31 martie 2025, ora 07:00

Investigația în dosarul „blanchetelor pentru pașapoarte”, care îl vizează și pe fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, este la o etapă avansată și, în curând, procurorii ar putea anunța rezultatele. Declarația a fost făcută de șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție (PA), Octavian Iachimovschi, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

Iachimovschi a precizat că ancheta a fost afectată de schimbările frecvente de procurori, precum și de multiplele comisii rogatorii necesare pentru obținerea probelor:

„O parte încă nu sunt executate. Ceea ce era pe continentul european, am reușit să obținem mai repede. Aici vorbim despre anumite probe care trebuie să vină nu de pe continentul european. (...) Toate investigațiile trebuie terminate și în cazul în care sunt probe, să fie transmise instanței de judecată”.

Întrebat dacă noua identitate a lui Plahotniuc ar putea complica procesul de localizare și extrădare a acestuia, șeful adjunct al PA a subliniat:

„Nu suntem noi responsabili pentru procesele de căutare a persoanelor fugitive. Sunt instituții în cazul domnului Plahotniuc, care sunt responsabile pentru cooperarea și pentru întreprinderea acțiunilor de căutare. Procurorii pot doar să monitorizeze procesul respectiv, periodic să solicite, să vadă cât de bine polițiștii își îndeplinesc această muncă. Din câte cunosc, nu este o identitate adevărată, nu sunt sigur că statul mexican recunoaște o astfel de identitate”.

TV8.md amintește că dosarul privind achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte a fost inițiat pe 22 octombrie 2021 de către Procuratura Generală, iar urmărirea penală este efectuată de Procuratura Anticorupție, SIS și SPIA a MAI.

La sfârșitul lunii decembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că a expediat dosarul în judecată. În cauza penală sunt învinuiți fostul director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, omul de afaceri Alexandru Vîlcu, ex-deputatul Vladimir Andronachi și jurista sa, Carolina Andriuță. Aceștia sunt bănuiți de abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, dar pledează nevinovați. Potrivit PA, prejudiciul cauzat depășește 140 milioane de lei.

Cutia Neagră PLUS a arătat că în buzunarul lui Vladimir Plahotniuc au curs bani din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice în perioada 2014-2019. În baza unor documente care arată sumele de care au beneficiat companiile conectate la oligarhul fugar, s-a stabilit că banii erau transferați de firma lituaniană care a câștigat licitațiile de furnizare a blanchetelor pentru acte moldovenești emise de ASP. Circuitul financiar duce la o întreagă rețea de off-shore-ruri din Cipru, Hong-Kong și ajunge până în Emiratele Arabe Unite. 

În septembrie 2024, „Garsu Pasaulis”, compania lituaniană care a participat la licitația blanchetelor pentru pașapoarte moldovenești, devenită ulterior subiect de anchetă penală, a fost blocată de către autoritățile de la Vilnius. Mai mult, Centrul de Personalizare a Actelor de Identitate a reziliat contractul cu compania care, potrivit unei anchete „Cutia Neagră PLUS” ar fi fost favorizată în cadrul licitației, după ce ar fi plătit cel puțin doi angajați ai ASP. 

05 aprilie 2025, ora 07:45

Vladimir Kovali, tatăl deputatei Olesea Stamate, a reprezentat în instanță doi dintre condamnații care au solicitat eliberarea din închisoare în baza modificărilor la Legea amnistiei și în ambele cazuri, cererile au fost respinse. Declarațiile au fost făcute de Stamate, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Deputata a subliniat că tatăl său este un avocat independent, care își alege singur clienții:

„Plecând de la faptul că eu nu țin agenda tatălui meu și el, în calitate de avocat, decide singur pe cine reprezintă sau nu, dar deoarece mi-au fost aduse anumite acuzații în spațiul public, precum că aș fi avut un interes personal în această lege, explic foarte clar: tatăl meu a reprezentat doi dintre condamnații de la Penitenciarul Rezina și ambii au fost respinși la aplicarea atât în instanța de fond, cât și instanța de apel. 

Astfel, orice acuzații aduse mie sau tatălui meu cu privire la anumite interese și legate de Legea amnistiei sunt absolut nefondate”.

ZdG scrie că în unul dintre demersurile pentru eliberarea interlopului Iurie Radulov, alias „Babior” - condamnat la detenție pe viață pentru 10 omoruri la comandă și 11 tentative - apare și numele avocatului Vladimir Kovali. 

Radulov a fost eliberat pe 10 martie 2025 prin decizia Judecătoriei Orhei, după ce executase efectiv peste 25 de ani de închisoare. Cererea de eliberare a fost susținută de penitenciarul unde era deținut. În fața judecătorului, Radulov, care a fost apărat de avocata Tatiana Lozovscaia, a spus că a respectat regulile, nu a fost agresiv și a cerut să fie eliberat condiționat, promițând că nu va dezamăgi.

Decizia de eliberare a fost publicată abia pe 3 aprilie, aproape la o lună după încheiere. ZdG a observat că, spre deosebire de alte cazuri, pedeapsa pe viață nu pare să fi fost comutată înainte de eliberare. Pe 16 martie 2025, Radulov a părăsit Republica Moldova fără restricții, potrivit poliției.

Potrivit ZdG, până în aprilie 2025, cel puțin șapte condamnați pe viață au fost eliberați din închisoare în urma modificărilor aduse legii amnistiei în 2021. 

TV8.md amintește că Olesea Stamate a fost exclusă pe 4 aprilie din Partidul Acțiune și Solidaritate, iar formațiunea îi cere să-și depună și mandatul de deputat. Se întâmplă după ce modificările aduse Legii Amnistiei au dus la eliberarea din închisoare a unor persoane condamnate pe viață pentru infracțiuni foarte grave. Am contactat-o pe Stamate pentru o reacție, dar nu ne-a răspuns la apeluri. Ulterior, pe Facebook, deputata a declarat că toate acțiunile sale au fost corecte și legale și că are sufletul împăcat.

Tot pe 4 aprilie, deputații PAS au adoptat modificări la Legea amnistiei, conform cărora persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea ieși din pușcărie decât după 30 de ani.  Totodată, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei pe amnistie și de liberare condiționată.

Și șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, a demisionat. Premierul Dorin Recean i-a cerut să plece imediat din funcție în urma scandalului privind Legea amnistiei. Ministerul Justiției a emis ordin privind asigurarea interimatului instituției de către Alexandru Adam, în prezent director adjunct al ANP.

Săptămâna trecută, interlopul Alexandru Sinigur, condamnat acum 19 ani la detenție pe viață, a fost eliberat din penitenciar. Acest lucru a fost posibil după ce în 2023, avocatul a reușit să obțină reducerea pedepsei până la 30 de ani, în baza unor modificări legislative elaborate un an mai devreme, ca mai apoi să se plângă în instanță pe condițiile inumane din penitenciar și să fie eliberat de după gratii. Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat decizia, iar Curtea de Apel Nord a admis recursul și a respins cererea de eliberare a lui Sinigur.

Pe 3 aprilie, Alexandru Sinigur, alias „Синий”, a fost reținut de poliție. Potrivit IGP, Sinigur figurează într-o altă cauză penală, bănuit de omor.