investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central.

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”, a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj. „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat. Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile? În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active, în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute?

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015.

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului. Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate.

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate.

Se regăsesc SRL-urile: Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro.

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei. Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova” noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ

/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș

/VIDEO/ Compensațiile vor dispărea? Ministră: „Vrem să implementăm măsuri care să ducă la creșterea economică”

/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc

Nu au mai ajuns în Italia: Patru străini, opriți la vama română cu ajutorul polițiștilor din Moldova

/VIDEO/ Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ

21 decembrie 2025, ora 19:44

În pofida bătăilor de cap legate de dosarele penale pe care riscă ani grei de pușcărie, lucrările de construcție la luxoasa casă din Valea Morilor a fostului deputat democrat Vladimir Andronachi au fost reluate. Nu au putut să le oprească nici deciziile de judecată prin care s-a stabilit că o parte din terenuri au fost obținute fraudulos. În paralel, într-un alt capăt al orașului, pe un teren din apropierea Circului, obținut în condiții controversate, s-a deschis un șantier de construcție pentru două blocuri locative. Deși aparent între blocurile de lângă Circ și casa din Valea Morilor nu există nicio legătură, Cutia Neagră a stabilit mai multe conexiuni care duc spre același Andronachi.

Această casă grandioasă, construită chiar sub geana Parcului Valea Morilor, este atribuită fostului deputat democrat Vladimir Andronachi. Moșia se extinde pe aproape jumătate de hectar în cea mai luxoasă zonă rezidențială a capitalei. Deși Andronachi se află astăzi după gratii în Penitenciarul 13 și este judecat în câteva dosare penale, lucrările de finisare a conacului sunt în toi. Drumul spre imobil a fost acoperit cu pietriș, pentru a ușura accesul camioanelor spre șantier. Terenul din curte, care câțiva ani a stat în paragină, a fost curățat și nivelat. Două camioane erau în curte când am mers la fața locului, dar muncitorii lipseau. În interiorul casei, am observat și un minitractor de tip „Bobcat”.

Singurul deranj al proprietarilor a fost să mute gardul, retrăgându-se de pe teritoriul ocupat ilegal. Câțiva ani în urmă, acesta îngrădea peste 40 de ari de teren. Astăzi, gardul trece pe la mijlocul construcției. Se vede că a fost lăsată în afară o parte din imobil care a fost extinsă abuziv în parc. În privința unui lot de teren public, ocupat de casă, chiar recent s-a expus instanța de judecată și a declarat nevalabilă înregistrarea dreptului de superficie notat în Registrul cadastral în mai 2021.

Interpușii din tranzacția imobiliară

Istoria se trage din noiembrie 2017 când trei tineri au cumpărat o casă veche, situată pe 17 ari de teren care aparțineau Primăriei Chișinău. Foștii locatari nu au reușit să privatizeze lotul, dar pentru noii stăpâni ai casei asta a fost floare la ureche. Vadim Baltag, o persoană de încredere a lui Vladimir Andronachi și prietenii săi Edgar Negură și Igor Spiridon, toți trei proprietari din acte ai căsuței, au obținut pe 13 august 2018, autorizație de la Primărie pentru „reconstrucția casei de locuit, cu extindere”. Documentul a fost emis la viteză, în 4 zile.

Peste două luni, Primăria a acceptat să le vândă celor 3 tineri și terenul aferent casei, dar nu 17 ari, ci 10 ari, la un preț normativ de 1,17 lei pentru un metru pătrat. Astfel, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase zone ale capitalei, lângă Valea Morilor, cu puțin peste 50 de euro. Pentru asta au votat 26 de consilieri din Consiliul Municipal Chișinău, majoritatea din Partidul Liberal. Doar un consilier s-a abținut de la vot.

Cu autorizația de reconstrucție la mână, proprietarii au demolat casa veche, iar în locul ei au ridicat o casă modernă în stil hitech, care depășește hotarele terenului inițial. Casa se extinde pe un teren alăturat de 4 ari, înscris pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Femeia este judecată penal în mai multe dosare în care este învinuit și fostul deputat democrat. Terenul se află sub sechestrul procurorilor.

