24 iulie 2025, ora 13:22

Aparatul Președintelui Republicii Moldova nu va fi atras în procesul fostului președinte Igor Dodon, contra Autorității Naționale de Integritate (ANI), în litigiul privind averea nejustificată de 1,17 milioane de lei. Hotărârea a fost luată de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și este irevocabilă.

Conform Actului de constatare emis de ANI la data de 2 decembrie 2022, „s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de căre Dodon Igor, ex-Președinte al Republicii Moldova, exprimată prin existența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat pe anii fiscali 2017, 2018, 2019 între averea dobândită și veniturile obținute în perioada 23.12.2016-19.02.2020 de către Dodon Igor și membrii familiei sale”.

Această sumă se ridica la valoarea de 1.175.457,16 lei, iar Igor Dodon urma a fi decăzut „din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani, de la data rămînerii definitive a actului de constatare ori din data rămînerii definitive şi irevocabile a hotărîrii judecătoreşti prin care se confirmă existența averii nejustificate”.

Ulterior, pe 30 decembrie 2022, ex-președintele Moldovei a contestat în judecată actul ANI, iar avocatul lui Igor Dodon, Posturusu Nicolae, a depus o cerere cu privire la atragerea în proces a Președinției, întrucât controlul efectuat de inspectorii de integritate a vizat perioada în care clientul său a deținut funcția de șef de stat.

În continuare, pe 17 februarie, Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată cererea, iar pe 11 martie, avocatul lui Igor Dodon a depus recurs.

„Prin încheierea din 17 februarie 2025 a Curţii de Apel Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea avocatului Posturusu Nicolae, în interesele lui Dodon Igor, cu privire la atragerea în proces în calitate de terț a Aparatului Președintelui R. Moldova. La 11 martie 2025 Igor Dodon, reprezentat de avocatul Posturusu Nicolae, a depus recurs prin intermediul instanței de apel împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curţii de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Centru, cu adoptarea unei încheieri prin care să fie dispusă atragerea în proces în calitate de terț, Aparatul Președintelui Republicii Moldova”, se arată în hotărârea de astăzi a CSJ.

Prin urmare, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău pot examina mai departe litigiul dintre președinte și ANI.

Hotărârea a fost luată de un complet de judecată compus din: Stela Procopciuc – președinte, Ion Munteanu și Diana Stănilă – judecători, și este irevocabilă.

„Respinge recursul depus de către Posturusu Nicolae în interesele lui Dodon Igor, împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Chișinău”, se arată în document.

TV8.md amintește că între 2009 și 2016, Igor Dodon a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, inițial din partea PCRM, apoi al PSRM, partid pe care l-a preluat în 2011. A fost ales președinte al țării în 2016, iar după alegerile pierdute din 2020, a revenit la conducerea PSRM.

Acesta este vizat în Dosarul Kuliok, inițiat în primăvara anului 2020 și trimis în judecată doi ani mai târziu. Igor Dodon este învinuit că ar fi pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, pentru a negocia cu Moscova, în calitatea sa de președinte al Republicii Moldova, condiții favorabile pentru Partidul Democrat și Plahotniuc, privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști. 

Dodon a fost acum trei ani subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Ancheta a scos la iveală schema prin care fostul președinte Igor Dodon și-a cumpărat casa de milioane de la Buiucani, tăinuind proveniența banilor. Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele „Cutiei Negre PLUS” susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Detalii, în investigație.

13 decembrie 2025, ora 18:00

Zilele trecute, jurnaliștii de investigație de la Recorder din România au publicat o anchetă despre situația gravă din justiția de peste Prut: presiuni politice asupra justiției, cai troieni din sistemul magistraturii, dosare pe înalți demnitari de stat compromise de procurori sau de procese de judecată interminabile. Investigația a avut ecouri și la Chișinău, iar mulți s-au întrebat dacă nu cumva și la noi e la fel. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre crocodilii justiției moldovenești care au ajuns să prindă muște. 

În Republica Moldova, situația din justiție nu arată cu mult mai bine decât cea din România. În ultimii patru ani, Procuratura Anticorupție și PCCOCS nu au livrat niciun dosar în privința vreunui demnitar de stat în exercițiu. Din această perspectivă, avem o constantă în justiție. Dosarele vin după ce demnitarii pierd puterea, nu când o dețin. E adevărat, am avut și câteva excepții - dosarele Metalferos pornite în era lui Voronin împotriva directorilor numiți de comuniști. Pe Filat încătușat pe când era deputat din coaliția de guvernare, niște viceminiștri de la Interne și Economie, săltați pe sus pe timpul lui Plahotniuc. Din 2019 încoace, am avut câteva dosare care cumva au atins activitatea ministrului Andrei Spânu, dar despre ele nu se mai aude nimic. În rest, aresturile și dosarele au țintit doar unii procurori și judecători în funcții. 

E adevărat, procurorii anticorupție au instrumentat în ultimii ani mai multe zeci de dosare legate de finanțarea ilicită a unor partide și de corupție electorală. Am avut și condamnări de deputați pentru astfel de crime. Legea procuraturii spune însă în mod clar că acești crocodili trebuie să prindă miniștri și viceminiștri, deputați, șefi de agenții de stat, conducători de întreprinderi de stat, judecători și procurori. La acest capitol, avem restanțe serioase. Crocodilii noștri, prind muște, vorba fostului șef DNA, Daniel Morar. 

Se întâmplă lucruri inexplicabile pe domeniul luptei cu marea corupție. Procuratura Anticorupție s-a închis aproape de tot după plecarea Veronicăi Dragalin și a adjunctului său Octavian Iachimovschi. Gata cu conferințele, emisiunile, aparițiile publice la forumuri. E tăcere totală, chiar dacă problemele instituționale despre care nu contenea să vorbească fosta șefă rămân nerezolvate. Fără sediu, fără echipă, fără echipamente și fără voce. Guvernul pur si simplu se încăpățânează să nu aplice normele unei legi adoptate încă în 2024 și angajamentele față de FMI privind capacitarea celei mai importante instituții de luptă împotriva corupției la nivel înalt. 

De ce procurorii nu mai prind marii corupți? E vorba de sabotaj, corupție sau demotivare? În ultimii patru ani, peste această instituție a scăpărat și tunat. Vetting, apropo promovat de 13 din cei 16 procurori anticorupție verificați deocamdată de comisie. Comisia spune că sunt integri, în pofida percepției generale că acolo e cuib de corupție. Decuplare de CNA, care a lăsat instituția fără ochi, urechi și picioare. Un PACCO care atârnă ca sabia lui Damocles peste sistem, în pofida criticilor din sistem, ale experților și din societatea civilă. Fără a exclude cazuri de sabotaj și corupție, în mod cert în instituție planează o mare demotivare. Mai ales după ce dosare ca cel al lui Igor Dodon sunt reluate de la zero în judecată, pe ultima sută de metri înainte de pronunțare. Iar dosarul unei figuri-cheie în furtul miliardului, Grigore Gacikevici, de zece ani este pe rolul primei instanței și de un an judecătorul îl audiază pe inculpat! Asemenea artificii juridice nu au mai existat.   

Vă spun Verde-n ochi: nicio democrație nu rezistă fără crocodili care vânează bivoli. Altfel riscăm să devenim și noi un paradis al infractorilor.