Eroii investigației din această ediție a emisiunii „Cutia NEAGRĂ PLUS” sunt doi foști procurori, în prezent judecători și candidați la funcția de membru al CSM, cu apartamente, case luxoase și mașini, aproape ca și toți ceilalți candidați despre care v-am vorbit în anchetele precedente. Ceea ce îi face însă diferiți este că acești magistrați au reușit de mai multe ori să profite de beneficiile acordate lucrătorilor din justiție și au obținut gratuit terenuri, locuințe sau contracostul acestora, iar mai târziu și apartamente la preț preferențial. Toate doar pentru a fi siguri că sunt asigurați de stat cu spațiu de locuit și confort. Astăzi cei doi magistrați își construiesc vile luxoase. Iar echipa Cutia NEAGRĂ PLUS vi le prezintă în premieră. 

Sergiu Osoianu este judecător din anul 2008, iar anterior a lucrat în Procuratură. Din luna aprilie curent deține interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Strășeni, după ce a condus instanța timp de 4 ani. În ianuarie 2017, fostul președinte Igor Dodon a refuzat să-l numească pe Osoianu la șefia Judecătoriei Strășeni, invocând probleme de integritate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus repetat pe Osoianu, iar Dodon a fost obligat să-l promoveze în funcția de președinte al instanței din Strășeni.

În 2018, Osoianu l-a judecat pe şoferul camionului care a accidentat două mașini din cortegiul prezidențial al lui Dodon. Șoferul și-a recunoscut vina în instanță, iar magistratul Osoianu i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 20 de mii de lei. 

Un alt dosar de rezonanță, judecat de Osoianu a fost cel al fostului membru al Curții de Conturi, Gheorghe Trocin, care a provocat un accident rutier în anul 2013, soldat cu moartea unui copil. Osoianu l-a condamnat pe Trocin la 6 ani de închisoare și l-a obligat să achite despăgubiri de 2,5 milioane de lei familiei copilului decedat în accident. 

Numele lui Sergiu Osoianu a figurat anterior în mai multe plângeri depuse la Consiliul Superior al Magistraturii. În perioada 2011-2018, Inspecția Judiciară a înregistrat 24 de sesizări, în care era vizat Osoianu, dar toate au fost respinse. Astfel, magistratul nu s-a ales cu sancțiuni disciplinare. 

Milionul primit de la Primăria Chișinău 

De când activează în funcția de judecător, Sergiu Osoianu a ajuns de mai multe ori în vizorul jurnaliștilor, iar scandalurile au fost legate de fiecare dată de veniturile și proprietățile magistratului. Osoianu a primit un milion de lei de la Primăria Chișinău, care a fost obligată în judecată să-l asigure cu apartament pe când muncea ca procuror. Apoi, ajuns judecător, a beneficiat și de un apartament la preț preferențial. Iar în calitate de magistrat la Strășeni a mai primit gratuit și un teren de la autoritățile locale pentru a-și construi o casă. Echipa Cutiei Negre a descoperit casa luxoasă a lui Osoianu, dar nu ridicată pe terenul acordat de Primăria Strășeni, ci în suburbia capitalei, în localitatea Trușeni. 

În 2016, portalul „Moldova Curată” scria că Osoianu a primit de la Primăria Chişinău peste un milion de lei, contravaloarea unui apartament. Sergiu Osoianu s-a judecat mai mulți ani cu Primăria, cerând să fie asigurat cu spaţiu locativ, în baza unei prevederi a Legii Procuraturii. În 2008, a obținut câștig de cauză și urma să primească un apartament în capitală. Pentru că autoritățile municipale nu aveau locuințe disponibile, edilul Dorin Chirtoacă a semnat în 2015 o tranzacție de împăcare, pentru a-i fi achitate lui Osoianu 50 de mii de euro în loc de un apartament cu două camere. 

Curtea de Apel Chișinău stabilise în 2014 că numai Consiliul Municipal Chișinău are prerogative să repartizeze locuinţe şi să aloce bani din fondul de rezervă. Deși Dorin Chirtoacă a fost acuzat că a semnat abuziv tranzacția de împăcare cu Osoianu, judecătorul a încasat totuși un milion de la Primărie. În 2017, Dorin Chirtoacă s-a ales cu dosar penal pe faptul semnării mai multor tranzacții de împăcare cu solicitanții de apartamente, în mare parte foști procurori sau polițiști.   

SERGIU OSOIANU, președinte interimar Judecătoria Strășeni: „Primarul o venit cu inițiativa de a încheia această tranzacție. El a prezentat tranzacție, adică prin intermediul executorului judecătoresc. Nu-mi mai aduc aminte detalii, însă era o hotărâre a instanței de judecată, rămasă definitivă, care urma a fi pusă în executare. Eu dacă nu executam pe calea asta amiabilă, atunci îmi rezervam dreptul de a merge la Curtea Europeană”.  

Apartament la preț preferențial, repartizat de CSM

În 2018, Osoianu a fost protagonistul unei alte anchete de presă. Centrul de Investigații Jurnalistice scria că judecătorul și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, deși avea o casă și un garaj în proprietate în momentul în care a fost acceptat de CSM în lista celor care au nevoie de locuință la preț redus. Osoianu neagă acest lucru.

SERGIU OSOIANU: „Mi-au imputat mie o casă de 114 metri pătrați, pe care eu de fapt am declarat-o ca proprietate a concubinei mele și care de fapt era în regiunea transnistreană, în satul Boian. Eu nu am legătură cu casa ceea. Eu nu am avut nimic. Până în 2020 am trăit la gazdă. Unicul lucru ce l-am avut acesta a fost garajul, unde îmi păstram bunurile de la automobil. Și garajul acesta mi l-au transmis prin procură mie. Eu nu am plătit bani. Am intrat într-o asociație a proprietarilor de garaje. Societatea era obștească. Drepturile de proprietate asupra garajului s-au înregistrat abia în 2015-2016”.

Apartamentul de 75 de metri pătrați, cumpărat de Osoianu la preț preferențial în blocul judecătorilor de pe strada Romană, l-a costat 27 de mii de euro. Imobilul este și astăzi în proprietatea magistratului și are o valoare de câteva ori mai mare. În ultima declarație de avere, unde era obligat de lege să indice valoarea de piață a bunului, Osoianu a declarat doar investițiile de 520 de mii de lei.

Teren gratuit de la Primăria Strașeni 

După ce a obținut un milion de lei de la Primăria Chișinău pentru locuință, apoi a beneficiat de apartament la preț preferențial de la CSM, în 2019, Sergiu Osoianu a mai intrat în posesia unui teren de 7 ari în orașul Strașeni, pe care l-a primit gratuit de la Primărie. Lotul a fost evaluat în declarația de avere la 140 de mii de lei.

SERGIU OSOIANU: „Cererea a fost înaintată în 2010. Eu am fost numit în 2008 în Strășeni și am înaintat cerere să mi se acorde un lot pentru construcția casei, pentru că nu am avut nimic. – Gratuit? – Da, gratuit, în condițiile legale ca la toți. Numai că eu suplimentar am indicat că sunt aici trimis la muncă și am dreptul la locuință de serviciu. Dar dacă locuințe de serviciu nu-s, să-mi acorde teren. – În 2019 dvs deja aveați apartamentul din Chișinău. Înțelegeți, la mine din 2017 s-a născut un copil și în 2019 al doilea copil. Respectiv, trebuia să îmbunătățesc cumva condițiile de trai. Sunt doi copii de gen diferit. Apartamentul este cu două odăi, pe care l-am procurat eu. Din perspectiva asta eu mă gândeam că pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și construcția casei ar fi bine să dobândesc un lot”.

