/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1463: Greșeala Rusiei și principiul Micawber. Zelenski îl alertează pe Trump, iar Putin amenință nuclear

investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Stela Mihailovici

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central.

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”, a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj. „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat. Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile? În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active, în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute?

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015.

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului. Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate.

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate.

Se regăsesc SRL-urile: Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro.

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei. Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova” noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Craterele din asfalt lovesc în buzunare: Șoferii au cheltuit mii de lei la vulcanizări, din cauza gropilor

/VIDEO/ Verde-n ochi: Ninsoarea l-a dezgolit pe Ion Ceban. Unde sunt banii pentru drumuri în Chișinău?

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1463: Greșeala Rusiei și principiul Micawber. Zelenski îl alertează pe Trump, iar Putin amenință nuclear

/VIDEO/ „Copacul Evei”, în cinematografe: Cum a fost premiera primului film fantasy din Moldova

/VIDEO/ 1,8 miliarde lei pentru drumuri în 2026: Guvernul promite reparații la 200 km de șosele și 8 poduri noi

/VIDEO/ Evadați din lista neagră. Cum au scăpat de monitorizare companii și oameni asociați cu Plahotniuc, Șor și Andronachi

16 februarie 2026, ora 09:00

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră. Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA: - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari.

Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022 a Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group.

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc: - V-am spus și data trecută că acum au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA: - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului. Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8: - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8: – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă. Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri. Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului” i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi.

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia, compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.

Alexandru Bot: „Ele sunt greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor. În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră.

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari, în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Corjan, conectat la un imobil vândut de firma lui Plahotniuc

În prezent, pe rolul Judecătoriei Chișinău se află și un litigiu inițiat împotriva Agenției Servicii Publice de către Călin Corjan și compania REAL-IMMO 25. Aceasta este noua denumire a firmei Alfa Capital, fondată tot de Vedova Grup. Din 2016, Alfa Capital este proprietara unui imobil situat pe malul lacului din Parcul „Valea Trandafirilor”. L-a preluat de la Finpar Invest, beneficiarul căreia a fost Vlad Plahotniuc. Din 2021, clădirea se află sub sechestrul procurorilor.

Cădirea din Parcul Valea Trandafirilor/ sursa:rise.md

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional.

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților