În cele ce urmează, revenim la o problemă despre care am relatat și acum o lună. Atunci, un fermier se plângea de faptul că și-a defrișat livada din cauza lipsei de apă, chiar dacă în apropiere se află o stație de pompare funcțională și un bazin acvatic care ar putea asigura necesarul de apă.
După cum am aflat între timp, conflictul durează de mai mulți ani. Arendașul iazului acuză câțiva fermieri că vor să-l deposedeze de stația de pompare și de iazul pe care, conform spuselor sale, le administrează legal, prin contract și în care face piscicultură. De cealaltă parte, fermierii spun că nu-și doresc nici iazul, nici stația, ci apă pentru a-și iriga livezile. Au ajuns la fața locului și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, în încercarea de a media conflictul.
Scandalul legat de iazul din satul Floreni, raionul Ungheni durează de mai multă vreme. Despre acest conflict, echipa noastră de filmare a scris acum o lună, atunci când am relatat despre situația sistemelor de irigare din țară. Bărbatul care arendează acest bazin acvatic, Andrei Iastremschi, era acuzat atunci de un agricultor pe nume Alexandru Brânză că nu i-a permis să folosească apa și că, în cele din urmă, a fost nevoit să defrișeze livada.
Pe de altă parte, arendașul susține că iazul este, în primul rând, pentru piscicultură, apoi pentru irigare și agrement. Se bazează și pe un regulament, iar contractul de arendă pentru iaz expiră abia în 2030. Din cauza acestui conflict vechi, o mulțime de funcționari fac vizite constant pe aici, pentru a media disputa și pentru a identifica cea mai optimă soluție.
Ultimii care au venit pentru o nouă inspecție sunt reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, de la Direcția bazinieră și de la o asociație a utilizatorilor de apă pentru irigare. Această asociație a primit în administrare stația de irigare de lângă acest iaz, printr-o Hotărâre de Guvern. Convinși că stația trebuie să le revină lor, tot încearcă să o ia de la arendaș.
„Eu în fiecare an, în luna februarie, martie, până a fi asociația dată, mă duceam la STI și mă întrebau „ce o să irigați anul ăsta, cât volum?”, și-i spuneam atâta. Eu întotdeauna ceream de la dânșii apă, eu nu puteam să o cer de aici pentru că eu făceam contract cu dânșii că ei sunt prestatori de servicii. Ei mai departe ce făceau, nu știu. Așa și anul ăsta, eu am făcut contract cu dânșii și asta e tot. În rest, poți mata pompa, dar măcar orișicine să pompeze, dar lămuriți-vă la nivel legislativ”, spune Alexandru Brânză.
Chiar dacă discuțiile au durat mai mult de o oră, oricum nu s-a ajuns la un consens privitor la cine să controleze această stație de pompare. Reprezentanții Ministerului Agriculturii au ridicat de la actualul arendaș documentele pentru a le verifica.
„Cât de corect a fost contractul deja o să vedem. La moment nici nu a fost nici nu este reglementă transmiterea în folosință a terenurilor fondului apelor. Ulterior au fost încheiate mai multe acorduri adiționale la contractul respectiv, și orice acord adițional care se face atâta timp cât contractul este valabil se consideră parte a contractului. Dar ele, numai unul a fost înregistrat la organul cadastral teritorial.”
În baza hotărârii de Guvern, stația respectivă împreună cu lacul s-au transmis în folosință asociației utilizatorilor de apă. - Dar cum s-au transmis dacă era un contract valabil? - Contractul vă zic, eu îl văd prima dată, eu dacă mă uit în registrul de publicitate... - La asociație s-a transmis prin acest contract inclusiv lacul? - El împreună se transmite, că altfel nu ai cum, unul fără altul nu se poate. S-a transmis sistemul de irigare. Acesta cuprinde și ceea ce vedem și ceea ce nu vedem. Dacă bazinul face parte din acest sistem, s-a transmis. - Dar cum se poate face asta dacă există un contract valabil? - Stați, domnul zice că are un contract, dar noi nu-l vedem în registrul de publicitate, înregistrat în registrul bunurilor imobile”, a menționat șeful serviciului Hidroameliorație de la Ministerul Agriculturii, Vasile Nemțanu.
De cealaltă parte, arendașul iazului susține că ceea ce se face este un abuz. Bărbatul susține că, prin intermediul acestei asociații, din care face parte și fermierul cu livada defrișată, se încearcă deposedarea sa de bunurile arendate, în care a investit bani și multă muncă.
„- Dumneavoastră le-ați dat apă anul trecut? - Da, au luat, am registrele. Noi tot timpul ne-am îndeplinit chestiile astea, veneau operatorii liber, fără nici o problemă. Ei au defrișat livada, au rămas 14 hectare pe care să le irige. Nu merită gălăgia asta, dar s-a făcut anume prin asociația utilizatorilor de apă, ca să mă deposedeze pe mine de stația de pompare și de terenul ăsta, unde am rezervoare de păstrare a peștelui și pentru puiet. Iată am și casa paznicului. Ei au venit pe data de 15 iunie și mi-au declarat că de azi ei sunt gospodari în teren și eu sunt liber”.
Andrei Iastremschi a încercat să-i convingă pe funcționari că are toate actele ce îi dau dreptul de administrare și folosire a acestor bunuri.
„În 2003, când eu am luat în arendă stația și terenul, eu tot l-am luat în baza legii. Contractul meu e valabil și ei nu au avut dreptul să facă așa ceva. Nimeni nu a discutat până azi cu mine, după faptul împlinit s-au început discuțiile astea. Și asta e simplu de tot, că ei nu au luat mai mult de 70 de mii de metri cubi de apă, nu au luat niciodată”.
Cât încă se verifică legalitatea actelor și a contractelor, activitatea stației de pompare e blocată.
„- Și în situația de față, când există acest conflict, dumneavoastră nu puteți să luați apă de aici? - Nu, nu ni se permite. - Și ce puteți să faceți dacă nu vi se dă voie. - Noi am dat cerere la poliție și i-au făcut proces verbal. Dar cu forța noi nu ne băgăm. Cred că ceva o să se hotărască până la urmă”.
Într-o discuție ulterioară la telefon, arendașul bazinului acvatic ne-a spus că ar dori să i se permită să folosească în continuare terenul unde crește pești, din imediata apropiere a stației de pompare. Este gata, în schimb, să dea stația în folosința asociației utilizatorilor de apă pentru irigații, chiar dacă insistă că arenda stației mai este valabilă încă un an.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