De când este magistrat, Sergiu Osoianu a avut venituri doar din salariu și indemnizațiile ridicate pentru creșterea copiilor. Totuși, a reușit să investească bani mari în imobile, mai ales în ultimii ani. În 2018, judecătorul Osoianu a cumpărat două bunuri imobile, care l-au costat peste 300 de mii de lei. Iar în 2019, judecătorul a achiziționat 6 ari de teren în comuna Trușeni, suburbie a capitalei, pentru care spune că a plătit doar 150 de mii de lei.

Casă din Trușeni, construită cu ajutorul părinților

SERGIU OSOIANU: „M-am apucat de construit casă, pentru că bani de casă construită trebuie ceva mai mult. În construcție deja se mai fac careva economii. - Era doar lot de casă? Nu era începută nicio construcție acolo? - Nu era nicio construcție. Așa cum sunt acolo. Puteți să mergeți la fața locului și să vedeți. – Noi am mers deja acolo. - Dacă ați mers, ați văzut că acolo nu-i nimic”. 

Contrar declarațiilor judecătorului, pe terenul din Trușeni se înalță o casă de toată frumusețea. Imobilul are două niveluri și a fost construit după cele mai noi tehnologii. Pe acoperiș au fost instalate și panouri solare. Casa este deja îngrădită, iar în curte se observă o construcție auxiliară modernă, care pare a fi un foișor de tip închis. Am surprins la fața locului și o echipă de muncitori, care ne-au spus că lucrează la fațada casei. 

În declarația de avere pentru anul trecut,  Sergiu Osoianu nu dezvăluie că are o nouă casă de locuit. A indicat vila din Trușeni la capitolul „altă avere imobilă” și a declarat că a investit 800 de mii de lei în construcție.  

Reporter: - E frumoasă casa!

Sergiu Osoianu: - Se ocupă soția de dânsa și ea are gusturi. Încă nu-i nimic frumos acolo.

Reporter:  - Am văzut că faceți fațada.

Sergiu Osoianu: – Face decorul, dacă nu mă greșesc eu, din clei face ceva, adică ceva econom. Nu-i ceva care să fie costisitor.

Fiind obligat de noile prevederi legale să indice valoarea de piață a bunurilor, Osoianu a evaluat casa din Trușeni la 1,2 milioane de lei.

SERGIU OSOIANU: „După rubrica asta eu trebuie să evaluez cam cât costă real casa asta. Și eu am evaluat. Știi cum, fiecare țigan vrea să-și vândă marfa mai scump. Și eu m-am gândit așa să o evaluez”.

Întrebat de unde bani pentru a construi o astfel de casă în condițiile în care trăiește doar din salariu, judecătorul ne-a spus că este ajutat și de părinți. Osoianu a declarat în 2021 o donație de 7000 de euro primită de la tatăl său. Iar cu 5 ani în urmă, a avut o donație de 5000 de euro de la soacra sa. În anii precedenți declarase și bunuri în valoare de 15 500 euro primite ca donație: seturi de mobilă, televizor și computer, fără a dezvălui de la cine erau cadourile generoase. 

SERGIU OSOIANU:  „Asta cred că a soției am indicat eu ceva, a concubinei. Eu nu am primit nimic. Eu nu puteam să umblu cu dânsele din urma mea. Da, bunurile soției. Ceva mobilă a cumpărat, nu știu. – Ați primit și o donație de la tatăl dvs de 7 mii de euro. - Da, tatăl m-a ajutat pe mine la construcția casei. – Are business tatăl? – Are gospodărie țărănească, se ocupă cu serele. Dacă doriți, puteți să-l vedeți. El muncește, are, strânge. De fapt și împreună am hotărât să ne apucăm de construit casa”.

Analizând declarațiile de avere ale magistratului din ultimii ani, apar confuzii și în cazul tranzacțiilor cu mașini. Osoianu indică în 2019 că a vândut un autoturism cu 10 mii de euro și altul cu 9 mii de euro. Un an mai devreme însă declara o singură mașină de marca Honda, cumpărată în 2014 cu 150 de mii de lei. Din 2020 familia Osoianu are în posesie o mașină de marca Hundai, cumpărată cu 570 de mii de lei, dar aparține soacrei magistratului. 

