Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 972: Scenariul negru, atac mortal, pilot ucis și supărarea Kievului. SUA: Rusia nu a reușit în Moldova

investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat  planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central. 

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban  a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”,  a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui  Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj.  „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat.  Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze. 

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de  restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că  acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile?  În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active,  în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și  posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian  a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată  de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute? 

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt  înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015. 

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.  

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului.  Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi  și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate. 

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.   

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate

Se regăsesc SRL-urile:  Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.  

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.  Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la  „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro. 

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o  convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului  Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei.  Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.  

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova”  noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul  pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

 

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate
Ora de iarnă 2024: Când se schimbă ora în Moldova. Sfaturi eficiente pentru a preveni efectele negative
Ora de iarnă 2024: Când se schimbă ora în Moldova. Sfaturi eficiente pentru a preveni efectele negative
/VIDEO/ În plasa minciunilor? Despre impactul falsurilor asupra rezultatelor referendumului - de la 19:55, la „Alo, TV8”
/VIDEO/ În plasa minciunilor? Despre impactul falsurilor asupra rezultatelor referendumului - de la 19:55, la „Alo, TV8”
Reacția Casei Albe după alegerile din Moldova: Rusia „a lucrat energic” pentru subminarea votului
Reacția Casei Albe după alegerile din Moldova: Rusia „a lucrat energic” pentru subminarea votului
Declarație TV8: Vom ignora dezbaterile electorale moderate de Gheorghe Gonța
Declarație TV8: Vom ignora dezbaterile electorale moderate de Gheorghe Gonța
/VIDEO/ Alegeri prezidențiale 2024: Condițiile în care ar putea avea loc dezbaterea Maia Sandu vs. Alexandr Stoianoglo
/VIDEO/ Alegeri prezidențiale 2024: Condițiile în care ar putea avea loc dezbaterea Maia Sandu vs. Alexandr Stoianoglo

social

/VIDEO/ În numele Kremlinului! Cum au adunat preoții din subordinea lui Marchel semnături pentru Victoria Furtună

14 octombrie 2024, ora 07:16

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. 

Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceeași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.

Satul Mândreștii Noi, raionul Sîngerei. La o margine de sat găsim ferma ce aparține preotului din localitate, Mihail Brăileanu. Am venit aici pentru o nouă tentativă de a discuta cu preotul despre semnăturile pe care le-a strâns de la localnici pentru înregistrarea la CEC a candidatei la prezidențiale Victoria Furtună. Când ne-am apropiat de fermă, un dulău s-a năpustit asupra echipei de filmare și am fost nevoiți să stăm chitic în mașină. 

În această săptămână, am mers două zile la rând în Mîndreștii Noi, acasă la preot, ca să discutăm cu el despre activitățile electorale în care a fost implicat. În prima zi am găsit poarta încuiată. În ziua următoare era însă acasă, dar preotul Mihail nu a ieșit să discute cu noi. Nici la telefon nu ne-a răspuns.

Dacă preotul a reușit să fugă de întrebările noastre despre semnăturile colectate pentru înregistrarea Victoriei Furtună, oamenii din sat ne-au confirmat. Doar că, potrivit lor, preotul le-a spus alte motive pentru care adună semnături.   

„- Eu la părinte am iscălit un document ca să nu se închidă biserica. - Când s-a întâmplat asta? - Poate să fie prin august. - El a venit acasă? Umbla cu listele astea pe acasă? - Da. - Și ce v-a spus? - Pentru ca să nu închidă biserica. A fost vorba că o să închidă bisericile: biserica din sat, biserica de la Bălți. Am semnat și eu. Au semnat și vecinii. - Dar cum era? Era o foaie albă? Nu era scris nimic pe ea? - Nu mai țin minte ce era scris. - Dvs ați semnat fără să vă uitați dacă e adevărat? - Eu nu am citit ce-am iscălit. - Sau nu ați pus la îndoială dacă e părintele? - Părintele e părinte, om de sat. - Și el personal umbla cu listele astea prin sat sau mai era cineva? - Nu, singur. - Dvs ați fi semnat de fapt pentru Victoria Furtună, candidat independent la alegerile prezidențiale. - Nici nu am auzit de așa ceva. - Nu ați auzit de ea?   - Deloc, absolut nu!” 

...

„- Dvs nu știți, preotul a umblat cu niște liste prin sat? - A fost. - Și dvs știți pentru ce s-au semnat oamenii ? - Nu! - Dumneavoastră v-ați semnat? - Da! - Dar nu v-a spus părintele pentru ce? - Trebuia la Moscova să se ducă. - Pentru ce să se ducă la Moscova? - Nu știu. - Știți că a strâns semnături pentru Victoria Furtună, candidat la prezidențiale? - De asta eu nu știu. - Dvs ați auzit de Victoria Furtună? - O știu. Am văzut-o la televizor. -  Dar cum v-ați semnat? Ați semnat fără să întrebați? - M-a rugat și am semnat”.

...

- Am semnat pentru ca biserica să rămână cum a fost și dacă suntem contra la LGBT-ul ăsta să fie în școală și toate astea. - Numai pentru asta ați semnat? - Da! -  Ați prezentat și buletin, date personale sau doar ați semnat? - Da, da, pentru că nu sunt de acord. Chiar să mă ducă la împușcat că nu sunt de acord cu toată distrăbălătura asta care ne-o aduc nouă din Europa. - Dar nu v-a spus nimic, dacă susțineți candidatul Victoria Furtună? - Nu, n-a spus. - Acum dvs, dacă v-ați pomenit în lista asta, nu sunteți supărată pe preot că v-a amăgit? - Eu nu mă supăr”. 

S-a alăturat discuției și fiul femeii, semnatar și el în lista preotului Mihail. 

„- Tu ai semnat când am semnat noi foaia ceea de la biserică, când  a umblat părintele? - Da! Am semnat”.

Un alt sătean ne-a spus că preotul ar fi strâns semnături pentru a trece la Mitropolia Basarabiei. 

„- El a umblat prin sat și a amăgit lumea că el ar vrea să treacă de la Mitropolia rusă (nr. Mitropolia Moldovei) la Mitropolia Basarabiei. A luat 20 de semnături și s-a dus la Moscova. - Și el a fost la Moscova, domnul Brăileanu? - Da! - A fost la Moscova acum când au fost mai mulți? - Cred că da. Vă spun că o lună în urmă, poate mai mult”. 

Listele cu semnături, transmise secretarului Eparhiei de Bălți și Fălești

Persoana care ar fi mobilizat preoții din regiune ca să adune semnături pentru înregistrarea unor concurenți electorali este Maxim Guzun, secretarul Eparhiei de Bălți și Fălești.

La fel ca și în cazul preotului din Mîndreștii Noi, a trebuit să alergăm prin tot orașul Sîngerei ca să îl putem prinde. La biserica „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril” din Sîngerei, unde slujește, nu l-am găsit, iar la telefon a refuzat să vorbească după ce a auzit că suntem de la TV8.

L-am prins cu greu la Liceul Olimp din localitate, unde este profesor de religie. Pentru a scăpa de noi, părintele a încercat să evadeze prin ușa din spate a liceului.

„- De ce sunteți așa insistenți? - De ce fugiți de noi de parcă suntem criminali să alergăm din urma dvs? Nu mai bine să ne oprim decent să discutăm? - Dar ce s-a întâmplat? Nu pot să dau niciun comentariu. Toate comentariile la sediul Eparhiei. Este responsabilul care se ocupă cu presa. - După informațiile noastre, dvs personal ați strâns liste cu semnături de prin localitățile din regiune în susținerea unui candidat electoral. - Nu este adevărat. Nicio semnătură nu am strâns. - Pentru candidata Victoria Furtună nu ați strâns? 

- Nu am strâns nimic. Poate semnături s-au strâns pentru unitatea bisericii, ca oamenii să fie uniți pentru biserică și să nu-și bată joc de biserică. Poate pentru asta s-au strâns semnături, dar pentru oarecare candidat nu. Eu nu pot să răspund pentru ceea ce fac unii preoți. Eu răspund de mine ce fac. - Au existat totuși niște liste pe care preoții le-au completat și vi le-au transmis dvs? - Eu nu știu de asta. - Păi acum ne spuneți că în susținerea bisericii ați avut totuși niște liste. - Poate ei ceva au colectat, dar eu nu știu ce au colectat și pentru cine”. 

Arhiepiscopul Marchel o promovează deschis pe Victoria Furtună 

Superiorul lui Maxim Guzun din Eparhia de Bălți și Fălești este arhiepiscopul Marchel, cunoscut pentru viziunile sale radicale pro-rusești. În această campanie electorală, Marchel a pledat deschis, la predici și în evenimente publice, pentru susținerea Victoriei Furtună la alegerile din 20 octombrie.   

 Arhiepiscopul Marchel: „Iată, ați privit pe ecran o femeie firavă, o creștină, o mama duioasă și o soție cinstită, Victoria Furtună. Ea s-a ridicat totuși împotriva acestora. Permiteți-mi în numele dvs să-i mulțumim. Permiteți-mi în numele dvs să-i dorim la mai mult și la mai mare. Permiteți-mi să-i dorim să ajungă și ea factor decizional în țară, pentru că este capabilă să producă legi creștinești”.

Acest îndemn a venit după ce, la începutul aceleiași întruniri, Marchel se declara împotriva implicării bisericii în politică.

Arhiepiscopul Marchel: „Preotul nu este pentru politică și nici politica pentru preot, pentru că este murdară. Iată de ce vă îndemn să vă feriți de această murdărie”.  

Elogiile lui Marchel la adresa Victoriei Furtună au continuat și la Chișinău, în timpul marșului „Drumul Crucii și al Păcii”. Evenimentul s-a încheiat la Memorialul Eternitate, unde a fost amplasată o scenă.

Arhiepiscopul Marchel: „Mulțumire și recunoștință unei femei îndrăznețe care s-a răsculat întru păstrarea valorilor noastre, femeie slabă la vedere, dar cu suflet mare. O am în vedere pe Victoria Furtună. Stimată doamnă, dacă ești printre noi, te poți bucura de stima și respectul nostru. Să vă ajute Dumnezeu și la mai mult și la mai mar”.

Episcopul Marchel a atras atenția și la alt candidat, Vasile Tarlev.

„Salutare aduc și domnului Vasile Tarlev. L-am văzut în biserică, dar nu știu dacă este printre noi. Pe timpul când dânsul era la guvernare, era o armonie între puterea de stat și puterea bisericească. După aceste timpuri noi tânjim, pentru că s-au dus aproape cu neîntoarcere”.

A urcat pe scenă și Victoria Furtună cu o rugăciune, iar la final au fost lansați mai mulți porumbei, simbolul electoral al candidatei la prezidențiale.

Victoria Furtună a evitat să vorbească despre faptul că este susținută de fețele bisericești în această campanie electorală.

„- Biserica vă face campanie electorală de fața oamenilor. Cum comentați asta? – Unde vedeți că biserica face campanie? Eu am ieșit și i-am mulțumit Domnului pentru faptul că trăim în pace și m-am rugat Domnului să fie pace la noi acasă. Matale ai spus vreo rugăciune fiind astăzi aici pentru pace?  – Credeți că nu este campanie electorală ceea ce faceți aici? – Dvs ați spus vreo rugăciune astăzi?”

Semnături colectate de preotul din Temeleuți

Preoții și episcopul de Bălți și Fălești nu sunt însă singurii care s-au mobilizat pentru a o ajuta pe fosta procuroare să devină președintă. Aceeași situație am găsit-o și în parohiile din raionul Florești, subordonate Eparhiei de Soroca și Drochia.

Oamenii din localitate ne-au sesizat la redacție că preotul din satul Temeleuți, raionul Florești, Veaceslav Parasi, ar fi colectat semnături pentru campania electorală a Victoriei Furtună. La fața locului am constatat însă aceeași șmecherie. Preotul le-ar fi spus sătenilor că semnăturile sunt pentru un alt scop.

„- Să nu se închidă biserica a fost. - Și a fost și la dvs? - A fost și la mine. - Și ați semnat? - Da! - Și v-ați uitat atent? Era anume așa să nu se închidă biserica? - Da, când a fost conflictul cela la aeroport. (n.r Pelerinajul preoților la Moscova) - Sunteți sigur de asta? - Nu-s sigur, dar așa era. - Dvs când ați semnat acolo, cum era? O foaie albă era? - Mai erau oameni. Numai semnături erau. După toate așa era, dar eu știu ce-a făcut. - Dacă o să aflați că lista ceea preotul a dat-o în altă parte? - El e om serios și nu cred. - Ați mers pe încredere că e preotul? - Da, e om în vârstă. E serios”.

...

„- La noi nu a ajuns cu semnăturile în mahala asta. - Dar ați auzit că a umblat, da? - Da, am auzit că a fost. - Dar știți pe cineva care ar fi semnat în listele astea? Dvs cine v-a spus, cineva care a semnat?  - Din mahala școlii. Cumătra mea chiar lucrează la biserică și a fost într-un timp și a strâns semnături, dar nu a ajuns pe aici. - Ca să nu se închidă biserica sau pentru ce? - Da, ca să nu se închidă biserica”.

...

