Comisia Pre-Vetting anunță ultimele rezultate privind evaluarea candidaților la fotolii în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul judecătorilor de carieră. Încă patru magistrați nu au promovat evaluarea. Este vorba despre Marina Rusu de la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, Alexei Paniș de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, Ion Chirtoacă de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani și Aureliu Postică din cadrul aceleiași instanțe. Postică, bănuit de îmbogățire ilicită a fost acum câteva luni protagonistul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Ancheta a scos la iveală detalii despre averea considerabilă pe care o deține familia magistratului Aureliu Postică.
Aureliu Postică are în proprietate două apartamente, iar în ultimii ani și-a construit și o casă de lux la Durlești. A reușit să acumuleze bani într-un fond de investiții din Austria și să facă ceva economii pe conturi bancare din Republica Moldova. Veniturile familiei sunt în mare parte din afacerile soției, care deține două companii de consultanță fiscală și juridică.
Casa din orașul Durlești, situată pe un teren de 6 ari, a fost cumpărată de familia Postică la finele anului 2020. Imobilul se afla pe atunci la etapa de construcție, cu un grad de finalizare de 45%. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. Astăzi, casa este aproape gata.
Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament.
Alexei Paniș este judecătorul care în 31 decembrie 2021 a dispus ca Vladislav Clima să fie repus în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Asta după ce în 28 mai, președinta țării, Maia Sandu a anulat decretul prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Clima a dat-o în judecată pe șefa statului și a fost repus în funcție, prin decizia lui Paniș. Președinția a contestat la rândul său decizia prin care a fost anulat decretul de demitere a lui Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, iar magistratul s-a întors la muncă.
Paniș a fost inclusiv subiectul unei sesizări la Procuratură și CNA după ce a dispus restabilirea în funcție a lui Clima. Printr-o ordonanță emisă în 29 august 2022, PA a refuzat să pornească urmărirea penală. Procuratura a examinat nu doar conținutul sesizării SIS, dar și pretinse acțiuni de îmbogățire ilicită și a stabilit că veniturile obținute în perioada deținerii unei funcții publice 2015-2021 exced cheltuielile. Totodată, Președinta Maia Sandu a refuzat să îl numească în funcție până la atingerea plafonului de vârstă din motiv că există incertitudini cu privire la integritatea și legalitatea unor decizii luate în activitatea sa de judecător.
De altfel, și Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese dintre Alexei Paniș și Vladislav Clima. S-a întâmplat în urma unei sesizări SIS, potrivit căreia în perioada 20 aprilie 1999 – 9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl magistratului Alexei Paniș, figura ca fondator la SRL Panclip, perioadă în care, Ion Clima – fratele lui Nicolae Clima, tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate de fondator.
Mai mult, Ștefan Paniș și Ion Clima ar fi deținut pe rând funcția de director al aceluiași SRL Endo - Grup, unde dețin cote de 80 și respectiv 10 %. De asemenea, potrivit SIS, în perioada 27 iulie 2006 – 9 aprilie 2015, Ștefan Paniș și Ion Clima au deținut calitatea de fondatori cu cota a câte 20% în Cooperativa de producție Solnord-Agro, lichidată în 9 aprilie 2015.
La începutul lunii septembrie CSM și-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința lui Aureliu Postică, efectuarea perchezițiilor și suspendarea acestuia din funcție. Postică susținea atunci că ar fi victima unui abuz și a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia membrilor CSM.
Deciziile Comisiei Pre-Vetting sunt cu drept de apel și pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în termen de 5 zile de la recepționare.
ComisiaPre-Vetting a finalizat evaluarea candidaților la CSM, din rândul judecătorilor, cu 5 decizii de promovare și 23 de decizii de nepromovare. Cei cinci candidații care au promovat evaluarea sunt magistrați din cadrul instanțelor de fond. Candidații care au picat evaluarea continuă să activeze în sistemul judecătoresc, dar nu mai pot participa la concursul pentru ocuparea funcției de membru în CSM.
În prezent, Comisia Pre-Vetting evaluează candidații non-judecători la funcții în CSM, pe de lista înaintată de Parlament.