SERGIU OSOIANU: „Mama concubinei a vândut un apartament în același an și a cumpărat un automobil pe care l-a înregistrat pe ea. Dar i-a transmis dreptul de folosință și concubinei mele. – Și o folosiți dvs exclusiv?- Eu o folosesc. Ea o folosește exclusiv, concubina. Ea decide ce, unde și cum, când cu mama, cum apar necesitățile. 

 Dosarele de rezonanță din gestiunea lui Postică 

Judecătorul instanței cu sediul la Buiucani, Aureliu Postică, a urmat același parcurs profesional ca și magistratul Sergiu Osoianu. A fost mai întâi procuror, iar de 11 ani activează in sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate.  

Aureliu Postică a activat începând cu anul 2000 în Procuratură, iar în august 2011 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Orhei. Peste 3 ani, a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, iar din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Pe parcursul activității sale, judecătorul nu a fost niciodată sancționat disciplinar, dar a adoptat mai multe decizii controversate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate  că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat  și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri. 

În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.

AURELIU POSTICĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Nu știu cât de etic ar fi să comentez eu această hotărâre pentru că nu am luat-o singur, ci în complet cu colegii mei judecători. Doi: hotărârea nu este una definitivă și este în proces de examinare în ordinea de apel. Nu știu dacă ați studiat, dar o parte a concluziilor noastre au venit în urma renunțării acuzării de stat la o parte din învinuiri și desigur că o parte s-a datorat probatoriului examinat. Nu cred că-i corect și nu aș vrea să intru prea mult în detalii. Eu propun să așteptăm soluția definitivă și irevocabilă pe acest caz”. 

Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.

AURELIU POSTICĂ: „Absolut pentru mine aceste dosare nu sunt și nu erau în vizor ca dosare politice. Le-am examinat ca și orice alte dosare. Dacă vreți câteva detalii, acestea sunt irevocabile și putem să le discutăm.Ordonanțele de pornire a urmăririi penale nu pot fi anulate de către judecătorul de instrucție, deoarece ele sunt niște acte de dispoziție discreționare ale procurorului.Cu toată stima și respectul, partea apărării s-a bazat pe aspecte politice, pe aspecte de probatoriu, dar judecătorul de instrucție nu este competent să pună pe cântar probatoriul la acea etapă incipientă a urmăririi penale”. 

O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.

SERGIU POSTICĂ: „După reluarea urmăririi penale de către Procuratura Generală, s-a constatat că, între timp, câțiva ani în urmă, mai fusese pornită o urmărire penală pe faptul comiterii unui abuz, dacă nu greșesc, sau complicitate la un abuz de către Ana Ursachi. Legea penală prevede că comiterea unei infracțiuni în interiorul termenului de prescripție, întrerupe termenul de prescripție și termenul începe să curgă de la data comiterii ultimei fapte. Pur și simplu m-am bazat pe acest aspect”. 

În prezent, Aureliu Postică are în gestiune un alt dosar de rezonanță, al fostului deputat român, Cristian Rizea, în care acesta este acuzat de fals în declaraţii, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. Judecătorul ne-a declarat că amânările au fost în mare parte din cauza învinuitului Cristian Rizea, care nu s-a prezentat la mai multe ședințe sau din cauza avocaților săi, care au înaintat diverse solicitări. Totuși, Aureliu Postică crede că lucrul pe acest dosar se mișcă rapid în comparație cu altele și la toamnă ar putea fi emisă o sentință în dosarul lui Rizea. 

Casa de milioane din Durlești

Aureliu Postică se numără printre magistrații cu averi considerabile. Are în proprietate două apartamente, iar în ultimii ani și-a construit și o casă de lux la Durlești. A reușit să acumuleze bani într-un fond de investiții din Austria și să facă ceva economii pe conturi bancare din Moldova. Veniturile familiei sunt în mare parte din afacerile soției, care deține două companii de consultanță fiscală și juridică.

