11 iulie 2024, ora 14:33

Candidatul propus de PSRM la alegerile prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, a dat-o în judecată pe președinta Maia Sandu. TV8 a intrat în posesia unui document din care reiese că fostul procuror general cere anularea decretului prin care Ion Munteanu a fost numit șef la Procuratura Generală. Contactat de TV8, actualul procuror general a calificat acțiunea drept neîntemeiată. Am cerut o reacție și de la Președinție, însă nu am primit un răspuns deocamdată.

Conform actului, Alexandr Stoianoglo a înaintat „acțiunea în contencios administrativ” împotriva șefei statului pe 4 iulie. Acesta susține că ar exista „suspiciuni serioase și rezonabile” privind legalitatea decretului de numire în funcție a lui Ion Munteanu, motiv pentru care solicită suspendarea executării acestuia.

Totodată, Stoianoglo cere atragerea în proces a procurorului general, fiindcă decretul din 1 iunie „este un act administrativ individual favorabil pentru terț”.

Prin urmare, Judecătoria Chișinău solicită președintei Maia Sandu și șefului PG, Ion Munteanu, să-și exprime poziția față de solicitarea lui Alexandr Stoianoglo până pe 17 iulie.

Solicitat de TV8 pentru o reacție, Ion Munteanu a declarat: „Din câte înțeleg, este contestat decretul de numire. Cel mai potrivit este să solicitați reacția Președinției. Personal consider acțiunea neîntemeiată”. Președinția nu ne-a răspuns deocamdată pentru un comentariu.

TV8.md amintește că Ion Munteanu a fost învestit oficial în funcția de procuror general pe 1 iunie 2024. Acesta a depus jurământul în fața șefei statului și a președintelui Consiliului Superior al Procurorilor. Munteanu a fost desemnat câștigător în urma unui concurs lansat de Consiliul Superior al Procurorilor. Pe 31 mai, Președinția a anunțat că șefa statului va semna decretul de numire în funcție, deși avea la dispoziție până la 15 zile.

Pe 8 iulie, liderul PSRM, Igor Dodon, l-a propus pe Alexandr Stoianoglo drept candidat la alegerile prezidențiale din toamnă și a precizat că fostul procuror general este apartinic. La o zi distanță, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a luat o decizie prin care dosarul Stoianoglo, privind eliberarea lui Veaceslav Platon, a fost deblocat. 

28 august 2024, ora 20:46

Două companii de construcții sunt acuzate că au demolat un monument istoric din centrul capitalei pentru a construi în loc un bloc cu 18 etaje. Ministerul Culturii a estimat prejudiciul la peste 21 de milioane de lei. Reprezentantul uneia dintre companiile vizate spune că nu cunoște detaliile și că va veni mâine cu o reație. Potrivit autorităților, acesta este primul caz de solicitare a recuperării prejudiciului adus patrimoniului național.

Potrivit Ministerului Culturii, în 2006 edificiul din strada București 62, împreună cu construcțiile auxiliare și terenul aferent, pe care se afla și Conacul urban Rîşcanu-Derojinschi, a fost transmis, cu titlul gratuit, de la Agenția Privatizare a Ministerului Economiei, în gestiunea Ministerului Culturii. Scopul anunțat al acestei acțiuni a fost asigurarea protejării patrimoniului cultural. Doar că trei ani mai târziu, în iulie 2009, Agenția Proprietăți Publice, a vândut unei companii trei construcții - o clădire administrativă, un garaj și conacul urban. Potrivit contractului, cumpărătorul s-a angajat să restaureze conacul în termen de trei ani în baza schiței și a proiectului coordonat cu Ministerul Culturii. Epopeea a continuat însă.

„A mai urmat o serie de tranzacții cu aceste clădiri și de fiecare dată noul propiretar se angaja să respecte obligațiunea de a restaura monumentul istoric. Precum bine știți, astăzi, la adresa București 62 nu avem nici urmă de monument istoric, de facto, în loc să restaureze conacul, societățile au demolat acest monument istoric de importanță națională”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

În 2022, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a depus o sesizare la organele de drept pe faptul demolării monumentului, pe acest caz fiind inițiată o cauză penală. În urma evaluării prejudiciului adus patrimoniului cultural, autoritățile au estimat prejudiciul la 21,36 milioane de lei. Acum, printr-un ordin semnat la 21 august curent, Ministrul Culturii a solicitat ca cele două companii să restituie bugetului de stat prejudiciul cauzat. Contactați de TV8, reprezentanții uneia dintre companiile vizate au declarat că ne vor oferi un comentariu abia mâine. Acum, pe terenul monumentului istoric a fost ridicat un bloc de apartamente. Asta după ce, în mai 2018, Primăria Chișinău a emis autorizație de construcție în baza proiectului avizat de Ministerul Culturii. 

„În noiembrie 2018, Primăria Chișinău, în mod inexplicabil a emis o altă autorizație prin care a permis majorarea construcției cu patru etaje în lipsa unui certificat de urbanism pentru proiectare și în lipsa avizului Ministerului Culturii, încălcându-se legea”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Am solicitat o reacție și de la reprezentanții Primăriei la acuzațiile aduse de ministrul Culturii, însă până acum nu am primit un răspuns.