24 octombrie 2025, ora 14:30

Ministerul Justiției a sesizat Procuratura și Centrul Național Anticorupție în urma anchetei pornite după scandalul în jurul Legii amnistiei. Declarația a fost făcută de ministra în exercițiu, Veronica Mihailov-Moraru, după ce ieri au fost efectuate percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unei cauze penale ce vizează suspiciuni de corupție legate de eliberarea unor deținuți condamnați pe viață.

„Materialele au fost expediate și Procuraturii, și Centrului Național Anticorupție pentru a verifica, și sub aspect penal, dacă sunt elementele săvârșirii unei infracțiuni”, a declarat ministra, în cadrul unei conferințe de presă. 

Totodată, Ministerul Justiției a sesizat Inspecția Judiciară pentru a verifica acțiunile unor magistrați implicați în dosarele de amnistie. Au fost depuse sesizări și către Comisia de disciplină a experților judiciari, dar și către Uniunea Avocaților. Potrivit ministrei, într-un caz ar exista indicii de conflict de interese care vizează un avocat.

„Respectiv a fost sesizată și Autoritatea Națională de Integritate cu privire la verificarea sub aspect de conflicte de interese a unor funcționari din sistemul public”, a adăugat Mihailov-Moraru.

Menționăm că în iunie, ministra anunțase că verificările s-au finalizat cu inițierea unor proceduri disciplinare, inclusiv demiteri în sistemul penitenciar, retrogradări și transferuri în funcții inferioare.

TV8.md amintește că mai multe persoane, condamnate anterior la detenție pe viață pentru crime deosebit de grave, au fost eliberate din penitenciar. Totul s-a întâmplat după modificările la Legea Amnistiei, făcute în anul 2022, la propunerea deputatei PAS, Olesea Stamate. 

În urma scandalului legat de aplicarea Legii amnistiei, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) Anatolie Falca, a demisionat. Fotoliul a fost preluat de Alexandru Adam.

Totodată, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.

În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.

Iar la solicitarea procurorului general, Curtea Constituțională a decis să suspende temporar aplicarea unor prevederi din Legea amnistiei. Este vorba despre părțile din lege care permiteau comutarea (înlocuirea) pedepsei cu închisoarea pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani.

Pe 7 mai, ex-deputata PAS, Olesea Stamate, a înregistrat în Parlament proiectul de lege privind crearea unei comisii de anchetă care să investigheze modificările făcute la legea amnistiei. Proiectul a rămas însă doar pe hârtie.

17 decembrie 2025, ora 11:03

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a dat de înțeles că nu va ataca Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condițiilor din penitenciar. De asemenea, adus astăzi în instanță, Plahotniuc a spus că urma să participe la un interviu în Dubai, locul unde avea o călătorie planificată înainte să fie prins în Grecia.

„- Veți ataca Republica Moldova la CEDO pentru condițiile din penitenciar?
- Nu sunt alintat, chiar dacă am văzut alte condiții.
- Aveți televizor, vă uitați la știri cu dvs. în cătușe?
- Eu conspectez materialele.
- Dacă vă declarați nevinovat, de ce ați fugit 6 ani de justiția Republicii Moldova?
- Doamne ferește, de unde ați văzut asta? M-ați văzut așa prin tufișuri fugind?”, a răspuns Plahotniuc jurnaliștilor.

TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27. 

Printre ei se numără: fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatorii BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, fostul președintele al Parlamentului, Andrian Candu, ex-președintele interimar Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă. În listă apar și ex-deputați, precum Vladimir Andronachi, Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, Denis Ulanov, precum și fosta notară a învinuitului, Olga Bondarciuc.

Avocații inculpatului sunt de părere că reducerea considerabilă a listei persoanelor care i-ar demonstra nevinovăția acestuia este un abuz. 

„- 27 de martori nu sunt suficienți pentru a demonstra nevinovăția clientului dumneavoastră? - Sunt, dar va fi interesant dacă vom putea să îi aducem pe toți, de asta am prezentat o listă mai mare”, a declarat avocatul Lucian Rogac.

Procurorul de caz are și o explicație în privința deciziei instanței de a reduce numărul de martori. Ba mai mult, spune că unii din ei ar putea refuza să ofere declarații pentru a nu se autoincrimina. 

„Aproximativ o treime din acele persoane au calitate de învinuit sau inculpat în alte cauze care au elemente de conexitate cu frauda bancară. Aceste persoane au dreptul să refuze să dea declarații pentru a nu se autoincrimina. Deciziile aparțin lor. În cazul în care acceptă, acele declarații urmează a fi apreciate de către instanță de comun cu celelalte probe. Poziția acuzării este că acele declarații nu pot fi obiective”, a explicat procurorul Alexandru Cernei.

Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul riscă până la 20 de ani de pușcărie.