Această casă din orașul Durlești, situată pe un teren de 6 ari, a fost cumpărată de familia Postică la finele anului 2020. Imobilul se afla pe atunci la etapa de construcție, cu un grad de finalizare de 45%. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. Astăzi, casa este aproaăe gata.

Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament.

AURELIU POSTICĂ: „Inițial, în 2019, inițiativa le-a aparținut părinților noștri de a investi în comun în acest imobil, cu forțe comune să construim această casă. Dar în final, în 2020, împreună cu soția am luat decizia să ne credităm de la o instituție financiară și să finalizăm noi cu forțele proprii acest imobil. - Când planificați să vă mutați în noua locuință de la Durlești? Câte investiții mai aveți de făcut acolo? - Nu știu. Așteptăm să fie liniște și pace în lume. Mai avem de investit. Cred că e făcut în jur de 80-90%. Mai avem de amenajat curtea, mai avem niște lucrări interioare. -Investițiile vor fi din veniturile din afaceri? - Da, dar nu este exclus că și părinții o să ne ajute, rudele. – Ei au această posibilitate? – Au posibilitate. Dacă o să vedeți, nicăieri nu am nicio donație. Nu operez cu donații, dar asta nu înseamnă că părinții nu doresc și nu au posibilitate să ne ajute.  

Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei. 

SERGIU POSTICĂ: „Acela e contul de deservire a întreprinderilor gestionate de soția mea și nu este un cont de depozit. Este un cont curent pe care sunt transferați banii de pe contul întreprinderii. Soția desfășoară o activitate de prestare a serviciilor de contabilitate și de acolo îi transferă pe card”. 

În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor. 

Venituri din afacerile soției

Pe de altă parte, familia Postică a avut anul trecut și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.

Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă. 

Apartament gratuit de la Primărie și altul cumpărat la preț redus, fiind procuror

Revenim la  averea familiei Postică, care mai numără câteva imobile. În 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat  un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ. 

Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică  a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.

SERGIU POSTICĂ: „La momentul investiției aveam o locuință comună în proprietate cu părinții. Proprietate locativă proprie la acel moment nu aveam, de aceea și am beneficiat”.  

În cea mai veche declarație de avere, identificată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, pentru anul 2012, magistratul declarase un apartament de 32 de metri pătrați, privatizat în 2009. Dar în următorul an, acesta a dispărut din declarații. În schimb, a fost indicat un alt apartament de 61 metri pătrați, la fel privatizat în 2009, care nu figurase anterior. Judecătorul ne-a povestit că a obținut imobilele gratuit de la Primăria Chișinău și a explicat cum a apărut confuzia.

SERGIU POSTICĂ: „Inițial, printr-un bon de repartiție de la administrația publică locală, mi-a fost  repartizat un apartament de 32 metri pătrați. Ulterior, am identificat încă un spațiu auxiliar, anexă la acest apartament și m-am adresat cu o cerere suplimentară către administrația publică locală în vederea anexării și măririi acelei suprafețe. Am obținut o dispoziție suplimentar de la Primăria Chișinău și am mers la Departamentul de Privatizare. Deja acest spațiu comun, care totaliza  în jur de 60 metri pătrați, l-am privatizat.  - Reiese că dvs ați beneficiat de două ori din funcția de procuror: o dată ați privatizat un apartament și o dată ați cumpărat la preț preferențial. - Contractul de investiție la apartamentul care l-am primit de la Procuratură în bloc nou a fost încheiat în anul 2006, blocul era în proces de construcție. Între timp, eu mă aflam în litigiu cu Primăria că nu era o claritate, dacă o să obțin într-un final un apartament de la stat. Am încheiat contractul de investiții și între timp a venit hotărârea cea definitivă și pur și simplu am pus-o în executare”. 

