi și scumpe s-au făcut anul trecut și mai mulți deputați PAS. Victor Spînu a trecut cu traiul într-un duplex HI Tech din Măgdăcești, Alina Dandara și-a cumpărat un apartament mai spațios la Poșta Veche, iar deputatul din Bălți Boris Marcoci a cumpărat un spațiu comercial cu peste două milioane de lei și imediat l-a donat unui nepot.

Deputatul PAS Victor Spînu a devenit proprietarul unei case în anul 2023, însă familia sa s-a mutat în locuință abia în toamna lui 2024. Conform declarației de avere, imobilul de 140 m.p., situat la 15 km de Chișinău, a fost cumpărat cu 60.000 de euro, chiar dacă recunoaște deputatul, valoare de piață este cel puțin dublă. Am mers la fața locului pentru a vedea noua locuință a deputatului. Casa se află în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, și este parte a unui duplex in stil HI TECH, în care deputatul locuiește împreună cu familia.

„Casa am procurat-o în 2023, cca un an au durat reparațiile. Și ne-am mutat în ea în septembrie 2024. Ea era construită, doar că era varianta sură, deci pereții erau goi. Costul ei a fost de 60.000 de euro, cum a fost indicat în declarație. Pentru reparație - asta-i foarte complicat de estimat. A fost, tot, o sumă bunicică. Pentru că și costurile de reparație sunt destul de înalte”.  

Cât despre sursele financiare, deputatul a declarat că o parte din bani provin din donațiile primite la propria nuntă, dar și din economiile personale ale familiei. În 2022, Spînu a adunat circa jumătate de milion de lei de la nuntă și altă jumătate de milion de lei - dividente dintr-o companie IT pe care o deține. 

„- Din ce surse ați construit casa, dacă nu e secret? - Nu, nu e secret, noi suntem foarte transparenți. Deci noi am avut un eveniment de familie - nunta, și tradițional, am primit un ajutor material din partea invitaților. Acești bani i-am depus la o bancă. Și respectiv, inclusiv, din acești bani, din anumite economii, am reușit să procurăm casa care a fost procurată în două rate. Deci o rată a fost achitată în 2023 și a doua rată în 2024. 50% și 50%, cam asta a fost”.    

Deputatul PAS Boris Marcoci indică în declarația sa de avere pentru 2024 că a procurat un spațiu comercial pentru care a plătit două milioane de lei.  Întrebat despre acest imobil, Marcoci a precizat că a fost vorba de o tranzacție internă în cadrul firmei și că bunul a fost ulterior donat unui nepot.

„- Am văzut că aveți un nou spațiu comercial? -Nu. Eu l-am luat, l-am cumpărat de la întreprindere, l-am dăruit la un nepot de-al meu, care, într-adevăr, a făcut taică-său pentru întreprinderea noastră, și, desigur că, le-am cadonat-o lor, să aibă pentru familia lor. - Spațiul comercial unde este? În Bălți sau Chișinău? - În Bălți, noi nu avem nimic la Chișinău”.  

Întreprinderea la care se referă deputatul este o companie de construcții „Marsharcon”, fondată de soții Marcoci încă acum 25 de ani. Anul trecut, firma le-a adus profituri de trei milioane de lei. Totuși, Marcoci afirmă că, de când a intrat în politică, afacerile sale au avut de suferit.

„- Cum vă merg afacerile de când ați devenit deputat, pentru că ați spus… - Desigur că cu pierderi mari. Cu pierderi. - De ce? - Pentru că am avut 158 de muncitori când am venit în parlament și acum am 80. Și atunci erau 120 de milioane pe an și acum sunt 62.Diferența este mare.  După ce termin ca deputat, mă întorc înapoi în afaceri. Că afacerile pentru mine, la atâția ani - afacerile sunt bune”.      

Chiar dacă se plânge că afacerile îi merg mai prost, în cei patru ani de mandat, Marcoci și-a sporit în ultimii ani averea. În 2022, de exemplu, și-a cumpărat o vilă în România. Valoarea indicată a acesteia este de circa 90 de mii de euro, cu tot cu teren.

„- Am observat că aveți o vilă și vreau să vă întreb unde este aceasta situată, în România, în Moldova, unde? - Ei, dapăi uitați-vă în declarația de avere. - Dar vreau ca dvs să ne confirmați, unde este aceasta? - Nu vreau. Uitați-vă în declarație. - Cine trăiește în acea vilă? - Copiii mei trăiesc”.

În momentul în care a acces în Parlament, Marcoci și-a cumpărat și un apartament în capitală, iar în 2023, a făcut schimbări și în garaj. A cumpărat un Mercedes nou, cu peste un milion de lei, după ce și-a vândut mașina mai veche cu 740 de mii de lei.

La începutul acestui an, Boris Marcoci s-a pomenit vizat într-un scandal legat de reparația podurilor de pe drumul de ocolire a orașului Bălți. Primarul localității, Alexandr Petkov, l-a acuzat pe deputat de provocarea colapsului rutier în oraș după ce ar pornit reparația drumului de ocolire fără  a stabili rute alternative. Petkov a declarat jurnaliștilor că a sesizat procuratura Anticorupție, care a pornit investigații pe caz.

„- Apropo, domnule Marcoci, am văzut că sunteți acuzat de către Petkov. Acesta spune că dvs. sunteți cel care stă în spatele colapsului rutier din Bălți. Este vorba de repararea podului - Podul nu-l fac eu, dar îl face Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova pentru traseul național. - Dar ați fost cumva chemat, audiat? - N-am fost, nu sunt și nici nu voi fi, pentru că n-am eu nimic cu podul acela. - Eu numai mă duc cu… cum s-ar duce ministrul, parlamentarul și controlează lucrările. -Dar cum comentați dvs. declarații făcute de către Petkov? -  Am spus cum le-am comentat. Nu are ce face domnul primar. Că nu a putut el să facă podul și-l face Guvernul. Și el nu are ce face. Mai bine s-ar uita la drumurile lui din mun. Bălți ce se face, că nu face nimic absolut”.

Și deputata PAS Alina Dandara a trecut anul trecut la casă nouă. Parlamentara a vândut un apartament mai mic, primit prin donație în 2020, a mai contractat un credit de 750 de mii de lei și și-a luat un apartament mai mare, de circa 90 de mii de euro.

„Nu este tocmai luxos, este în capăt de Poșta Veche, dar este într-o zonă mult mai liniștită pentru mine. Anul trecut în luna ianuarie am vândut vechiul apartament pe care l-am moștenit din familie, din cauza sau în cazul meu, datorită pieței imobiliare, prețul a crescut foarte mult. Respectiv,  am profitat de ocazie și l-am vândut la un preț mult mai mare, ca să-mi iau în ipotecă pentru 25 de ani  un apartament”.

Dandara și-a cumpărat și o mașină nouă, în leasing. Skoda Kamiq a intrat în posesia deputatei în 2022. Valoarea autovehiculului se ridică la 20.500 de euro, iar anul trecut Dandara a reușit să scape și de leasing.

„- Da, da. Iese că din apartamentul vândut de  cca 59.000 euro, vechiul apartament, am plătit în avans leasingul la mașină și mi-am luat deja apartamentul ăsta unde locuiesc”. 

În ultimul an, Dandara a obținut un venit de la Parlament de circa 400 de mii de lei.

Și dacă numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, atunci lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un pret de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota Rav4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc. - Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăiescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.