Acapararea terenului din parc

De asemenea, locuința s-a extins și pe terenul parcului municipal. Dar și asta s-a rezolvat. În aprilie 2021, Vadim Baltag a reușit să obțină drept de superficie, adică de folosință, pe 20 de ari de teren din parc. În acte, lotul avea o suprafață de 0,02 hectare, adică 2 ari, dar registratorul de la Cadastru, care s-a ocupat de dosar, a mutat virgula peste o cifră, transformând suprafața în 0,2 hectare, adică 20 de ari. În plus, a schimbat domeniul terenului din public în privat. Câțiva ani în urmă, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o altă investigație cum a fost încălcată legea la înregistrarea drepturilor de superficie pe mai multe terenuri municipale, în interesul lui Vlad Andronachi. Toate dosarele de superficie au fost examinate de același registrator, Igor Tuceac.

În martie, curent, registratorul Tuceac și omul lui Andronachi, Vadim Baltag, au fost condamnați penal într-un dosar pornit pe aceste fraude. Cei doi au scăpat de pedeapsă pentru că a expirat termenul de prescripție. Baltag a fost apărat în proces de avocatul lui Andronachi, Vladimir Moșneaga.

În urmă cu o lună, le-a venit și a doua lovitură. Instanța de judecată a anulat dreptul de superficie asupra terenului din parc ocupat abuziv și pe care a fost ridicată casa atribuită lui Andronachi. „Se dispune rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de superficie înscris după Baltag Vadim”, a pronunțat magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La pronunțarea deciziei, nici Vadim Baltag, nici avocatul său nu s-au prezentat. Am reușit ulterior să discutăm cu avocatul Lilian Pruteanu. Acesta consideră decizia incorectă și a atacat-o la Curtea de Apel. Avocatul invocă faptul că în 2013-2014, Primăria și Cadastru ar fi modificat baza de date grafice și au mutat în schițe hotarul Parcului Valea Morilor. Astfel, clientul său, care a cumpărat o casă veche trei ani mai târziu, s-ar fi pomenit fără 8 ari de teren pe care își construise mult mai târziu casă nouă.

Lilian Pruteanu: -Ca să înțelegeți cum a apărut. Ei au luat din lotul de teren 156. (n.r. număm cadastral). Au format un lot de teren 962, pe care este superficia. Și o parcelă de casă, înregistrată la 156, stă pe lotul 962. Aici a fost temeiul juridic prin care s-a pus superficia, fiindcă Primăria, unipersonal, împreună cu Cadastru au făcut modificări în baza de date grafice la lotul de teren 156, prin care, în loc de 0,176 ha i-au pus granițele terenului la 0,0904 ha. Omul a făcut cunoștință cu asta în 2021 și el ca temei a spus: om bun, dacă mi-ai luat pământul, eu cum să am acces la construcția mea aflată pe pământ?

Reporter TV8: - Clientul dumneavoastră, domnul Baltag, a ajuns proprietar la acele case vechi în 2017. În momentul când a inițiat construcția, el știa unde e hotarul acestui teren și s-a extins în parc. Cum se explică asta?

Lilian Pruteanu: – Nu-i adevărat. Oamenii nu s-au extins în parc. Primăria a extins parcul spre dânșii. Granițele parcului au fost stabilite încă în 2004. Ei au ascuns asta. Eu m-am dus și am făcut comandă la Cadastru să iau arhiva și ei nu au vrut să mi-o dea. Dar am scris plângere și am insistat să fie dată.

Demolarea casei, cerută prin judecată

Se desfășoară în instanță și un alt litigiu în care Primăria cere demolarea casei lui Andronachi care ocupă abuziv o parte din parc. Am insistat prin intermediul avocatului să vorbim cu Vadim Baltag, pentru a-l întreba de ce continuă lucrările la casă, dar ni s-a transmis că acesta nu vrea să comunice cu reporterul Cutiei Negre.