Tranzacție avantajoasă cu o firmă de construcție

Imobilul de 61 metri pătrați primit de la Primărie și privatizat în 2009, a fost ulterior separat cadastral în două apartamente, de câte 41 și, respectiv, 19 metri pătrați. Iar Postică a reușit să încheie o tranzacție de invidiat cu firma Exfactor. A schimbat apartamentul de 19 metri pătrați, evaluat la 435 de mii de lei, pe unul de două ori mai mare. Iar în 2020 judecătorul a vândut noul imobil, achiziționat de la Exfactor, la preț dublu, cu aproape un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Dl Tonu (n.r. Vladimir Tonu, director „Exfactor”)  a venit cu această inițiativă, dar a venit după ce o parte din imobil pur și simplu mi-a fost demolată. Acolo era un șantier de construcții și lucrătorii din neatenție au demolat o parte cu excavatorul. Nu locuia nimeni în acel apartament. Este un apartament la sol. Și am avut o înțelegere cu dl Tonu că eu divizez o parte, în măsura în care îmi permiteau documentele și am separat practic 20 de metri pătrați ca bun imobil distinct. I-am acordat număr cadastral. Și între noi a fost o înțelegere că îi ofer spațiu contra spațiu. - Și el așa generos a fost să vă ofere un spațiu de două ori mai mare? - Nu, eu generos am fost. Când vin investitorii în imobil, întrebați ce spațiu oferă, nu metru contra un metru, dar prețuri destul de bun”.

Celălalt apartament de 41 de metri pătrați, care fusese separat, se află și astăzi în proprietatea familiei Postică, fiind indicat în ultima declarație de avere cu o valoare de piață de 600 de mii de lei.

Judecătorul mai deține un garaj evaluat la 10 mii de dolari și două mașini: una de model  „Toyota Yaris”, cumpărată în 2014 cu 50 de mii de lei, iar alta de marca „Volvo”, achiziționată în 2018 cu 350 de mii de lei.

Candidat la CSM, criticat pentru un dosar ce-l viza pe Plahotniuc

Magistratul Judecătoriei Chișinău  Ion Chirtoacă, și el candidat la funcția de membru al CSM, are proprietăți mult mai modeste. Locuiește în apartamentul părinților, dar și-a cumpărat recent și un apartament la preț preferențial, ca și alți judecători. Totuși, lui Chirtoacă i se reproșează decizia adoptată, împreună cu alți doi colegi, în dosarul presupușilor killeri ai lui Vlad Plahotniuc. În premieră, judecătorul oferă câteva detalii despre acest caz.  

Ion Chirtoacă este de 6 ani magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar de 7 luni este și președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat controversatul dosar de tentativă de omor al lui Vladimir Plahotniuc. În 2018, Chirtoacă, alături de alți doi judecători, i-a condamnat la ani grei de pușcărie pe 6 bărbați, care ar fi planificat un atentat asupra vieții lui Vlad Plahotniuc. Încă de atunci, avocații declarau că nu ar exista probe clare de incriminare, iar unul dintre inculpați a acuzat că dosarul ar fi  politic. 

Veaceslav Țurcan, avocatul lui Vasile Dragulea: „Probele care au fost intentate pe parcursul urmării penale și în instanța de fond nu sunt suficiente, nu au răsturnat prezumția de nevinovăție și sunt dubii de neînlăturat. Trebuie să fie prezentate niște probe foarte clare, convingătoare, dar și totodată obținute legal, strict cu legislația în vigoare”.

Despre faptul că acest dosar avea un caracter politic presa a scris și cu ocazia unor evenimente ulterioare condamnării celor șase. În timpul perchezițiilor din septembrie 2019, în biroul președintelui CSJ Ion Druță, oamenii legii ar fi găsit mai multe note informative cu indicații cu privire la deciziile care urmează a fi luate de judecătorii care examinau dosare de rezonanță. Două dintre aceste dosare aveau mențiunea „foarte important”. Iar unul era chiar dosarul tentativei de asasinare a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. 

