29 august 2025, ora 10:25

Olesea Stamate este primul candidat independent care s-a lansat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Fosta deputată PAS a postat un clip video pe Facebook filmat inclusiv în fața Curții Supreme de Justiție (CSJ).

„Am ales să fiu de partea ta, nu de partea partidelor. Am început o schimbare în justiție, dar a fost deraiată. Cred că putem corecta lucrurile împreună. Avem nevoie de o justiție care apară oamenii, nu guvernările. Nu am ales confortul comod, ci lupta pentru dreptate”, a declarat Stamate în fața sediului CSJ.

Filmarea continuă pe Aleea Pietonală din Chișinău și în fața sediului Parlamentului.

„Știu ce înseamnă dezamăgirea, și eu o simt. Dar vreau în continuare o țară în care legea este lege pentru toți (...) Nu sunt perfectă, dar cred că Moldova poate atrage investiții. Cred că ajunge cu votul din obligație, cu inima strânsă. Votul independent este un vot liber. Cred în oameni, cred în viitorul nostru european”, a subliniat fosta deputată.

TV8.md amintește că pe 29 august, în Republica Moldova s-a dat start campaniei electorale pentru alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie. În această perioadă, partidele și candidații înregistrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) își pot prezenta programele și mesajele pentru a convinge alegătorii.

Într-un comunicat, Comisia Electorală Centrală a îndemnat toți concurenții să desfășoare o campanie electorală în strictă conformitate cu prevederile legislației electorale.

Până acum, la scrutin au fost înregistrați 21 de candidați de concurenți electorali: patru blocuri electorale, 13 partide și patru independenți. Este vorba despre: 

• Partidul Acțiune și Solidaritate
• Partidul „Democrația Acasă”
• Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
• Candidatul independent Andrei Năstase
• Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
• Candidata independentă Olesea Stamate
• Partidul Național Moldovenesc
• Partidul Social Democrat European
• Partidul Mișcarea Respect Moldova
• Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”
• Blocul Electoral „Alternativa”
• Blocul Electoral „Împreună”
• Partidul Liga Orașelor și Comunelor
• Partidul Alianța pentru Unirea Românilor
• Candidata independentă Victoria Sanduța
• Partidul Alianța „Moldovenii”
• Partidul Liberal
• Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”
• Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”
• Tatiana Crețu
• Partidul „Partidul Nostru”

Menționăm că deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.

În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.

Iar la solicitarea procurorului general, Curtea Constituțională a decis să suspende temporar aplicarea unor prevederi din Legea amnistie. Este vorba despre părțile din lege care permiteau comutarea (înlocuirea) pedepsei cu închisoarea pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani.

Pe 7 mai, ex-deputata PAS, Olesea Stamate, a înregistrat pe 7 mai, în Parlament proiectul de lege privind crearea unei comisii de anchetă care să investigheze modificările făcute la legea amnistiei. Proiectul inițiat de Stamate a fost semnat de opt deputați din opoziție.

Pe 29 mai, propunerea deputatei Olesea Stamate de a include proiectul pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ulterior, parlamentara a ieșit într-un briefing de presă în care a acuzat PAS de lipsă transparență. În replică, reprezentanții partidului a subliniat că„este treaba instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate în crearea breșei legislative, care a permis eliberarea unor condamnați pe viață”.

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!