28 noiembrie 2022, ora 11:31

Vila de lux a fostului director al Agenției Servicii Publice (ASP), Vladislav Zara, care este figurant în dosarul „blanchete pentru pașapoarte” a ajuns sub sechestru. Reporterii Cutiei Negre au localizat imobilul de lux al familiei Zara. Casa se află într-o zonă selectă, lângă pădure, în renumitul cartier din Durlești „Poiana Domnească”.

Fostul director ASP a primit mandat de arest în lipsa sa în dosarul blanchetelor de pașapoarte. În mai 2020, acesta și-a pus semnătura pe acordul adițional încheiat cu compania Garsu Pasaulis când firma de la Vilnius a cedat drepturile asupra soft-ului de personalizare a actelor către Optimo Services din Bulgaria. 

În mandatul lui Zara, a fost organizată în mare grabă și o nouă licitație pentru achiziția blanchetelor de pașapoarte. Licitația a fost anulată după ce Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a semnalat riscuri de fraudare în favoarea companiei lituaniene Garsu Pasaulis.

Recent, Procuratura Anticorupție a estimat prejudiciul provocat în dosarul „blanchete pentru pașapoarte” la 817 milioane de lei. Oamenii legii au aplicat sechestru pe 38 de bunuri imobile ale figuranților din dosar. Printre acestea se numără și vila de lux care aparține fostului director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara.

Pe 10 mai curent, angajații SPIA au făcut percheziții la domiciliul lui Zara în prezența soției sale, deoarece fostul șef al ASP plecase deja din Moldova. Reporterii Cutiei Negre au localizat imobilul de lux al familiei Zara. Casa se află într-o zonă selectă, lângă pădure, în renumitul cartier din Durlești „Poiana Domnească”.

Deși este finisată pe interior, după cum am văzut în imaginile făcute publice de Procuratură din timpul perchezițiilor, dar și pe exterior, cum se vede la fața locului, are gard pe tot perimetrul terenului de 7 ari, o curte bine amenajată și chiar piscină în ogradă, casa familiei Zara nu este înregistrată oficial la Cadastru. Fostul director ASP a indicat vila în ultima declarație de avere depusă la ANI, ca fiind la etapa de construcție. Dar cu 4 ani în urmă, terenul pe care se află casa a fost ipotecat la bancă pentru un credit de două milioane de lei.

Vladislav Zara a lucrat toată viața la stat. A fost inspector în Garda Financiară, apoi a trecut la Serviciul Vamal. Din iunie 2013 a condus întreprinderea de stat Gările și Stațiile Auto, apoi Agenția Medicamentului, iar din mai 2020 până în august 2021 a fost director la ASP.

De-a lungul anilor, Vladislav Zara a indicat în declarațiile de avere veniturile soției sale din afacerea pe care o administrează, dar și cadouri și donații generoase primite de la părinți: în 2014 - 10 mii de euro, în 2015 - peste 100 de mii de lei, iar în 2017 și 2018 - donații de la tatăl său în valoare de 1,6 milioane de lei.

Părinții i-au mai donat în 2014 un apartament de 117 metri pătrați pe care l-a vândut ulterior cu 90 de mii de euro. Tatăl fostului director ASP, Aurel Zara, conduce filiala din Bălți a unei instituții bancare și a făcut parte din conducerea organizației teritoriale din Bălți a Partidului Democrat.

Afară de vila luxoasă pe care și-a construit-o în cartierul de elită „Poiana Domnească”, Vladislav Zara a făcut și achiziții scumpe. De exemplu, în 2020 și-a cumpărat în leasing o mașină de marca BMW nou-nouță, pentru care a plătit 92 de mii de euro.

Tot în 2020, în declarația de avere, Zara a indicat o nouă afacere. Soția sa, Evelina Zara, s-a asociat într-o firmă cu fostul deputat democrat Eugeniu Nichiforciuc. Compania ECO PROFELECTRIC deține licență pentru furnizarea energiei electrice.

Contactat prin intermediul avocatului său, fostul șef al Agenției Servicii Publice a transmis reporterului Cutiei Negre că pledează nevinovat, dar a refuzat să discute, motivând că declarațiile sale ar putea să prejudicieze ancheta.   

TV8.md amintește că schema pusă la cale în timpul lui Vladimir Plahotniuc prin care oligarhul fugar avea dividende din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice, despre care v-am vorbit în ediția trecută a Cutiei Negre,  a fost preluată în vara anului 2020 de două firme bulgare apărute peste noapte. Reporterii Cutiei Negre au găsit urmele businessman-ului Alexandru Vîlcu și ale fostului deputat democrat Vladimir Andronachi.  

