09 noiembrie 2023, ora 09:06

Primarul PAS Serghei Guzun, care a aplicat la programul „Satul Moldovenesc”, lansat de fugarul Ilan Șor, s-a răzgândit. Acesta a renunțat la fonduri și regretă că și-a aplicat semnătura pe un contract de sponsorizare dubios al unui personaj din Israel. Despre aceasta comunicat, pentru TV8, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

„Serghei Guzun a renunțat la acest program, care este unul finanțat din bani ilegali. Dumnealui regretă acest fapt”, a spus Vlas.

Aceasta a mai subliniat că „lupta cu grupările criminale rămâne o prioritate” pe agenda PAS și „nu vor fi tolerate niciun fel de „colaborări” cu acestea”.

După alegerile din 5 noiembrie, Serghei Guzun a obținut un nou mandat de primar al satului Donici din Orhei. Acesta a candidat la alegeri din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), asta deși președinta Maia Sandu a declarat că ar trebui exclus din partid, pentru că a aplicat la programul „Satul Moldovenesc”, lansat de fugarul Ilan Șor.

Totuși, șefa statului ar cunoaște situații în care unii primari s-au plâns de presiuni, fiindcă ar fi refuzat să accepte bani din „Satul Moldovenesc”.

„Nu știu dacă acest primar mai este primar PAS. E rușinos dacă mai este PAS. Ar fi trebuit să fie exclus din partid imediat de atunci. Sigur că dacă omul a fost de la PAS, el nu mai trebuie să fie într-un partid pro-european, pentru că discreditează valorile, dar știu și situația unor primari din Găgăuzia, care nu au nimic cu PAS și care se plângeau că în momentul în care ei refuzau să accepte acești bani, pentru că sunt de origine obscură, evident că venea gruparea Șor și le vorbea cetățenilor că, din cauza primarului, nu se poate realiza un proiect sau altul și nu toți primarii nu rezistau acestei presiuni. Primarii trebuie să înțeleagă că atunci când acceptă fonduri obscure, pot fi sancționați și instituțiile statului trebuie să se asigure că acești bani nu pot să ajungă în cont dacă nu sunt bani legal obținuți”, a spus președinta, într-un interviu pentru „Internetu Grăiește”.

Potrivit rezultatelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), la alegerile din 5 noiembrie, Serghei Guzun a obținut 519 voturi, adică votul a 76,32% din electorat.

Reamintim că programul „Satul Moldovenesc” a fost lansat de fugarul Ilan Șor cu două luni și jumătate până la alegerile locale generale. Serghei Guzun, care a aplicat la program, aștepta peste jumătate de milion de euro promiși prin contract de generosul sponsor al lui Ilan Șor. 

Despre asta a scris Cutia Neagră PLUS într-o investigație, în care a dezvăluit cine este cetățeanul gata să susțină financiar, deocamdată doar pe hârtie, proiectele electorale ale fugarului Ilan Șor. Igal Shved este un filantrop cu rădăcini și afaceri în Rusia, dar stabilit cu traiul în Israel. Acesta nu a fost niciodată în Republica Moldova.

Finanțatorul din umbră al lui Șor a promis să doneze bani pentru construcția traseului turistic de la Casa Muzeu Alexandru Donici până la Izvorul Stanca. Guzun, a declarat atunci, pentru Cutia Neagră PLUS, că nu vede nicio problemă în faptul că și-a aplicat semnătura pe un contract de sponsorizare dubios al unui personaj din Israel. 

Primăria avea proiectul tehnic pregătit pentru amenajarea traseului turistic. L-a depus anterior pentru finanțare și în cadrul unor programe de stat, dar nu a fost acceptat. Astfel, primarul a decis să-și încerce norocul și în proiectul lui Ilan Șor.

Serghei Guzun, primar Donici: - Noi suntem interesați unde vedem că este posibilitate să aplicăm proiecte, acolo aplicăm. Pe noi nu ne interesează de unde provine, cine finanțează. Cu atât mai mult ne-a interesat că sunt finanțări de peste hotare cu o contribuție „0” și am aplicat la proiectul respectiv. Am făcut Consiliu extraordinar. Toți au luat decizia unanim.

Reporter TV8: - A pus cineva întrebarea cine este persoana asta Igal Shved din Israel care pur și simplu vrea să doneze Primăriei 9 milioane?

Serghei Guzun:  - M-au întrebat, dar eu tot am spus că nu cunosc. Nu am date absolut deloc. Am văzut pe internet că dumnealui este finanțator. Mai sunt și alte Primării din raion și din republică, am înțeles că sunt multe și de ce să nu aplicăm și noi? 

Serghei Guzun a mai spus nu-și face nicio grijă dacă va fi certat pentru afilierea sa la programul lansat de Ilan Șor.

