Capitala Ucrainei a fost din nou ținta unui atac masiv al forțelor ruse în noaptea de luni spre marți, 19 spre 20 ianuarie. Rachete balistice și drone au lovit Kievul în mai multe valuri, provocând victime, avarii semnificative ale infrastructurii și lăsând peste 5.600 de clădiri fără încălzire, în plin ger. Războiul își pune amprenta și asupra economiei Rusiei, care înregistrează cel mai mare deficit din ultimii cinci ani. Totodată, Parlamentul European vrea să grăbească acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Republica Moldova a iniţiat procedura de ieşire din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Ministrul de Externe de la Chișinău a declarat că documentele ajung în Parlament până la mijlocul lunii februarie. Între timp, lucrurile par să se complice în NATO, iar Donald Trump susţine că europenii nu vor opune prea multă rezistenţă planului său de a ocupa Groenlanda și confirmă că l-a invitat pe Putin să se alăture „Consiliului pentru pace”. Șeful armatei române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că e neapărat necesar ca România să aibă o populație pregătită atât pentru crize, cât și pentru susținerea unui efort de război.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina și Europa ar trebui să creeze o forță de apărare comună formată din 3 milioane de persoane, potrivit agenției Reuters.

UPDATE Franța susține suspendarea unui acord comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite, a declarat marți în parlament ministrul de externe Jean-Noel Barrot, în contextul intensificării unei dispute privind viitorul Groenlandei, scrie Rador.

UPDATE Norvegia nu va participa la inițiativa „Consiliul pentru Pace” a președintelui american Donald Trump în forma în care planul este prezentat în acest moment, a declarat marți pentru cotidianul Aftenposten adjunctul ministrului norvegian de externe, Andreas Motzfeldt Kravik, scrie Rador.

UPDATE Președintele american Donald Trump a anunțat lansarea unui „Consiliu al Păcii” pentru Fâșia Gaza, la care au fost invitate 49 de state și instituții internaționale, printre care Rusia, Ucraina și Uniunea Europeană.

UPDATE Centrala nucleară de la Cernobîl din Ucraina a pierdut toată energia electrică externă în urma activității militare intense de marți dimineață. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că mai multe substații electrice ucrainene vitale pentru siguranța nucleară au fost afectate de activitatea militară. De asemenea, liniile electrice către alte centrale nucleare au fost și ele afectate. Anunțul a fost făcut de AIEA într-o postare pe X.

UPDATE România va continua să sprijine Republica Moldova, inclusiv din punct de vedere militar, pentru consolidarea capacităţii sale de apărare, a declarat marţi Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, notează presa de peste Prut.

UPDATE Generalul român Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a anunțat marți, 20 ianuarie, într-o conferință de presă, că sistemul american anti-dronă MEROPS va fi introdus "foarte curând" pentru apărarea spațiului aerian, fiind deja instruite echipele care urmează să deservească acest sistem.

UPDATE Peste 5.600 de imobile locuite din Kiev au fost private din nou de încălzire, la o temperatură de - 14°C, în urma unui atac aerian nocturn rus, anunţă primarul capitalei ucrainene, relatează AFP, potrivit News.ro.

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat marţi pentru agenţia dpa că numărul soldaţilor germani a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani, cu 184.200 de soldaţi în serviciu, transmite Agerpres. Forţele active ale Bundeswehr-ului au crescut cu aproximativ 3.000 de soldaţi în 2025, cele mai bune cifre de recrutare din ultimii 15 ani, potrivit lui Pistorius. Germania doreşte să crească numărul de soldaţi la 260.000 până la mijlocul anilor 2030, în conformitate cu noile obiective NATO convenite anul trecut, în contextul unei creşteri a ameninţării din partea Rusiei, menţionează dpa.

UPDATE Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat marți că blocul își va menține poziția în privința Groenlandei și a subliniat că tarifele menţionate de președintele american Donald Trump pentru bunurile din țările europene ar submina prosperitatea atât a UE, cât și a Statelor Unite. Vorbind în fața Parlamentului European, Kallas a spus că importanța geostrategică a Groenlandei a crescut recent, subliniind că alianța NATO este bine poziționată pentru a gestiona securitatea insulei, notează Rador.

UPDATE Lumea trece printr-o schimbare care se îndepărtează de reguli și de dreptul internațional, a declarat marți președintele francez Emmanuel Macron la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Este… o schimbare către o lume fără reguli, în care dreptul internațional este călcat în picioare și în care singura lege care pare să conteze este cea a celui mai puternic”, a spus Macron, adăugând că reapar ceea ce el a numit „ambiții imperiale”, notează Rador.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat marţi, la Forumul Economic mondial de la Davos, că preferă "respectul, mai degrabă decât brutele", şi "statul de drept, mai degrabă decât brutalitatea", transmite AFP; agenţia apreciază că a fost vorba aparent de un răspuns la acţiunile diplomatice ale omologului american Donald Trump, conform agerpres.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a lansat, marți, la Forumul Economic Mondial de la Davos, un atac direct la adresa administrației americane conduse de Donald Trump, acuzând Statele Unite că încearcă „să slăbească și să subordoneze Europa”, în contextul amenințărilor privind impunerea unor noi taxe vamale, relatează BFMTV, potrivit News.ro.

UPDATE Președintele american Donald Trump pleacă marți spre Forumul Economic Mondial de la Davos cu o încredere sporită în capacitatea sa de a influența scena globală și cu o atitudine mult mai agresivă față de aliați și adversari deopotrivă, notează Axios. După ultimele sale mișcări, Trump pare decis nu doar să domine politica internă a SUA, ci să își proiecteze puterea la nivel mondial.

UPDATE Președintele Finlandei, Alexander Stubb îi propune liderului american Donald Trump să meargă la saună împreună cu el ca să-l ajute la rezolvarea situației legate de Groenlanda.

UPDATE O nouă lege privind dobândirea şi păstrarea cetăţeniei ucrainene, intrată în vigoare începând cu data de 16 ianuarie, stârneşte nemulţumire în comunitatea românească din Ucraina, transmite Agerpres. Actul normativ adoptat de autorităţile de la Kiev stipulează condiţiile în care poate fi dobândită cetăţenia multiplă, dar şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetăţenie. Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa şi două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. Lista nu include şi România, ceea ce îi îngrijorează pe românii din Ucraina.

UPDATE Guvernul polonez a început marți demersurile pentru eliminarea treptată a asistenței pentru refugiații ucraineni, introdusă în contextul războiului lansat de Rusia în februarie 2022, în condițiile în care susținerea publică pentru aceste ajutoare este în scădere, notează AFP. „După patru ani, situația este mai stabilă” în Ucraina, a declarat Adam Szlapka, purtătorul de cuvânt al guvernului pro-european polonez, într-o conferință de presă.

UPDATE Mikhailo Fedorov, noul ministru al Apărării al Ucrainei, spune că unul dintre obiectivele Kievului este creșterea pierderilor armatei rusești până la un nivel care să devină imposibil de susținut. Ținta stabilită de acesta ajunge la 50.000 de soldați ruși eliminați în fiecare lună, notează Kyiv Post. În cadrul unei discuții neoficiale cu jurnaliștii, Fedorov a spus că Forțele de Apărare ale Ucrainei au eliminat aproximativ 35.000 de militari ruși în luna precedentă. Ministrul a precizat că fiecare caz are confirmare prin materiale video. „Scopul strategic este de a ucide 50.000 de ruși pe lună. Dacă ajungem la această cifră, vom vedea ce se întâmplă cu inamicul”, a spus Mikhailo Fedorov, citat de RBC-Ucraina.

UPDATE Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov reproșează marţi că doi membri ruşi ai echipajului unui petrolier confiscat luna aceasta de către SUA în Atlanticul de Nord nu au fost eliberaţi încă, contrar promisiunilor Washingtonului.

UPDATE Comentând cu privire la disputa dintre UE și SUA cu privire la Groenlanda, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov pune sub semnul întrebării statutul Groenlandei de insulă care aparține Regatului Danemarcei, relatează Mediafax.

UPDATE Premierul belgian Bart De Wever avertizează că comportamentul președintelui american Donald Trump pune în pericol 80 de ani de cooperare și stabilitatea transatlantică, iar Europa se află la o răscruce de drumuri. „Până acum am încercat să-l calmăm pe noul președinte de la Casa Albă. Am fost foarte îngăduitori, inclusiv cu tarifele. Speram să obținem sprijinul său pentru războiul din Ucraina. Dar acum atât de multe linii roșii au fost încălcate, încât trebuie să alegem respectul de sine. Să fii un vasal fericit este una. Să fii un sclav mizerabil este cu totul altceva. Dacă cedăm acum, ne vom pierde demnitatea. Și aceasta este probabil cel mai prețios lucru pe care îl poți avea într-o democrație”, a spus De Wever, citat de The Guardian.

UPDATE Șeful Armatei, Vlad Gheorghiță, a vorbit într-o conferință de presă alături de generalul SUA, Alexus  Grynkewich, despre situația actuală din de la flancul estic al NATO și provocările privind securitatea. Gheorghiță a declarat că „populația României trebuie să fie pregătită să susțină un efort de război”, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din ultimii cinci ani, pe fondul prăbușirii veniturilor din petrol și gaze, pilonul tradițional al economiei ruse. Scăderea încasărilor, combinată cu creșterea cheltuielilor publice, a împins deficitul la 2,6% din PIB, mult peste nivelul din 2024 și peste țintele stabilite inițial de guvernul de la Moscova, scrie Digi24.

UPDATE Rusia urmărește cu interes și chiar cu o anumită satisfacție modul în care eforturile președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlanda adâncesc divergențele dintre Statele Unite și Europa, chiar dacă aceste demersuri ar putea avea consecințe serioase asupra propriei securități a Moscovei, notează Reuters.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că a ordonat accelerarea cât mai mult posibil a importurilor de energie electrică și echipamente energetice suplimentare, în contextul în care Ucraina se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din timpul războiului, scrie Reuters.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a „sfătuit” Europa să se concentreze mai degrabă pe războiul din Ucraina și nu pe Groenlanda. Într-un interviu acordat postului NBC News, liderul de la Casa Albă i-a criticat pe liderii UE care se opun eforturilor sale de a putea obține controlul asupra insulei care se află sub autonomia Danemarcei. „Europa ar trebui să se concentreze asupra războiului cu Rusia și Ucraina, pentru că, sincer, vedeți ce le-a adus asta. Europa ar trebui să se concentreze asupra acestui lucru, nu asupra Groenlandei”, a spus Donald Trump, pentru NBC News, citat de Ukrainska Pravda.

UPDATE Răspunsul Uniunii Europene la tarifele impuse de Trump asupra Groenlandei va fi „neclintit”, a afirmat, marți, Ursula von der Leyen, în contextul în care președintele american și-a reafirmat dorința de a achiziționa insula extinsă de la Danemarca, transmite Euronews. Dacă Donald Trump va aplica tarifele de 10% împotriva a opt țări europene pentru a forța vânzarea Groenlandei, Uniunea Europeană va riposta cu un răspuns „neclintit, unit și proporțional”, a declarat Ursula von der Leyen marți dimineață, în timp ce îi întindea mâna președintelui american pentru a aprofunda cooperarea în regiunea arctică.

UPDATE Președinția rusă a declarat marți că „nu a primit” invitația de a participa la un eventual summit al G7 la Paris, pe care Emmanuel Macron i-a propus-o lui Donald Trump împreună cu oficialii ruși cu ocazia acestei reuniuni. Moscova „nu a primit” nicio invitație, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de AFP în cadrul briefingului său zilnic pentru presă.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a publicat marţi, pe reţeaua sa Truth Social, capturi de ecran ale unui mesaj scris de către omologul său francez Emmanuel Macron, care a propus un G7, joi, la Paris, cu Rusia, relatează Le Figaro. Anturajul preşedintelui francez a confirmat la AFP autenticitatea mesajului. Preşedintele francez îi scrie omologului său american că poate organiza o întâlnire la Paris, joi-după-amiaza, după Forumul de la Davos, într-un format G7, cu Rusia. Potrivit acestor capturi de ecran, Macron l-a invitat pe Trump să ia cina la Paris, joi. Răspunsul lui Trump nu apare în aceste capturi de ecran.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a afirmat luni că liderii europeni nu vor opune prea multă rezistenţă planului său de a ocupa Groenlanda, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.„Nu cred că vor opune prea multă rezistenţă. Trebuie să o avem”, a declarat el în Florida unui reporter care l-a întrebat ce intenţionează să le spună europenilor care se opun planurilor sale. În acelaşi timp, el a confirmat că l-a invitat pe omologul său rus Vladimir Putin să se alăture „Consiliului pentru Pace”, pe care doreşte să îl creeze după propria voinţă pentru a lucra la rezolvarea conflictelor din întreaga lume, în competiţie cu ONU.

UPDATE Retragerile din CSI nu sunt un fenomen izolat: Georgia s-a retras în 2008, iar Ucraina în 2018. În reacția sa din 2023, președintele rus Vladimir Putin a comentat că participarea Moldovei la CSI „are o valoare redusă”, adăugând: „Lăsați-i să facă ce vor”, potrivit agenției Interfax.

UPDATE Ministru rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu poate decât să regrete faptul că Republica Moldova a început procesul de denunțare a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizația care continuă în spirit Uniunea Sovietică, fiind formată din fostele republici unionale. Lavrov a făcut aceste declarații într-o conferință de presă în care rezumă anul 2025 din perspectiva diplomației ruse și care are ca temă principală războiul din Ucraina, scrie Agerpres. 

UPDATE Republica Moldova este mai aproape de retragerea completă din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Anunţul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, într-un interviu oferit la postul public de radio. Potrivit declaraţiilor oficialului, Guvernul de la Chişinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor de bază și, implicit, de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), urmând ca documentele să fie finalizate la nivel guvernamental până la mijlocul lunii februarie și transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale. 

UPDATE Capitala Ucrainei traversează în prezent cea mai dificilă iarnă de la începutul războiului total al Rusiei, provocată de atacurile neîncetate ale ruşilor asupra infrastructurii energetice a orașului. Președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe 14 ianuarie, din cauza intensificării atacurilor.

UPDATE Cele mai grave consecințe s-au înregistrat pe malul stâng al Kievului (partea orașului aflată pe malul stâng/estic al Niprului), unde alimentarea cu apă a fost întreruptă complet, iar instituțiile sociale au trecut pe surse autonome de energie. Potrivit primarului Vitali Kliciko, 5.635 de locuințe au rămas fără încălzire, aproape 80% dintre acestea fiind clădiri unde căldura fusese abia recent restabilită după atacul rusesc din 9 ianuarie asupra infrastructurii critice. 

UPDATE Alerta aeriană a fost declanșată la Kiev la ora 1:30, pe fondul unui atac cu drone, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra lansării de rachete balistice. În jurul orei 2:00, mai multe salve de rachete au lovit orașul, explozii puternice fiind auzite în mai multe cartiere. Sirenele au fost oprite înainte de ora 4:00, însă au sunat din nou puțin înainte de 5:00 dimineața, alerta fiind ridicată abia la 8:41, scrie Ziare.com.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reţinut un cetăţean rus bănuit că ar fi responsabil pentru uciderea a nouă prizonieri de război ucraineni în regiunea rusă Kursk, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Îi vom găsi pe toţi criminalii ruşi. Fiecare dintre ei va fi tras la răspundere”, a spus Volodimir Zelenski luni, într-un mesaj video de la Kiev, potrivit dpa, preluată de Agerpres. El a mai precizat că i-a cerut adjunctului şefului serviciului de informaţii SBU, Oleksandr Poklad, să facă publice alte detalii în acest caz. Nu este clar când au avut loc crimele. În înregistrarea video, Zelenski a făcut referite la luna „octombrie anul trecut”, dar probabil s-a referit la octombrie 2024, după ce trupele ucrainene au avansat în august în regiunea Kursk. Forţele ruseşti au respins ofensiva timp de câteva luni, declarând regiunea eliberată la sfârşitul lunii aprilie 2025. 

UPDATE Conform datelor publicate de Institutul pentru Raportarea Războiului şi Păcii (IWPR) în ianuarie, Ucraina are informaţii despre mai mult de 330 de cazuri în care militari ai săi au fost ucişi după ce au fost capturaţi de trupele ruseşti.

UPDATE După negocieri prelungite declanșate de sancțiunile SUA, participația controlată de Rusia la compania petrolieră sârbă NIS, care deține rafinăria Pančevo, a fost vândută către MOL din Ungaria, în timp ce o parte din acțiuni se așteaptă să fie preluată de investitori din Emiratele Arabe Unite, a relatat cotidianul sârb Politika, citat de Novinite. În același timp, statul sârb își va extinde propria participație la companie. Potrivit ministrului sârb al Minelor și Energiei, Dubravka Džedović Handanović, MOL și Gazprom din Rusia au convenit deja asupra termenilor cheie ai tranzacției, care va fi acum supusă aprobării Biroului SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). În timpul discuțiilor, Serbia a reușit să își mărească participația cu cinci puncte procentuale.