14 februarie 2025, ora 19:00

„În Moldova urmează să se deschidă al doilea front.” „Maia Sandu atrage țara în război”. Acestea au fost, probabil, cele mai răspândite falsuri la începutul războiului din Ucraina. Cu toate că autoritățile de la Chișinău au reușit să păstreze stabilitatea și pacea în regiune, fostul președinte Igor Dodon a revenit la vechile narative, care au fost discutate în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.

„Vreau să-i atenționezi pe Maia Sandu și Volodimir Zelenski să se abțină de la un scenariu de destabilizare și implicare a Moldovei în acțiuni militare. Am auzit recent declarațiile oficialilor georgieni cum au fost impuși să deschidă al doilea front împotriva Rusiei. Doamna Sandu și domnule Zelenski, nu trebuie să vă jucați. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi vina Maiei Sandu”, a declarat fostul președinte, Igor Dodon.

Pe lângă numeroasele declarații ale oficialilor de la Chișinău care au subliniat inadmisibilitatea implicării militare a țării, veridicitatea acestor narative a fost confirmată de realitățile actuale. Deși o parte a teritoriului Republicii Moldova se află sub ocupația rusă și războiul din Ucraina continuă de 3 ani, țara noastră a reușit să rămână neutră. Nici tensiunile generate de criza energetică nu au dus la operațiuni militare. În cadrul unui interviu, fostul prim-ministrul Ion Sturza a făcut câteva precizări privind modul de negociere dintre Maia Sandu și reprezentanții ucraineni:

„-M-a povestit un cunoscut care a fost la întâlnirile cu Maia Sandu și acolo era o listă întreagă de idei „îndrăznețe”.-Din partea noastră sau din partea lor? -Din partea lor. Și ea cu gentuța ei stătea față în față, cum mi-a fost relatat. Ei toți acolo....doar Yermak este de 2 metri și tot așa. Este și secvență video. Am verificat. Ea stătea față în față singură, doar cu consiliera ei, și a ținut piept presiunilor acestor bărbați. Și le-a spus: Mie îmi trebuie pace. Sub nici o formă nu trebuie să interveniți sau să provocați ceva în Transnistria. Anume ea (Maia Sandu) a reușit să mențină pacea în Transnistria”, a menționat pentru Nokta,  fostul prim-ministru, Ion Sturza. 

Cu toate că Dodon a acuzat dur tentativele de escaladare a situației regionale, fostul președinte a considerat oportun să vină cu o retorică revanșistă, izbitor de asemănătoare cu narațiunile promovate de propagandă rusă privind teritoriile Ucrainei.

„Aș vrea să fac o observație unor politicieni ai Uniunii Europene, României și altora, care deja împart teritoriile Ucrainei. În primul rând, pământurile pe care le numiți sunt teritorii istorice moldovenești, câteva din ele.  În al doilea rând. Republica Sovietică Moldovenească a fost lipsită de ieșirea la mare, fiind luate Sud-ul și Nord-ul țării. Printr-o decizie ilegală de la mijlocul secolului trecut a lui Hrușciov. Și atunci când Zelenski vorbește de o decomunizare totală a Ucrainei, are și asta în vedere?”, a mai spus Dodon.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească nu a avut niciodată ieșire la mare, deoarece la momentul creării sale în august 1940, Stalin a decis ca partea de Sud să fie alipită regiunii Ismail, parte a Ucrainei. Reforma administrativă a lui Nikita Hrușciov din 1954 a restructurat regiunea, iar Sudul Basarabiei a devenit parte a regiunii Odesa, rămânând în componența statului vecin.

După 1991, atât Ucraina, cât și Republica Moldova au fost recunoscute la nivel internațional ca state suverane. Cele două țări au aderat la organizații internaționale, precum OSCE, și au semnat acorduri prin care și-au recunoscut reciproc granițele. Aceste angajamente reflectă acceptarea realităților geopolitice de la sfârșitul secolului XX și confirmă dorința de a evita orice revizuire a frontierelor, prevenind astfel posibile conflicte. Singurul stat care a încălcat integritatea teritorială a acestor țări și acordurile bilaterale semnate cu ele este Federația Rusă, care a ocupat ilegal 11% din teritoriul Republicii Moldova și a anexat peste 20% din teritoriul Ucrainei.