Reporter TV8: - Dvs. la partid nu credeți că veți avea neplăceri că ați aplicat la un proiect al lui Ilan Șor? Ei luptă totuși cu Ilan Șor.

Serghei Guzun: – Las' să lupte, dar nu văd nimic de rău aici că am aplicat la proiectul respectiv că este finanțat de partidul ăsta. Absolut nu am nici o teamă.

Reporter TV8: – Ați avut discuții la partid?

Serghei Guzun: – Nu am avut, nici nu m-au întrebat. Dar eu fac ceva pe ascuns? Fac ceva pentru mine personal? Fac pentru comunitate, pentru locuitori.

Reporter TV8: – Dar actuala guvernare luptă cu spălarea banilor, cu banii murdari și cu Ilan Șor.

Serghei Guzun: – Dumnezeu cu dânșii. Lucrurile astea pe mine nu mă interesează. Pe mine mă interesează situația localităților pe care le administrez.

Fugarul Ilan Șor a reacționat la investigația Cutia Neagră PLUS, în care reporterii emisiunii de la TV8 au scris că banii promiși primăriilor din Republica Moldova de către sponsorul misterios din Israel al programului lansat de Șor „Satul Moldovenesc”, Igal Shved, provin din Federația Rusă. Ilan Șor califică investigația TV8 drept „un material jignitor în care denigrează pe cei care îmbunătățesc viața oamenilor în Republica Moldova”.

Mai mult, Șor a amenințat redacția TV8 cu judecata. Asta deși când am publicat investigația despre sponsorul Igal Shved, i-am solicitat comentarii lui Șor și pe Facebook, și pe e-mail, și prin intermediul Marinei Tauber, dar nu a reacționat în niciun fel.

„Dacă nu vor publica răspunsul meu, voi intenta proces împotriva lor”. „Ei denigrează o persoană care oferă ajutor Moldovei fără a cere nimic în schimb. El dezvoltă proiecte sociale și donează bani. Credeți că autoritățile îi sunt recunoscătoare pentru ajutor? Nu, ele îi pun piedici și mint”, a mai spus fugarul Ilan Șor.

Reporterul Cutia Neagră PLUS a aflat că resursele financiare pentru „Satul Moldovenesc” au fost transferate către conturile bancare ale lui Igal Shved de către o persoană apropiată de Ilan Șor, care este cetățean al Republicii Moldova, se arată într-o sesizare a Serviciului de Informații și Securitate expediată Comisiei Electorale Centrale la 27 octombrie.  

Nota SIS transmisă CEC-ului dezvăluie că banii provin din Federația Rusă și au ajuns pe conturile lui Shved dintr-un alt cont deschis la aceeași bancă pe numele lui Victor Guțuleac, un apropiat al lui Ilan Șor.

Cutia Neagră PLUS a reușit să afle mai multe detalii despre operațiunile bancare dubioase și moldoveanul care i-a transmis banii lui Igal Shved. Potrivit unor surse de încredere, Victor Guțuleac se află la Moscova și a efectuat operațiunile bancare de la distanță.

Ce am mai aflat despre apropiatul lui Șor, care a transferat milioane sponsorului fictiv din Israel, vedeți în investigație.

26 februarie 2026, ora 17:10

Proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi din totalul necesar de 61. Candidaturile au fost susținute de 53 de deputați PAS, iar discutarea proiectului a generat reacții, nemulțumiri și nedumeriri în Parlament, atât din partea opoziției, cât și a membrilor fracțiunii PAS.

Cei doi candidați au fost propuși de partenerii externi, alături de alte patru persoane. Inițial, online a avut loc proba interviu în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități. În urma evaluării, Lavigne a obținut 6 puncte, iar von Hebel – 5 puncte. Comisia a menționat că Lavigne „deține experiență profesională remarcabilă și competențe necesare” pentru funcție, iar von Hebel s-a remarcat prin „capacități distincte în parcursul profesional”.

Herman von Hebel a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri ai organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. În această calitate, în spațiul public au apărut mai multe informații care îi puneau sub semnul întrebării integritatea.

Deputatul PAS, Dinu Plîngău, a criticat viteza cu care se desfășoară procesul de numire a celor doi candidați, întrucât ședința Comisiei, în cadrul căreia au fost aleși, a avut loc ieri, iar astăzi are loc deja procedura de vot.

„90% din deputații care votează nu că nici nu au văzut candidații la față, dar nici nu au avut posibilitatea să cunoască de ce acești doi, din multitudinea de candidați, merită să fie desemnați azi într-un proces extrem de important”, a subliniat Plîngău.

Legislatorul a avertizat că reforma justiției, chiar dacă este foarte importantă, „graba uneori strică treaba”. Plîngău consideră că ar fi fost oportun să se ofere răspunsuri la întrebările jurnaliștilor în legătură cu candidatura lui von Hebel înainte de procedura de votare, întrucât, în situația actuală, atât deputații, cât și cei doi candidați au fost puși într-o situație incomodă.

Totodată, deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a reamintit că, în perioada în care von Hebel a condus Comisia de Pre-Vetting, au existat controverse și dispute publice legate de anumite proceduri.

„Numele lui Herman von Hebel este asociat cu scandaluri și decizii ale Comisiei pre-vetting anulate de CSJ, pe fundalul suspiciunilor de politizare a justiției. Acum PAS insistă din nou asupra candidaturii sale în Comisia de vetting a procurorilor. Partidul Nostru se opune acestei numiri. Cerem profesionalism, corectitudine și respect”, a declarat Cuiumju.   

De asemenea, mai mulți deputați au cerut explicații cu privire la motivul pentru care ambele candidaturi au fost incluse într-un singur proiect de lege. În replică, Veronica Roșca, președinta Comisiei, a declarat că legea a fost respectată în acest caz și a menționat că selecția s-a bazat pe experiența și CV-ul candidaților.

Întrebată de deputata Olga Ursu ce salariu a primit Herman von Hebel pentru activitatea sa în Comisia de evaluare externă a judecătorilor, Roșca a declarat că nu cunoaște această informație.

O altă întrebare a fost adresată de deputatul PAS, Marcel Spatari. Acesta a încercat să afle ce riscuri ar exista pentru parcursul european al Republicii Moldova dacă proiectul nu va obține numărul necesar de voturi.

„Riscurile fiecare le estimează”, i-a răspuns colega de partid.

Înainte de procedura de votare a luat cuvânt și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că nu îl cunoaște pe Herman von Hebel, dar că învinuirile care i se aduc nu s-au confirmat. Spicherul a mai declarat că procesul de Vetting, chiar dacă nu a fost unul plăcut, a fost unul necesar și a adresat un avertisment către deputați: „să nu încercați pe viitor să negociați ceva când e vorba să votați ceva”.

Pentru candidaturile celor doi deputați au votat 53 de deputați PAS, cu excepția lui Dinu Plîngău și a Stelei Macari, care s-au abținut.

Tot astăzi, Parlamentul a adoptat un proiect de hotărâre prin care se constată încetarea calității de membră a Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor a Johannei Saskia de Vries.

Johanna Saskia de Vries și-a depus demisia din funcția de membră a Comisiei începând cu 1 mai 2026.

TV8.md amintește că bănuieli privind integritatea președintelui Comisiei Pre-Vetting au apărut după ce anticoruptie.md a scris, referindu-se la presa olandeză, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel la Curtea Internațională Penală de la Haga a fost marcată de ilegalități și a cauzat prejudicii Curții în valoare de cel puțin 760.000 euro. Von Hebel a luat decizii care au dus la prejudicierea mai multor subalterni ai săi în cadrul unui proiect de reformare a Grefei Curții Internaționale Penale, numit ReVision. Unii magistrați chiar i-au cerut demisia. În martie 2018, Herman von Hebel s-a retras din concursul pentru un nou mandat, din cauza ilegalităților admise în cadrul reformei. „Dacă aș putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”, a fost răspunsul lui juristului, la criticele aduse pentru reforma ce o demarase.   

De asemenea, potrivit sursei citate, s-au constatat divergențe în biografia lui Herman von Hebel. De exemplu, în CV-ul prezentat Parlamentului este indicat că Herman von Hebel a fost șef de proiect, adjunct și expert pe termen lung în cadrul Proiectului EURALIUS V din Albania, în perioada octombrie 2019 – noiembrie 2020, dar din informațiile Curții de Apel din Den Bosch a Olandei reiese că acesta a devenit judecător în luna mai 2020, adică cu 7 luni mai devreme decât data până la care se presupune că a continuat să activeze în proiectul EURALIUS V din Albania, în baza unui angajament pe termen lung. 

În septembrie 2022, von Hebel a declarat la forumul „Reforma Justiției și Combaterea Corupției”, că este o onoare și o mare responsabilitate pentru toți membrii Comisiei să participe în procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, având bune intenții ca acesta să se desfășoare calitativ, astfel încât sistemul justiției în Republica Moldova să fie curățat și resetat.

Anterior, ex-președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a declarat că nu au existat informații compromițătoare privind reputația sau integritatea lui von Hebel până la numirea sa în funcție. Cu toate acestea, anumite probleme referitoare la activitatea sa într-o comisie de pre-vetting din Albania au devenit cunoscute abia după ce acesta a fost deja învestit în funcție.