02 mai 2025, ora 08:01

În Republica Moldova sunt deschise 64 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale din România. Numărul este mai mare față de scrutinul din noiembrie 2024, când moldovenii au putut vota în 59 de locuri.

Potrivit unui comunicat al Ambasadei României la Chișinău, cele mai multe secții de votare sunt în centrul țării - 38, dintre care 20 în orașul Chișinău. La nord avem 18 secții, iar la sud - 8.

În Republica Moldova, cetățenii români sunt așteptați la vot pentru alegerea președintelui României în perioada 2 - 4 mai, orele 07:00 - 21:00.

Pentru a putea vota este necesar să aveți unul din următoarele documente:

• Cartea de identitate
• Cartea electronică de identitate
• Cartea de identitate provizorie
• Buletinul de identitate
• Pașaportul diplomatic
• Pașaportul diplomatic electronic
• Pașaportul de serviciu
• Pașaportul de serviciu electronic
• Pașaportul simplu
• Pașaportul simplu electronic
• Pașaportul simplu temporar
• Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)

TV8.md amintește că 11 candidați aspiră la fotoliul de președinte al României: 

1. George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
2. Crin Antonescu (Alianța electorală PSD-PNL-UDMR „România Înainte”);
3. Elena Lasconi (Uniunea Salvați România);
4. Cristian Terheș (Partidul Național Conservator);
5. Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liber);
6. Victor Ponta (candidat independent);
7. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
9. Daniel Funeriu (candidat independent);
10. John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
11. Nicușor Dan (candidat independent).

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai 2025. În diaspora, votarea a început pe 2 mai pentru primul tur.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie 2024, a fost anulat înaintea celui de-al doilea tur. Cele mai multe voturi au fost acumulate de către Călin Georgescu, fiind urmat de Elena Lasconi. 

07 decembrie 2025, ora 15:30

Deși beneficiază de finanțări europene, stânga Nistrului și UTA Găgăuzia rămân printre cele mai critice regiuni față de UE. Bruxelles-ul nu vede însă o contradicție, ci o oportunitate de apropiere. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră”, ambasadoarea Iwona Piorko a explicat că reducerea polarizării se poate obține prin dialog direct cu oamenii și prin proiecte care aduc beneficii vizibile acestora.

„Cel mai important lucru este dialogul. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană, cred că este foarte important să existe acest dialog între ambele maluri. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a declarat Iwona Piorko.

Construirea încrederii în aceste regiuni trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri, a mai subliniat diplomata:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia”.

Oficiala afirmă că există inițiative europene care arată deja rezultate concrete:

„Există inițiative foarte interesante. Am întâlnit, de exemplu, un centru de afaceri susținut de UE, plin de femei antreprenoare, apropo. Și ele se susțin reciproc, aceste femei de afaceri lucrează în diferite raioane, ici și colo, creează oportunități pentru oamenii din toată țara. Acestea sunt inițiative care merită sprijinite”.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”.

Dacă UE ar evita tocmai regiunile vulnerabile, spune Piorko, diferențele s-ar adânci și mai mult:

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește - iar aici încerc să contribui la acest lucru - este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”.

Totodată, ambasadoarea UE a exclus scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități:

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”.