Deși nu îl afectează în mod direct pe controversatul politician condamnat penal, sancțiunile proaspăt aplicate împotriva celor șase persoane din anturajul lui Ilan Șor ar putea descuraja intențiile altora de a intra în alianțe sau cârdășie cu fugarul. Opinia îi aparține expertului în securitate Mihai Mogâldea, director-adjunct IPRE și a fost făcută în ediția de joi, 22 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Mogâldea consideră că noile sancțiuni ar fi un mesaj pentru Șor și aliații săi în contextul alegerilor prezidențiale din această toamnă.
„Dacă stăm să analizăm numele de pe această listă, putem trage concluzia că în mare parte UE a indicat sau a făcut trimitere către persoane care au avut o legătură destul de strânsă cu ultimele alegeri locale, încercările și tentativele de corupere a reprezentanților partidelor controlate de Șor, dar și reprezentanții resurselor mass-media controlate de Șor, care au avut misiunea de a dezinforma. Sancțiunile vin ca o confirmare a ultimelor analize a alegerilor locale din Moldova și ar putea transmite un mesaj pentru Șor și anturajul în contextul alegerilor prezidențiale din această toamnă.
Pe de o parte, sancționarea pentru faptele deja comise și încercarea de a-i transmite mesajul că în cazul în care se repetă aceleași lucruri, probabil vor urma sancțiuni mai extinse care vor acoperi un spectru mai larg de persoane controlate de către el. Aceste sancțiuni îi pot descuraja pe cei care se gândesc să intre în alianțe cu Șor, să intre în cârdășie pe diferite paliere - reprezentanții lui în instanță, avocații, firme și așa mai departe”, a subliniat Mihai Mogâldea.
Iar deputatul PAS, Vasile Grădinaru consideră că aplicând sancțiuni împotriva oamenilor din anturajul lui Ilan Șor, UE urmărește să descurajeze Federația Rusă să își pună în aplicare interesele în R. Moldova.
„Rusia mai trimite agenți, folosește o bună parte din vechea elită politică care vine și promovează interesele Federației Ruse, UE înțelege asta și încearcă să intervină, pentru că noi în lupta directă, nu avem nicio șansă de izbândă”, a explicat Vasile Grădinaru.
Fostul ministru de Interne, generalul Victor Catană este de părere că o dată aplicate aceste sancțiuni la nivel european, autoritățile și instituțiile de forță ale R. Moldova ar trebui să ancheteze insistent activitatea persoanelor vizate.
„Trebuie mai intens de lucrat, pe ei trebuie să îi considerăm ca participanți la organizația criminală Șor, care au intenția nu doar de a destabiliza, ci sunt și un segment care poate fi inclus în caz că vrea Putin”, a menționat generalul Victor Catană.
Amintim că Consiliul Uniunii Europene a impus joi, 22 februarie 2024, măsuri restrictive împotriva a șase persoane și a unei entități responsabile pentru acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova. Cei șase au interdicție de tranzitare sau călătorie pe teritoriile Uniunii Europene, iar activele acestora vor fi înghețate. De asemenea, cetățenilor și companiilor UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri.
Consiliul a sancționat organizația paramilitară „Scutul Poporului” pentru încercări repetate de a submina Guvernul Republicii Moldova, inclusiv prin incitarea la revolte și demonstrații violente. A fost sancționat și liderul acesteia, Chiril Guzun.
Jurnaliștii de investigație de la Cutia Neagră Plus au realizat o investigație în care au demonstrat că grupurile de protestatari, care veneau organizat în centrul Capitalei, afiliate partidului „Șor”, care a fost ulterior interzis, și partidului „Acasă Construim Europa„ (PACE) au fost sprijinite și înconjurate de membri ai „Scutului Poporului”, care au fost implicați în revolte și demonstrații violente. Reporterii Cutiei Negre și-au propus atunci să afle cine sunt aceștia și au identificat foști polițiști, militari și angajați ai trupelor speciale, purtători de berete purpurii - simbol al pregătirii militare desăvârșite. Investigația o puteți vedea AICI.
În lista celor șase persoane sancționate se găsește și Dmitri Milyutin, șeful adjunct al Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil pentru operațiunile secrete ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând cu 2016. În plus, grupul lui Milyutin este implicat în organizarea protestelor violente și a altor acte de violență care au loc în Republica Moldova, se menționează în raport.
Lista include și alte persoane implicate în diseminarea dezinformării și incitarea la violență și ură, sau implicate în „Fraudă bancară”. Este vorba de Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Maria Albot și Victor Petrov.
Dumitru Chitoroagă este administratorul trustului Media Resurse SRL, care deține mai multe canale de comunicare media din țară, fiind în același timp și director al acestor canale, TV6 și Orhei TV. Respectivele canale de comunicare media promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic prin afirmații vădit false.
Arina Corșicova conduce mai multe trusturi de comunicare media în Republica Moldova, dintre care unul deține două canale de televiziune, Accent TV și Primul în Moldova, ale căror licențe de emisie au fost suspendate de Republica Moldova pentru difuzarea de informații incorecte privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și privind evenimente politice actuale din Republica Moldova. Deși și-a pierdut licența de emisie TV, Primul în Moldova continuă difuzarea de declarații false menite să destabilizeze ordinea constituțională din Republica Moldova
Schema de funcționare ale acestor două trusturi media, dar și legăturile Arinei Corșicova, Dumitru Chitoroagă și Ilan Șor au fost subiect de investigație pentru jurnaliștii de la Cutia Neagră.
O altă investigație a colegilor de la Cutia Neagră, îl vizează pe Victor Petrov, care a fost candidat pentru fotoliul de bașcan al Găgăuziei. Candidatul Victor Petrov a aterizat în politica de la Comrat, acum trei ani, la bordul unei curse charter din Londra. În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov se bucura atunci de susținerea deputaților Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi.
Maria Albot este o veche asociată de încredere a persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Ea deține în prezent un rol de conducere într-una dintre fundațiile acestuia, Fundația «Miron Șor», și este implicată în dosarul „Frauda bancară”, care a afectat stabilitatea financiară a Republicii Moldova.
Potrivit unei alte investigații Cutia Neagră, Maria Albot ar fi bănuită de coordonarea activității Partidului Șansa și acțiunilor bașcanului din Găgăuzia Evghenia Guțul susținută de Ilan Șor și ar fi implicată în schema de finanțare ilegală a partidelor fondate de fugarul Șor.
Maria Albot este căsătorită în prezent cu Sergiu Albot, care a fost șef la Banca Socială și vicepreședinte al Unibank, două instituții implicate în furtul miliardului. Numele Mariei Albot a figurat și în raportul Kroll în calitate de persoană care a cumpărat un pachet 4,98% din acțiunile Băncii Sociale. Anterior, Veaceslav Platon a declarat în cadrul unei emisiuni la TV8 că de partea tehnică a schemei ce a dus la frauda bancară s-ar fi ocupat Sergiu Albot. La scurt timp după lansarea acestor acuzații, Maria Albot și-a depus mandatul de deputat.
