Președinta Curții Constituționale a Moldovei (CCM) Domnica Manole a declarat că legea privind activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI) a fost declarată neconstituțională din motiv că era în contradicție cu patru articole din Legea supremă.
CCM a constatat că proiectul a fost votat în două lecturi în aceeași zi, la un interval de un minut. Proiectul a fost pus în discuții pentru prima lectură, iar în cadrul prezentării, s-a dat citirii și supus votării amendamentul unui deputat. Deși a fost semnalată o eroare tehnică, nu a existat dezbateri în doua lectură. Astfel, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1, aliniat 3 și articolul 74, aliniatul 1 din Constituție.
Cât ține de reducerea termenului în care poate fi efectuat controlul de avere și interese personale, de la trei ani la un an, de la încetarea mandatului a funcției publice sau de demnitate publică, Curtea a subliniat că încrederea cetățenilor în corectitudinea persoanelor cu funții publice și în instituții în general constituie fundamentul democratic de funcționare al acestora.
„Reducerea termenului în interiorul căruia poate fi efectuat un control al declarațiilor de avere și interese personale, de la trei ani la un an, precum și aplicarea imediată a noului termen în raport cu procesele pendinte la ANI puteau conduce la impunitate, absolvirea de răspundere a unor funcționari publici. Prin urmare, controlul declarațiilor de avere și interese personale putea deveni unul teoretic și iluzoriu”, a declarat Domnica Manole.
Președinta CCM a precizat că aceeași concluzie a fost valabilă și în raport cu termenul în care pot fi aplicate sancțiunile pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.
Cu privire la existența unui act definitiv pronunțat de ANI, privind constatarea legislației în materie pentru începerea urmăririi penale pentru anumite categorii de infracțiuni, CCM a reținut:
„Rezultatele controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, efectuat de ANI sunt reflectate într-un act de constatare. Organului de urmărire penală îi revenea sarcina de a constata dacă există o bănuială rezonabilă pentru începerea urmăririi penale. Totodată, în baza unor probe, organul de urmărire penală putea ajunge la o altă concluzie pe marginea celor constate de ANI. De asemenea, persoana supusă controlului de către ANI putea contesta actul emis în fața instanței de judecată. Dacă persoana nu contesta actul ANI, atunci actul respectiv devenea definitiv. Totuși, în ipoteza în care actul era contestat în fața instanței de judecată, începerea urmăririi penale nu era posibilă, până la pronunțarea unui act definitiv pe marginea cauzei respective. Mai mult, actul ANI putea fi anulat de instanță din motive procedurale. Aceste împrejurări puteau conduce la obstrucționarea începerii urmăririi penale și în cele din urmă la expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală”.
CCM a declarat neconstituțională legea prin care a fost modificată activitatea ANI, pe 16 decembrie 2020 de către Partidul Socialiștilor, grupul „Pentru Moldova” și Partidul „Șor”, după sesizarea depusă, pe 21 decembrie 2020, de către fostul deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în prezent ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.
Mai exact, prin acele modificări s-a adoptat reducerea termenului în care poate fi efectuat controlul de avere și interese personale, de la trei ani la un an. Legea mai prevedea ca începerea urmării penale pentru anumite categorii de infracțiuni, precum îmbogățire ilicită, să depindă de existența unui act pronunțat de ANI privind constatarea încălcării legislației în materie.
Întrucât legea contestată prevede că ea va produce efecte și pentru controalele începute de ANI până la intrarea ei în vigoare, pe 21 decembrie curent, CCM a suspendat-o. Curtea a reținut atunci că riscul eventualei încetări a dosarelor penale precum și a dosarelor de control al averilor și intereselor personale în cazul nesuspendării legii corespunde temeiurilor de suspendare stabilite în jurisprudența Curții.
Amintim că pe 16 decembrie ANI a dat aviz negativ asupra acestui proiect, semnalând consecințele defavorabile și efectele nedorite asupra dosarelor de control aflate în gestiune, inclusiv ce ține de aspectele cu privire la sancționarea și aplicarea interdicțiilor.
