21 august 2025, ora 16:59

Autoritățile de la Chișinău au solicitat extrădarea din Marea Britanie a unui complice în dosarul omorului cetățeanului turc împușcat mortal la o terasă din sectorul Rîșcani, în iulie 2024. Informația a fost confirmată pentru TV8 de către purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Emil Gaitur.

Acesta ne-a mai comunicat că „acțiunile de urmărire penală continuă, cu garantarea drepturilor procedurale ale persoanelor”.

Potrivit publicației britanice The Times, este vorba despre Toper Hassan, în vârstă de 58 de ani, fost avocat din Londra, cercetat pentru complicitate la asasinarea cetățeanului turc Izzet Eren – liderul grupării Tottenham Turks. Hassan ar fi conspirat la omor împreună cu Kemal Armagan, figură a grupării rivale Hackney Turks, investigat la rândul său pentru două crime în capitala Marii Britanii.

Hassan ar fi călătorit de patru ori în Republica Moldova pentru a organiza logistica atacului. Conform presei britanice, soția avocatului voia să răzbune moartea fratelui ei ucis la Londra, în 2012.

Avocatul Hassan a contestat extrădarea, invocând că procesul ar fi „politizat” și că ar risca „tratamente inumane” în închisorile moldovenești, însă instanța din Marea Britanie i-a respins contestația.

TV8.md reamintește că pe 10 iulie 2024, un cetățean turc de 41 de ani, liderul unei grupări criminale, a fost împușcat mortal la o terasă din sectorul Rîșcani. Atacatorul și-a făcut apariția pe o bicicletă, a tras mai multe focuri de armă și a fugit de la locul crimei. Victima a intrat în Republica Moldova în 2022, iar de atunci și-a schimbat și identitatea, având încă șapte de rezervă. 

Pe acest caz a fost inițiat un dosar penal pentru omor cu deosebită cruzime, faptă care se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenţie pe viaţă.

În paralel, Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat o anchetă de serviciu pe acest caz. Asta după ce s-a aflat că procesul de judecată privind cererea de azil a cetățeanului turc ar fi fost tergiversat. În urma anchetei șeful IGM, Mihail Vodă, a fost demis de către ministrul de Interne.

Pe 10 martie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu a declarat la  „Cutia Neagră PLUS” că moldoveanca vizată în dosarul cetățeanului turc este în libertate, dar colaborează cu anchetatorii. Oamenii legii au stabilit că aceasta ar fi șters unele urme ale infracțiunii. Mai exact, a ars camera instalată în apartamentul din apropierea locului crimei. 

Iar la mijlocul lunii martie 2025, bărbatul care ar fi comis omorul a fost localizat și reținut în Turcia.

15 decembrie 2025, ora 15:50

Fostul șef al Serviciului Pază și Protecție de Stat (SPPS), Vasile Popa, a ajuns în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Inspectorii îi vor averea la control după ce, în noiembrie, a primit o plângere potrivit căreia, în perioada 2020-2024, familia sa ar fi cumpărat mai multe bunuri imobile, iar proveniența banilor folosiți ar ridica semne de întrebare.

În etapa de verificare prealabilă, ANI a consultat declarațiile de avere, informațiile din bazele de date publice și în registrele de stat, inclusiv în cadrul sistemului informațional automatizat e-Integritate. Pe 25 noiembrie 2025 i-a cerut lui Vasile Popa acte și explicații.

În răspuns, pe 2 decembrie 2025, Popa a transmis un set de documente, iar inspectorul notează că volumul și complexitatea lor impun o verificare mai detaliată:

„Complexitatea și volumul documentelor transmise justifică necesitatea efectuării unui control substanțial, în cadrul procedurii prevăzute de lege, pentru a permite evaluarea completă a situației de fapt și de drept”.

Soția fostului șef la SPPS, Zinaida Popa, a reacționat pe rețelele de socializare. Aceasta a subliniat că ea și Vasile Popa nu au nimic de ascuns și că vor colabora pe deplin cu instituțiile statului.

„ANI are obligația legală de a verifica averile și interesele personale ale demnitarilor publici. Faptul că această instituție s-a sesizat și în cazul familiei mele este un lucru absolut normal într-un stat care pretinde corectitudine și respect față de lege.

Nu avem nimic de ascuns. Dimpotrivă, ne dorim ca acest control să fie dus până la capăt, cu maximă rigoare, pentru ca adevărul să fie clarificat și toate speculațiile, insinuările și suspiciunile lansate în spațiul public să fie închise definitiv. (...)

Am promovat constant ideea că instituțiile trebuie să-și facă datoria fără presiuni, fără selectivitate și fără dublu standard. Astăzi, acest caz demonstrează exact acest lucru. Adevărul nu se teme de verificări. Iar eu am încredere că, în final, corectitudinea va învinge”, menționează Zinaida Popa.

Menționăm că potrivit ultimei declarații de avere depuse la ANI de către Vasile Popa, 2025 pare să fi fost un an cu succes pentru familia sa. A dobândit un automobil, dar și un apartament nou. Ba mai mult, a reușit să-și acopere datoriile de circa două milioane de lei indicate în declarația de avere pentru anul trecut.

TV8.md amintește că președinta Maia Sandu a semnat pe 11 noiembrie un decret privind eliberarea din funcție a lui Vasile Popa, dar și a directorului adjunct de la SPPS, Vitalie Lupașcu. Și în privința acestuia, ANI a dispus inițierea controlului averii.

Anterior, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, declara că mai mulți angajați ai Serviciului Protecție și Pază de Stat ar fi implicați în piramida financiară TUX, care s-a prăbușit recent lăsând fără bani zeci de mii de moldoveni. Informația, însă, nu a fost confirmată oficial. Într-o emisiune recentă, soția lui Vasile Popa a negat că acesta ar fi avut vreo legătură cu schema financiară.

Vasile Popa, numit director SPPS acum doi ani, a fost bodyguardul Maiei Sandu, care i-a și oferit gradul de general-maior. Popa a fost numit în funcția de director adjunct al SPPS în decembrie 2020, iar la 1 noiembrie 2023 a devenit director al aceleiași instituții. Precizăm că în vara anului 2019, Serviciul Pază și Protecție de Stat a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției.