Deputații au adoptat în prima lectură proiectul privind fuziunea PA și PCCOCS și de creare a Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Votul s-a efectuat prin ridicarea mâinilor, întrucât sistemul nu funcționa la președintele Parlamentului. În total, 61 de deputați au susținut proiectul, 21 au votat contra, iar 2 s-au abținut.
Inițial, deputatul BCS, Radu Mudreac, a cerut amânarea examinării proiectului, pentru că nu au parvenit avizele de la Guvern și CNA. Propunerea parlamentarului a fost însă respinsă. Doar 19 deputați, dintre care 17 de la BCS și 2 neafiliați, au susținut amânarea. 32 de deputați PAS au votat contra, în timp ce 30 s-au abținut. Nu au votat nici doi reprezentanți BCS și 2 neafiliați.
În timp ce opoziția declară că se opune categoric, iar anterior, o bună parte din aleșii PAS nu și-au pus semnătura pe document, președintele Parlamentului era încrezător că proiectul va fi votat în prima lectură. Igor Grosu a dezmințit zvonurile precum că aseară unii deputați PAS ar fi încercat să-i convingă pe alții să voteze împotriva fuzionării.
Atât deputați PAS, cât și BCS, au criticat proiectul privind comasarea PA și PCCOCS.
Lilian Carp de la PAS a avertizat că, în forma actuală, proiectul nu asigură mecanismele necesare pentru a elimina „bandiții” din sistemul judiciar:
„Ce așteaptă lumea de la noua structură este ca să se facă dreptate. Așteptarea care o am eu și societatea ca în acest proiect de lege să existe pârghii ca acești bandiți obraznici să nu mai fie în procuratura nou creată. Dacă votăm în forma care este, bandiții se vor putea regăsi mai departe în sistem. Deci, vă rog care sunt acțiunile pe care noi le întreprindem să nu mai vedem bandiții ăștia în sistem?”
Raportorul proiectului, deputatul PAS, Igor Chiriac, a recunoscut că proiectul nu este perfect, dar urmează a fi îmbunătățit:
„Sunt de acord cu cele propuse de dumneavoastră, trebuie să existe un mecanism ca în cadrul acestei procuraturi, să activeze cei mai buni, profesioniști și corecți. Unul din mecanisme ar fi că proiectul de lege prevede că toți procurorii din PA și PCCOCS urmează să fie transferați la procuraturile teritoriale. În cadrul PA și PCCOCS sunt în total 90 de procurori. Astăzi, în procuraturile teritoriale sunt doar 30 de locuri libere. S-ar putea ca unor din ei să nu le ajungă locuri. Propun ca între prima și a doua lectură să avem grupuri de lucru, vom discuta aceste mecanisme. Eu nu spun că proiectul de lege este ideal, el trebuie îmbunătățit și între prima și a doua lectură să discutăm toate îngrijorările. Au venit propuneri inclusiv din partea Procuraturii Generale, din partea Ministerului Justiției, din partea celor care au participat la consultări publice. Vom face atâtea consultări cât va fi necesar și să discutăm toate aceste situații”.
„Eu am să vin cu anumite propuneri, dar cu siguranță, pentru că de asta depinde votul meu în lectura a doua. Din cauza la 5-6 bandiți de acolo, ei fac de râs toată tagma. (...) Noi nu avem un registru unde procurorii pot fi văzuți. Noi trebui să vedem Guguță Vasile o avut 20 de dosare, a ajuns în instanță numai cu unul. Întrebarea este care e pârghia ca acest Guguță Vasile tu îl scoți din funcție și nu îi dai voie să-și bată joc de tot de sistem?”, a adăugat Lilian Carp.
Deputata PAS, Ana Racu, crede că proiectul este profund politizat și polarizează societatea. Totodată, aceasta a atras atenția asupra continuității examinării dosarelor existente:
„Este un lucru care mă deranjează foarte mult în legătură cu proiect - faptul că este extrem de politizat. Acest lucru face ca să polarizeze societatea și s-o arunce în dezbateri și emoții inutile, pentru a sustrage profesioniștii, mă refer la procurorii de bună-credință, să-și facă meseria. Eu foarte mult sper și tare cred că nu sunt unica naivă în țara asta, care crede că noi avem procurori și judecători care vor și pot să muncească în limitele legii și echității. Soarta țării noastre în acest moment ține de capacitatea a 10-15 procurori și judecători profesioniști, care au curaj. Tre să fie clar că nu va veni nimeni să ne facă curat acasă, Mesia nu va se va pogorî nici în Parlamentul Republicii Moldova, nici în fața instanțelor de judecată, nici a procuraturilor și îmi doresc foarte multe ca în plen să nu discutăm doar despre indicatori cantități, dar și calitativi. Nu doar numărul dosarelor ne interesează, dar și calitatea urmăririlor penale, finalitatea proceselor penale și a sentințelor. Îmi doresc ca procurorii să se ocupe de infracțiuni grave care erodează bugetul statului și sărăcesc țara. Ce facem cu dosarele în investigare?”
„Competența noii procuraturi va avea aceleași ca PA și PCCOCS, cu unele excepții ce ține de conducerea urmării penale pe cazuri care nu sunt de gravitate mari sau de amenințare la securitatea statului, nu vor fi implicate grupări criminale. Trebuie să ne asigurăm și ne dorim ca dosarele să nu aibă de suferit, să aibă continuitate și să nu fie puse pe pauze. Sunt mecanisme prin care se desemnează un procuror-șef interimar, se deleagă un număr de procurori, se face procesul de selectare a noilor procurori, există mecanismul de transmitere a dosarele de la procuraturile care vor fi lichidate la ce procuratura nou creată. Acest mecanism va fi direct sau prin intermediul PG”, a răspuns Igor Chiriac.
Deputata PAS, Olesea Stamate, a subliniat că fără o analiză detaliată, există riscul ca noua instituție să rămână nefuncțională, mai ales într-o perioadă electorală sensibilă:
„Ne rugăm la Dumnezeu și trebuie să facem ceva, sunt absolut de acord. Am stat la dubii dacă să susțin acest proiect sau nu și nu a fost o decizie simplă. Dacă nu susții acest proiect, s-ar părea că aperi activitatea pe alocuri defectuoasă a acestor două instituții, însă dacă susții proiectul, pentru mine, din păcate, înseamnă a merge împotriva măsurilor de reformă care au fost inițiate și sunt în curs de implementare. În dilema de a proceda politic, popular și corect din punct de vedere al justiției, eu am ales a doua. Dar să fie clar, sunt conștientă de problemele din aceste instituții, precum și în altele. Cauza nu sunt pereții, echipamentul, sediile, ci oamenii. Exact pentru a rezolva această problemă a fost inițiat procesul de vetting. Acest proiect trebuie dus la capăt și este unicul mecanism prin care o să scăpăm de oamenii corupți din acest sistem.
Proiectul PACCO nu are cum să ofere această soluție, pentru că procurorii au mandat constituțional. Întrebarea mea este oare am examinat suficient riscurile acestei comasări. Nu riscăm să punem pe pauză toate dosarele la care cât de cât se mai lucrează acum, nu riscăm să ne trezim în plină perioadă electorală cu o instituție creată pe hârtie, dar neoperaționalizată? Și atunci pe cine vom da vina de lipsa rezultatelor combaterii corupției electorale?”
Stamate crede că ar fi optimă o structură în cadrul Procuraturii Generale, care să investigheze anume corupția electorală, așa cum a propus și Ministerul Justiției:
„Dacă nu se descurcă PA și PCCOCS, să creăm secțiunea în PG. De ce ar trebui să dizolvăm aceste două instituții și să intrăm într-o zonă incertă, fără o analiză detaliată în prealabil. Asemenea reforme nu pot fi făcute în grabă și ar putea periclita parcursul nostru european. Să consultăm Comisia de la Veneția, să reflectăm asupra riscurilor și beneficiilor. Nu sunt în opoziție față de colegi, e ok să avem opinii diferite. Din dispută de cele mai multe ori se naște adevărul”.
Deputatul BCS, Grigore Novac, a evidențiat faptul că prin proiectul PACCO, PAS ar recunoaște eșecul reformei justiției:
„Când e haos, nu are cum să fie rezultate. Vrem ca în țara să funcționeze legea normal, în interesul cetățenilor, da nu a unui grup îngust. În toată reforma asta de struțo-cămilă pe care o faceți voi acum, o să vedeți care va fi rezultatul. Noi nu suntem tare entuziasmați de ceea ce faceți, fiindcă în timpul cât o să faceți reforma asta, cei de la crimă organizată o să vă aplaude, contrabandiștii probabil o să vă aducă și medalii pentru ceea ce faceți acum. Reformele nu se fac pentru guvernare sau opoziție, dar pentru avea predictibilitate și continuitate. Aici în Parlament suntem temporar, dar sistemul trebuie să fie sănătos și să funcționeze. Ceea ce ați creat voi acum nu e decât recunoașterea faptului că ați eșuat în reforma justiției cu părere de rău, ați eșuat total. Nu vă spunem doar noi că faceți un pas greșit prin comasarea procuraturilor. Nu poate un procuror să fie specialist în toate, te apuci de 10 lucruri, nu iese normal niciunul. Acest mecanism e foarte periculos nu pentru cei corupți, dar însăși pentru justiție, asta nu ați înțeles cu părere de rău”.
Iar Bogdan Țîrdea de la BCS consideră că demararea procesului de fuziune este motivată de interese politice, mai degrabă decât de o preocupare reală pentru reforma sistemului de justiție:
„Toată lumea înțelege că ați demarat acest proces ca să scăpați de doamna Dragalin, pe care tot voi ați adus-o. Și asta după ce a spus că s-au deschis dosare pe procurarea de păcură, drumul Leova-Bumbăta, a zis că au fost deputați care au încercat s-o influențeze, au fost lideri de top din țară care i-au solicitat prin imixtiune să se dezică de funcția de procuror”.
TV8.md amintește că ieri, Comisia juridică de la Parlament a organizat primele consultări publice privind proiectul de creare a Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). În cadrul dezbaterilor, șeful adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a avertizat că noua structură PACCO ar putea duce la un „dezmăț al criminalității”.
Iar deputata PAS, Olesea Stamate, a solicitat în cadrul consultărilor publice ca proiectul privind crearea PACCO să fie trimis spre examinare Comisiei de la Veneția, înainte de adoptare. Și Ministerul Justiției a identificat riscuri în reforma procuraturilor specializate. Tot ieri, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și-a anunțat demisia și a îndemnat deputații să nu susțină fuzionarea procuraturilor specializate.
Noua instituție numită PACCO va fi condusă de un procuror-șef și mai mulți adjuncți. Numărul procurorilor va fi stabilit de Consiliul Superior al Procurorilor la cererea procurorului-șef. Angajații instituției vor fi testați la poligraf și supuși unui test psihologic. Până la alegerea prin concurs a procurorului-șef, procurorul general va numi un interimar. Parlamentul se așteaptă ca noua instituție să își înceapă activitatea peste două luni.