Lilian Pruteanu. - Acolo nu sunt lucrări de construcție. Eu cred că acolo sunt lucrări de finisare.

Reporter TV8: - Atât timp cât Primăria cere demolarea acestei clădiri, construcția se duce la bun sfârșit.

Lilian Pruteanu: - Omul are autorizație de construcție din 2018.

Avocatul susține că nu știa că imobilul luxos, aflat în litigiu, ocupă și 4 ari de teren ce-i aparaține juristei lui Andronachi și care se află sub sechestrul procurorilor. Pruteanu neagă faptul că fostul deputat democrat ar fi beneficiarul casei.

Lilian Pruteanu: - Pentru mine este o formă de comandă politică. Este Baltag. Baltag e legat cu tot neamul și gata. Trebuie strâns și pus la o parte.

Reporter TV8: – Care tot neamul?Are vreo legătură cu dl Andronachi? La el ați făcut referire?

Lilian Pruteanu. – Asta a zis reprezentanta de la Primărie. Ea răcnește în gura mare la ședințe despre așa lucruri. Eu l-am întrebat pe clientul meu. El a zis că nu. El a luat, el a împrumutat și acesta era business-ul lui, o idee de afacere imobiliară.

Patru ani în urmă, când am scris prima dată despre imobilul de lux atribuit lui Andronachi, am încercat să-i găsim și pe ceilalți doi tineri care sunt în acte coproprietari ai casei, Edgar Negură și Igor Spiridon, dar nu am reușit. După ce i-am scris pe Facebook, Edgar Negură și-a blocat profilul unde avea publicat și un video în care apărea împreună cu Vadim Baltag. Iar la mesaje nu ne-a răspuns.

Când Vadim Baltag și registratorul de la Cadastru au ajuns pe banca acuzaților pentru fals în acte, Edgar Negură a depus mărturii în instanță. A spus judecătorului că a fost atras în această poveste de prietenul său Baltag, căruia i-a dat cu împrumut 15 mii de euro și habar nu avea de tranzacția imobiliară legătă de Andronachi.

Echipa Cutiei Negre a decis să-l caute din nou pe Edgar Negură. De această dată, tânărul a acceptat să vorbească.

Edgar Negură: - Am împrumutat o sumă de bani domnului (n.r. Vadim Baltag) la care am cerut ceva garanții. El mi-a spus că vrea să procure un teren și o să mă poată face coproprietar până când nu mi-i întoarce. Eu am fost de acord și așa am devenit coproprietar.

Reporter TV8: – Și dvs nu v-ați interesat atunci ce fel de teren?

Edgar Negură: – Niciodată! Am văzut că este teren pentru construcții și asta a fost tot.

Reporter TV8: - Dvs în general îl cunoașteți pe dl Andronachi?

Edgar Negură : – Personal, nu! N-am avut niciodată legătură cu el.

Reporter TV8: - După acest litigiu, dvs nu ați încercat să ieșiți din povestea asta, să nu mai fiți coproprietar al acestei case, să vă îndepărtați de proiectul ăsta?

Edgar Negură: – Am încercat prin dl Vadim care trebuie să-mi întoarcă banii. El mi-a spus că nu-i are la moment.

Reporter TV8: – Deci până nu vă întoarce banii, nu renunțați?

Edgar Negură: – Normal că nu! Trebuie să am o garanție că-mi întorc banii că deja sunt 8 ani de zile.

Negură ne-a spus că prima dată aude că la casa de pe Trifan Baltă au fost reluate lucrările de construcție, deși în acte este proprietar al casei.

7 ari de teren lângă Circ, cumpărat de la Primărie cu 700 lei

Lucrări de construcție au loc nu doar la casa lui Andronachi, dar și la un alt șantier din apropierea Circului din capitală. Acolo, de ceva timp, se pune fundamentul câtorva blocuri locative. Cutia Neagră a identificat legături dintre oamenii implicați în afacerea imobiliară și personajele din jurul lui Vladimir Andronachi.

Pe șantierul din apropierea sensului giratoriu de lângă Circ se lucrează de zor. În spatele gardului, care împrejmuiește 40 de ari de pământ din zona de lux au fost săpate fundamente pentru două blocuri locative. Cea mai mare parte din terenurile de aici aparțin lui Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială a Partidului Democrat. În 2017, tatăl și fiul au fost arestați într-un dosar de evaziune fiscală ce viza o fabrică de țigări pe care o administrau. Cei doi și-au recunoscut vina și astfel au scăpat de închisoare. Au plăti statului doar prejudiciul de 21 de milioane de lei.

Familia Gogu a adunat timp de 9 ani parcele mai mici de teren în această zonă. Primul lot de 10 ari, Petru Gogu l-a cumpărat în 2012. Ulterior, familia Gogu a reușit să cumpere și alte case vechi din vecinătate. În 2017, a achiziționat o casă, situată pe 7 ari de teren, care nu a fost privatizat și aparținea în acte Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu autoritățile pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanțe. Primăria a demonstrat că terenul public a fost ocupat abuziv.

Familia Gogu a reușit însă să cumpere terenul de la Primărie în 2021, cu preț normativ. A plătit doar 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, dar valoare lui de piață era cu mult mai mare.

Superficie înregistrată cu abateri de la lege

Marin Gogu a mai cumpărat o casă de alături cu 15 ari de teren. Și acesta nu fusese privatizat și aparținea oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut un drept de superficie pe teren pentru 99 de ani. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru Igor Tuceac, care a înregistrat dreptul de superficie asupra terenului din Parcul Valea Morilor pentru casa lui Andronachi. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului cu parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, dar fară nicio semnătură.

Terenul a ajuns în litigiu. ASP a cerut în judecată anularea superficiei înscrise pe numele lui Marin Gogu și a câștigat procesul în primă instanță. De mai bine de un an, dosarul stă blocat la Curtea de Apel. O ședință programată în aprilie 2025 a fost anulată la cererea avocatei lui Gogu. O altă ședință a fost fixată la o distanță de 8 luni, tocmai pentru 3 decembrie 2025. Dar și de această dată a fost anulată, pentru că judecătoarea Ana Panov și-a luat concediu. Următoarea ședință a fost planificată tocmai peste 10 luni, în octombrie 2026. La solicitarea Cutiei Negre, Judecătoria Chișinău a motivat că magistrata ar avea un volum mare de lucru și are în procedură mai multe dosare care, potrivit legii, trebuie să fie examinate în regim prioritar.

Petru Gogu susține că nu mai vrea să continue lupta în instanțele de judecată pentru superficia pe teren și vrea să cumpere pământul de la Primărie. Petru Gogu a catalogat drept pură coincidență faptul că registratorul Igor Tuceac, care a înregistrat fraudulos dreptul de superficie pe terenul său, are conexiuni cu alte cazuri în care e vizat Andronachi. Ba mai mult, deși a fost președintele organizației teritoriale a Partidului Democrat din Căușeni, Gogu susține că nu a avut nicio comunicare cu Andronachi.

Petru Gogu: -Pe dl Andronachi nimeni nu l-a văzut în teren și nicăieri nu a fost prin raioane. Andronachi stătea, mă scuzați, la curul lui Plahotniuc, dar nu se ocupa cu politica. Eu în legătură cu Andronachi nu am fost. Vă comunic destul de responsabil. Toate relațiile astea care au fost, cred că ați monitorizat, ale mele cu PD-ul, m-au ajuns la CNA, un an de zile de pușcărie. Multumită lui Andronachi și de-al de dânsul. Credeți că eu am avut relații cu dracii ăștia?

Reporter TV8: - Acest registrator, care a înregistrat dreptul la Cadastru, a înregistrat dreptul pe mai multe terenuri conectate cumva la Vladimir Andronachi. Deci e o pură conincidență că același registrator a înregistrat dreptul pe acest teren al dvs?

Petru Gogu: – Vă garantez cu toată responsabilitate. Posibil că a fost valul ăsta când ele treceau și am dat și noi cerere. Sincer, nu am folosit deloc tangenta ceea că eu am fost la PD.

Construcția unui bloc cu 7 etaje

În prezent, Petru Gogu construiește pe terenul din str-la Aerodromului un bloc de locuit. A primit autorizație de la Primărie în august 2024, care-i permite să construiască un bloc cu 7 etaje pe terenul de 7 ari pe care l-a cumpărat pe bănuți de la Primărie. Din imaginile pe care le-am surprins la fața locului, groapa săpată pentru fundament pare că se extinde și pe terenul vecin aflat în litigiu cu autoritățile. Casa veche nu a fost demolată, dar stă pe malul săpăturilor care s-au făcut. Petru Gogu dă asigurări că nu a încălcat nimic.

„Noi nu suntem extinși nicidecum, niciun metru, pentru că au fost și controale, au fost de la Inspecția în construcții. Așa că, eu toată inițiativa dumneavoastră, o înțeleg, dar vorbiți niște prostii și aberații. În legătură cu aceea că noi nu ne-am extins, asta e imposibil. Niciodată nu-ți poți da obiectivul în exploatare, fiind extins pe un hotar care nu îți aparține. Înțelegeți? Nici cu 20 centimetri. Plus la asta, noi avem contract de chirie de la Primărie că terenul Primăriei noi îl folosim timp de un an de zile cu drept de prelungire, se are în vedere pentru șantierul de construcții. Noi avem acolo și mai mult teren pentru care plătim la Primărie. În perioada construcției îl folosim ca șantier, dar după ce se termină construcția, noi îl restabilim, îl reamenajăm și-i tot. Noi suntem în litigiu cu Primăria referitor la superficie. Judecata o să se expună. Dar în cazul dat, noi avem contract, avem învoire de la Primărie. Avem planul împrejurării construcției. Așa că, acolo, nu avem nicio încălcare”,a motivat Petru Gogu.

Într-un răspuns oficial oferit la solicitarea Cutiei Negre, Primăria a confirmat că i-a dat în arendă provizorie lui Gogu o parte din terenul aflat în litigiu, iar acesta plătește o taxă de 15 bani pentru un metru pătrat pe zi. „O porțiune din terenul situat pe str-la 2 Aerodromului 12 a fost inclusă în planul de organizare a șantierului de construire pentru îngrădire provizorie, pe un termen de 12 luni. La eliberarea autorizației de construire au fost achitate plățile de către beneficiar”, a precizat Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei.

Responsabil de șantier au dat bir cu fugiții

Când am fost la fața locului, l-am găsit pe șeful de șantier angajat de Gogu, care monitoriza lucrările, dar acesta a refuzat să ofere informații despre construcție și ne-a vorbit grosolan.

Reporter TV8: -Puteți să vă apopiați două minute?

Muncitor: – Nu avem noi treabă cu datul interviurilor.

Reportr TV8: - Am vrea cu responsabilul de șantier să vorbim.

Muncitor: - Care șantier?

Reporter TV8: – Eu nu știu dacă e unul aici sau mai multe. E un gard comun.

Muncitor: – Iată aici sunteți la mine. Acolo sunteți la altul. Pe urmă sunteți la altul.

Reporter TV8: - Dvs cine sunteți? Ati zis ne aflăm la șantierul dvs. Haideți să discutăm 5 minute. Oricum o să stăm aici. Să stăm la pândă?

Muncitor: – Cu întrebări să vină organele competente, dar nu voi.

Reporter TV8: – Noi suntem presă care apărăm drepturile cetățenilor și aici este vorba de un teren municipal. Veniți să vorbim 5 minute. De ce nu vreți să veniți?

Muncitor: - Eu nu vreau să discut cu dvs. Nu am ce discuta cu dvs. Nu vă trebuiește să știți cine sunt . Nici eu nu vreau să știu cine sunteți dvs.

Reporter TV8. – Eu o să mă prezint.

Muncitor: – Mie nu-mi trebuiește.

Între timp, pe șantier a intrat grăbit un alt bărbat și au închis poarta. Cei doi au discutat o perioadă lungă de timp și văzând că echipa noastră nu cedează, au decis să plece din vizor. Mai târziu unul dintre ei a dat bir cu fugiții, ieșind pe o poartă din celălalt capăt al șantierului.

O firmă cu 3 angajați și venit modest construiește blocul

Beneficiară a viitorului bloc locativ construit de Gogu se declară compania „GMP Imobil”, cu sediul la Căușeni. În vară, pe gardul șantierului era un panou informativ care anunța acest lucru, dar a fost scos între timp. Deși oficial, firma are un alt fondator și administrator, Petru Gogu recunoaște că „GMP Imobil” îi aparține. Compania este veche, dar nu are mare activitate. Potrivit rapoartelor financiare, firma are 3 angajați și în 2023 a activat în pierdere. Iar anul trecut, GMP Imobil a avut un profit de 260 de mii de lei. Pe de altă parte, Petru Gogu își laudă afacerea.

Petru Gogu: - Compania GMP Imobil are case construite. Nu știu ce dă acolo Statistica, dar are case construite și date în exploatare. Permanent construiește ceva. Acum suntem cu un rulaj de vreo 3-4 șantiere. Avem angajați, dar nu toate serviciile și lucrările de construcție le facem noi. Facem licitație preț-calitate și facem contract cu companiile care își prestează serviciile, cineva se ocupă cu betonul, cineva cu ...mai pe scurt.

Reporter TV8: - Ziceți că financiar vă puteți permite prin compania dvs să construiți acest bloc?

Petru Gogu. - Da, desigur! Știți că eu sunt deprins. Nu am 20 de ani să încerc.

Fiind abia la etapa de pregătire a fundamentului blocului, viitoarele apartamente au fost deja înregistrate la Cadastru pe numele lui Marin Gogu. Acesta este stabilit de mai mulți ani la Moscova și tatăl său se ocupă de afacerile din Chișinău.

SINCRON GOGU: 15.34/00:16:18-16.25

Reporer TV8: - Fiul dvs este plecat, dar terenurile și viitoarele apartamente din acest bloc și absolut tot este înregistrat pe numele lui. Nu este pe compania „GMP Mobil”, nu este nici pe dvs. Cum explicați situația asta?

Petru Gogu: - Vă explic foarte clar. Cândva a fost cumpărat terenul de Marin. Acum „GMP Imobil” are societate civilă cu Gogu Marin și gata. S-au repartizat bunurile. Ce i se revine pentru teren lui Gogu Marin și ce revine la „GMP Imobil”.

Reporter TV8: - Deci, prin procură, cineva îl reprezintă în toate tranzacțiile?

Petru Gogu: - Da, eu îl reprezint.

Persoana interpusă la casa lui Andronachi, director la compania care construiește alături

Tot în august 2024, Primăria a emis o autorizație pentru construirea unui bloc cu 15 etaje pe două terenuri vecine cu cele ale lui Gogu. Actele cadastrale pe care le-am consultat arată că cele două loturi au o suprafață totală de 8 ari, sunt private și au fost cumpărate încă în 2012 de Andrei Josan, proprietarul companiilor de construcții Status Invest și Status Leasing.

„Eu cu dl Gogu ne cunoaștem de circa 20 de ani. Compania mea i-a construit careva obiective în Căușeni. Cred că aproximativ 15 ani în urmă am ajuns pe piața unde se vindeau aceste două terenuri (n.r. de pe str-la Aerodromului) și le-am cumpărat ca să ne construim acolo case private. 15 ani, aceste terenuri au stat până am ajuns astăzi să începem să construim complexe multietajate. Compania mea se ocupă singură, iar dl Gogu se ocupă separat de construcția sa. Din câte știu eu, dl Gogu are un subantreprenor general care îi construiește”, a declarat Andrei Josan.

La intrarea pe șantier este afișat un panou informativ din care aflăm că beneficiara viitorului bloc va fi compania Status Construct. Aceasta a fost fondată anul trecut de Josan și un alt om de afaceri Arcadie Topalo, proprietarul mai multor rețele de magazine de electrocasnice din Chișinău.

Director al companiei „Status Construct” este Edgar Negură, coproprietarul interpus la casa lui Andronachi despre care v-am vorbit la început. Negură administrează și alte companii conectate la Arcadie Topalo.

Reporter TV8: - De cât timp dvs activați la dl Topalo?

Edgar Negură: – De la sfârșitul anului 2017.

Reporter TV8: – Deci, până la achiziția de imobile din Parcul Valea Morilor?

Edgar Negură: – Nu, după. Eu absolut nimic nu cunosc despre terenul care-i aparține domnului Gogu.

Reporter TV8: - Atunci vă întreb direct. Dvs aveți vreo legătură cu dl Andronachi și faceți o conexiune a domnului Andronachi cu această construcție? (n.r. de pe str-la Aerodromului).

Edgar Negură: – Absolut deloc!

Drum construit din contul terenului municipal

Spre viitoarele blocuri de locuit de pe stradela Aerodromului a fost construit și un drum nou asfaltat, din contul terenului municipal. Primăria a oferit autorizație pentru drum în august 2023.

„Noi am scris nenumărate cereri și eu și dl Gogu către Primărie, la Direcția Drumuri să ne permită o cale de acces către terenurile noastre. După ce am transmis scrisori de garanție că vom finanța toate lucrările, am obținut un rezultat și am construit acest drum împreună”, a explicat Andrei Josan, directorul companiei „Status Invest”.

Documentația de proiect a fost coordonată și cu Inspectoratul Național de Securitate Publică, în ce privește circulația rutieră în zonă. Potrivit actelor pe care le-am obținut, INSP a primit o cerere pentru avizarea proiectului de construcție a drumului de la Andrei Josan pe 25 aprilie 2023 și în aceeași zi a și oferit avizul pozitiv.

Reporter tv8: -Cât de rapid dvs ați reușit să faceți actele pentru drumul de acces?

Andrei Josan: – Cred că ne ocupăm de vreo 5 ani cu această problemă.

Reporter TV8: - Avizul INSP a fost eliberat într-o singură zi.

Andrei Josan: - Personal eu, nu am depus niciun act pentru aviz. Poate cineva dintre juriști s-a ocupat. Noi avem multe proiecte. Nu pot să țin minte totul.

Un alt șantier în această zonă de lux, deschis de INAMSTRO

În vecinătatea celor două blocuri de pe stradela Aerodromului va apărea, cel mai probabil, încă un complex locativ multietajat. În octombrie 2025, compania „Inamstro” a cumpărat două terenuri cu o suprafață totală de 15 ari și le-a transformat deja în șantier. Nu am identificat pe site-ul Primăriei niciun act permisiv care să autorizeze lucrări pe aceste loturi.

Deși se făceau lucrări de excavare în ziua în care am filmat în zonă, directorul companiei Inamstro susține că „pe teren se desfășoară exclusiv lucrări de evacuare a pământului depozitat anterior și nu au fost inițiate lucrări de construcție”.

Stela Mihailovici

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. /Fostul deputat PLDM Veaceslav Ioniță s-a prezentat în instanță în apărarea lui Plahotniuc. Acesta a vorbit despre implicarea lui Vlad Filat în devalizarea sistemului bancar. /Europenii nu au găsit curaj ca să ofere Ucrainei activele înghețate ale Rusiei, dar au căzut de acord să ofere Kievului un împrumut de 90 de miliarde de euro, fără nicio dobândă.