„- Auzisem eu ceva de iscălituri că au făcut, dar eu personal sunt neutru. - Nu ați semnat? - Eu nu mă amestec. Sunt sătul. - Dar despre ce semnături ați auzit că a strâns preotul? - Cu o femeie nu știu ce, auzeam eu. Dracul știe. - Pentru Victoria Furtună? - Nu vă pot spune”.

La fel ca și în cazurile precedente, preotul s-a ascuns de echipa de filmare. Am găsit biserica din sat încuiată, iar acasă la preot nu a ieșit nimeni să discute cu noi. Apelul nostru telefonic l-a deranjat pe părinte.   

„- Părinte Veaceslav, bună ziua! De la postul de televiziune TV8 vă deranjează. Am vrea să discutăm cu dvs câteva minute. Suntem în sat, chiar la casa dvs. Ați putea ieși, dacă sunteți acasă, să discutați cu noi câteva minute? - Nu. Nu am posibilitate”.

La câteva ore de la această discuție, în timp ce eram în drum spre Chișinău, părintele Veaceslav a revenit cu un apel telefonic, dar să-și verse supărarea, pentru că i-am filmat casa.

„- Dacă e proprietate privată casa mea, dvs aveți dreptul să filmați proprietatea mea? - Noi din drum am filmat. Nu am pășit niciun pas pe proprietate privată. - Stați oleacă, dar de ce cu drona alergați împrejurul casei? - Dvs dacă ați revenit la mine cu un apel, am crezut că sunteți dispus să vorbim. - Eu am revenit pentru că ați filmat cu drona ce nu trebuia să filmați.

- Noi cunoaștem că dvs ați transmis niște liste secretarului Eparhiei Soroca cu semnături colectate de la cetățeni din sat. E adevărat asta sau nu? - Și care e problema chiar și să colectat? Avem vreo interzicere ca și cetățean să facem lucrul ăsta? - Să colectați semnături? Credeți că ar fi o normalitate un preot al satului să colecteze semnături în favoarea unui candidat electoral? -  Eu nu sunt în biserică. - Deci a existat totuși această listă? - Eu nu fac în biserică, chiar și să fi fost lucrul ăsta. - Dar ați primit îndemnuri de la Eparhia din Soroca să colectați semnături, că nu doar în satul dvs, nu doar dvs ați colectat? - Nu mă întrebați pe mine de chestii de astea că nu am mai avut niciun îndemn. Chiar să fi făcut, poate am făcut pur și simplu. Noi cu toții suntem cetățeni și fiecare putem să greșim”.

Părintele Veaceslav a făcut parte din grupul de preoți care au fost surprinși pe 20 august în Aeroportul din Chișinău plecând, în pelerinaj la Moscova.

„- Cine vă achită călătoria? - Eu singur. - Dar cu ce scop vă duceți la Moscova? - De ce vă vârâți în sufletul oamenilor? - Este adevărat că vă veți întâlni cu Ilan Șor? - Nu. - E adevărat că o să primiți câte o mie de euro pe card MIR? (Preotul a zâmbit)”.

Preoți reținuți cu bani extrași din „Sberbank” din regiunea transnistreană

Pe 13 septembrie, preotul din Temeleuți a fost reținut de Poliție, în timp ce revenea din regiunea transnistreană, de unde ridicase bani de la „Sberbank”,  folosind aplicația telefonică a unei bănci rușești. 

„- Eu am fost reținut, Da, ce am avut am avut, dar… - Și nu sunt bani extrași de pe un card din Rusia? - Nu. Asta e cu totul altă cale. - Dar de unde erau banii, dacă nu de pe cardul ăsta? - Eu nu vreau să discut pe temele astea”.  

În aceeași zi, au fost reținuți de poliție, cu bani extrași de la „Sberbank” și părintele din Mîndreștii Noi, dar și secretarul Eparhiei de Bălți și Fălești, Maxim Guzun. Despre reținerea fețelor bisericești a vorbit chiar episcopul Marchel, la o adunare cu preoți și enoriași.

Arhiepiscopul Marchel: „Avem un caz concret. La 12 septembrie, în Florești, au fost reținuți 2 sau 3 preoți pentru 12 ore, pentru că și-au ridicat absolut legitim bani din bancă, bine meritați de ei. I-au lipsit și de card, i-au lipsit și de bani și s-au mai ales și cu percheziții”.  

Pe de altă parte, preotul Maxim Guzun a negat categoric că ar fi vizat într-o anchetă a Poliției.

„- Aveți un card MIR? Ridicați bani din transnistria de pe acest card? - Nu. Nu am. - V-a oprit Poliția la intrare în Sănătăuca, împreună cu un alt grup de preoți? - Nu, la sigur nu am fost. Nu am niciun card și nu primesc niciun fel de bani de pe oarecare card, cum spuneți dvs. Și nu am fost în regiunea ceea pe 13 septembrie. Nu am fost acolo. - Dar în pelerinajul de la Moscova ați fost și dvs împreună cu colegii? - Nu”.  

Poliția a documentat mai mulți preoți care s-au implicat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, care urmează a fi amendați.  

„Au fost înregistrate două cazuri la Bălți, două în raionul Râșcani, unul la Sângerei și unul în municipiul Chișinău. Pe numele fețelor bisericești au fost pornite procese contravenționale în baza Art. 52, aliniatul 2 din Codul Contravențional: „Efectuarea agitației electorale de către reprezentanții cultelor religioase, desfășurată inclusiv în lăcașele de cult în cadrul campaniei”. Totodată, a fost sesizată Mitrolopia Moldovei și Comisia Electorală Centrală” , a precizat IGP la solicitarea Cutiei Negre.

Pelerinajele preoților la Moscova și coordonatorul din anturajul lui Putin

Acuzațiile de implicare a preoților Mitropoliei Moscovei în politică au apărut odată cu pelerinajele acestora în Federația Rusă. Potrivit informațiilor oferite de Poliție, în aceste deplasări în Rusia au fost circa 200 de preoți din Moldova. Portalul Deschide.md a scris că fețele bisericești ar fi fost instruite la Moscova să facă propagandă împotriva Maiei Sandu și referendumului din octombrie. Tot acolo, ei ar fi primit carduri MIR pe care primesc lunar bani din Rusia.

Atât Patriarhia Rusă, cât și Mitropolia Moldovei au negat orice conotație politică a acestor pelerinaje.

Tot Deschide.md a scris că deplasarea preoților la Moscova a fost coordonată de un personaj cu dublă cetățenie - rusă și ucraineană, Dmitri Chistilin, care ar face parte din anturajul lui Putin. Chistilin ar fi organizat și Drumul Păcii din Chișinău și s-ar fi ocupat și de campania electorală a Victoriei Furtună.

Pe 5 octombrie, Chistilin a fost declarat indezirabil și expulzat de pe teritoriul Republicii Moldova, fiind însoțit până la traversarea frontierei cu Ucraina. La scurt timp, a fost reținut de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). El este acuzat de trădare de patrie și riscă închisoare pe viață cu confiscarea averii.

Victoria Furtună, pe care am prins-o la o întâlnire cu alegătorii, neagă orice legătură cu Dmitri Chistilin.

Victoria Furtună: „Nu știu despre cine vorbiți. Nu cunosc persoana în cauză. Lumea o să iasă acum cu diferite învinuiri, o să se străduie să-mi denigreze imaginea. Eu sunt candidat independent și eu am respectat legislația”.

La fel, candidata neagă implicarea preoților în colectarea de semnături pentru înregistrarea sa în cursa electorală.

„- Nu este adevărat. Echipa a strâns semnături și eu îmi asum acest fapt. - Niciun preot nu a strâns pentru dumneavoastră? - Niciun preot”.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cum și-au schimbat retorica în timp unii candidați la scrutinul prezidențial
/INFOGRAFIC/ Referendum 2024: Răsturnare de situație! Cum au votat moldovenii, potrivit rezultatelor finale
/INFOGRAFIC/ Referendum 2024: Răsturnare de situație! Cum au votat moldovenii, potrivit rezultatelor finale
/VIDEO/ În plasa minciunilor? Despre impactul falsurilor asupra rezultatelor referendumului - de la 19:55, la „Alo, TV8”
/VIDEO/ În plasa minciunilor? Despre impactul falsurilor asupra rezultatelor referendumului - de la 19:55, la „Alo, TV8”
/INFOGRAFIC/ Alegeri prezidențiale 2024: Primele rezultate! Sandu și Stoianoglo se vor confrunta în turul II
/INFOGRAFIC/ Alegeri prezidențiale 2024: Primele rezultate! Sandu și Stoianoglo se vor confrunta în turul II
Declarație TV8: Vom ignora dezbaterile electorale moderate de Gheorghe Gonța
Declarație TV8: Vom ignora dezbaterile electorale moderate de Gheorghe Gonța
/ULTIMA ORĂ/ Primele declarații ale Maiei Sandu după prezidențiale și referendum: „Dimensiunea fraudei este fără precedent”
/ULTIMA ORĂ/ Primele declarații ale Maiei Sandu după prezidențiale și referendum: „Dimensiunea fraudei este fără precedent”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.