Decizia adoptată de completul de judecători din care făcea parte Chirtoacă a fost ulterior menținută și de Curtea de Apel, și de Curtea Supremă. CSJ chiar a mărit pedeapsa tuturor inculpaților cu 3-8 ani. Într-un final, după fuga din țară a lui Vladimir Plahotniuc, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a achitat pe toți inculpații din acel dosar.

ION CHIRTOACĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Conform Codului de procedură penală, martorii, când sunt audiați în instanța de judecată, depun jurământ și sunt preveniți despre răspunderea penală prin declarația intenționat falsă. Martorii care au fost audiați, nemijlocit cu participarea mea, au depus declarația sub jurământ, declarații care ulterior și le-au schimbat în instanța de apel. Prin urmare, eu, ca și judecător al instanței de fond, nu puteam să anticipez schimbarea declarațiilor martorilor. Eu am să aștept și asta e corect să facă întreaga societate, să așteptăm să se expună Curtea Supremă de Justiție. Atâta timp cât acest dosar este încă pe rolul instanțelor naționale nu este corect să ne expunem. Nu ne-a fost comunicată nicio încălcare de la CEDO pe dosarul respectiv”. 

În decembrie 2021, magistratul Ion Chirtoacă a fost desemnat președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Consiliul executiv al Asociației Judecătorilor l-a numit în funcție imediat după demisia fostului președinte, Vladislav Clima. 

Inclus de CSM în lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial

Conform declarațiilor de avere, Ion Chirtoacă a avut în ultimii cinci ani venituri de trei  milioane și jumătate de lei. Banii provin din salariu de judecător, salariul de la Institutul Național de Justiție, vânzarea unui imobil și mai multe donații de la mama sa care muncește în Italia. 

Chiar dacă Chirtoacă mai avea în proprietate, încă din 2010, un apartament de 38 de metri pătrați, el a fost unul dintre beneficiarii programului de stat prin care judecătorii pot procura apartamente la preț preferențial. Astfel, în anul 2021, Chirtoacă a investit într-un apartament de 68 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. Prețul oferit pentru imobil este de numai 16 mii de euro,  în condițiile în care valoarea de piață este de peste 50 de mii de euro.

ION CHIRTOACĂ: „De apartamente la preț preferențial nu doar judecătorii și procurorii beneficiază, dar și polițiștii și lucrătorii din Ministerul Apărării, în general ale structurilor de forță ale statului. Activând ca și judecător, a fost această ofertă a CSM-ului în 2017 și am scris și eu. Da, am accesat această oportunitate.  - Eu am văzut că dvs aveați deja un apartament pe care l-ați vândut în anul în care l-ați dobândit pe ăsta nou. Vi se pare că este corect? - Hotărârea CSM-ului este din 2017. Dar într-adevăr aveam un apartament procurat în 2010, la Poșta Veche, procurat din banii părinților plecați peste hotare. Deci, apartamentul care primul l-am avut, cu o cameră, nu este apartamentul procurat de mine. Este procurat de părinți. - Un fel de cadou? - Nu! - Dar era pe dumneavoastră? - Și în momentul 2017 având această posibilitate, și în situația asta nu sunt doar eu, am scris la îmbunătățirea condițiilor de trai, pentru că eu, ca orice om, intenționam să-mi întemeiez o familie, care la moment este deja întemeiată”.

În cei 6 ani de când este judecător, pe numele magistratului au fost înregistrate două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, însă ambele au fost însă respinse. Pe lângă activitatea de judecător, Ion Chirtoacă este și profesor la Institutul Național de Justiție.

Autori: Stela Mihailovici, Ștefan Bejan

Alte investigații realizate de echipa emisiunii „Cutia Neagră Plus” despre judecătorii care și-au înaintat candidaturile pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), vedeți aici: