Pe an ce trece, râurile mici din Republica Moldova seacă într-un ritm accelerat. Dacă unele seacă doar pe perioada de vară, altele au dispărut complet din peisajul hidrografic al țării. Pe lângă schimbările climatice, această situație extrem de gravă este accelerată de activitățile umane și de lipsa intervenției pentru curățarea și protejarea acestor surse de apă. Autoritățile au planuri pentru păstrarea și curățarea râurilor existente, dar aceste procese necesită sume mari de bani pe care încă nu-i au.
Și dacă alte probleme mai pot aștepta până li se găsește o rezolvare, lipsa apei este una dintre cele mai urgente situații cu care se confruntă întreaga planetă. E momentul să acționăm astăzi, dacă nu vrem ca mâine să murim, la propriu, de sete.
În ultimii ani, situația râurilor mici din Republica Moldova este tot mai alarmantă. Anul trecut, cele mai multe dintre acestea au secat, provocând pagube în agricultură, zootehnie și, bineînțeles, ecosistemele acvatice au fost afectate foarte grav, în unele locuri dispărând complet. Am mers pe urma unor astfel de râuri pentru a vedea care e starea lor actuală și iată ce am descoperit.
Activiștii de mediu au atras atenția cu privire la starea acestui râu de mai multe ori. Dar schimbările au întârziat să apară. Primarul localității Văsieni, sat care se află pe cursul râului Botna, recunoaște că starea râului s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Și nu spre bine.
„Probleme sunt multe, râul Botna este o arteră importantă pentru zonă și pentru sub-bazinul râului Nistru. Problema eu o văd în mai mulți factori. Unul este lipsa precipitațiilor. Volumul mic de precipitații și ploile abundente, dar rapide de vară, fac ca apa să plece foarte rapid și nu reușește să se infiltreze în pânza freatică. Râul Botna vine dintr-un iaz în care, dacă scade nivelul apei, e clar că și nivelul apei din râu va fi mai mic, uneori secând.
Plus la asta, acest râu necesită o intervenție de curățare, pentru că este înnămolit destul de serios și vă dați seama că stratul ăsta de nămol este un strat care absoarbe cantități enorme de apă și la temperaturi mari cum avem în perioada de vară și început de toamnă, vaporizarea este mare și pe suprafață mare se pierd cantități masive de apă”, a spus primarul localității Văsieni, Sergiu Candu.
Vara trecută, pentru râul Botna a fost emis cod roșu de secetă hidrologică. Nivelul de scurgere ajunsese la 10 procente din norma medie multianuală. Pe unele porțiuni din aval, acest râu chiar a secat complet.
Oamenii din sat își amintesc de perioada când se scăldau în Botna și pescuiau, iar apa râului era dintr-un mal în celălalt, ieșind chiar din albie de multe ori, inundând câmpiile din jur.
„Desigur că în amintirile mele, râul Botna era un râu cu cantități mari de apă, mai ales primăvara, toamna. Din păcate și clima s-a schimbat și precipitațiile sunt mult mai puține. - Mergeați în copilărie la scăldat, la pescuit? - La scăldat nu mergeam, dar pescuiam diferite specii de pești mititei. Era un râu vital, era un râu care se autocurăța prin prisma debitului pe care îl avea. La momentul de față debitul a scăzut mult și asta duce la înnămolire”.
Nu departe de Văsieni, curge prin localitățile Moldovei râul Ișnovăț. Acest râu izvorăște din centrul Codrilor Moldovei și este un afluent al râului Bîc, care se varsă în apropierea localității Sîngera, la marginea Chișinăului. Pe cursul acestui râu este amenajat lacul de la Dănceni, printre cele mai mari din Republica Moldova.
Mergând în Sîngera, pentru a vedea care e starea actuală a râului la vărsare, ne-am pomenit în timpul unor lucrări de amenajare a cursului acestuia.
La prima vedere, apa pare a avea mai puțin de 50 de centimetri pe zonele necurățate și pline de vegetație. Am mers pe jos aproape 500 de metri, până la punctul de vărsare. Ca să ajungi la apă, e nevoie să treci printr-o adevărată pădure de buruieni și copaci. Cât despre mirosul de aici, v-am povestit în reportajele anterioare despre râul Bîc.
Am făcut un mic experiment, pentru a vedea care e nivelul apei și al nămolului. Doctorul în științe, Ilia Trombițchi, a fost unul dintre cei care a cercetat situația pe teren a acestor râuri mici.
„Situația în Republica Moldova cu râurile mici este dezastruoasă, deoarece se schimbă climatul și managementul pământurilor nu este normal. În plus, au dispărut foarte multe din zonele verzi de protecție. Acest lucru este în contradicție cu legislația națională. Contra legii, pământurile din zona de protecție a râurilor sunt folosite pentru agricultură și asta duce la colmatarea albiei râurilor și la înnamolire și bineînțeles, toate substanțele organice din sol se scurg la vale și se duc în Nistru și Prut”, a menționat doctorul în științe biologice, Ilia Trombițchi.
Conform specialistului, una dintre cele mai bune metode de păstrare a râurilor mici este împădurirea și recrearea zonelor forestiere din preajma cursurilor de apă, zone care au fost defrișate pentru a spori suprafața agricolă, dar cu efecte dezastruoase.
„Aceste activități care sunt planificate de președinta Maia Sandu sunt foarte importante. Totodată, investițiile trebuie să fie serioase pentru a ne atinge scopurile. Deoarece, fără păduri, noi nu putem proteja aceste râuri mici, în condițiile schimbărilor climatice care se produc cu o viteză foarte rapidă”.
Într-o situație similară se află și râul Bălțata, un râu care în ultimele veri a secat complet pe anumite porțiuni și pe care activiștii încearcă să-l readucă la viață prin împăduriri.
„Ăsta este un teren de utilitate publică, care este în proprietatea Agenției Proprietății Publice și administrat de Agenția Apele Moldovei. Este aflat în imediata apropiere a unui râu și, conform legii, intră în zona de protecție a râului. Aici avem un râu mic, un râu cum sunt multe altele în Republica Moldova și care, pe o suprafața de 20-30 de metri ar trebui să aibă o zonă de protecție unde ar trebui să fie fâșiile de protecție care sunt esențiale, pentru ca râul să nu degradeze”, a spus activistul de mediu, Petru Vinari.
De altfel, secarea acestor râuri duce inevitabil la compromiterea recoltelor și la degradarea terenurilor agricole.
„Noi pierdem câteva tone de humus în fiecare an, pe un hectar. Spre exemplu, în acest râuleț, Bălțata, noi pierdem de la 5 mii până la 14 mii de tone de humus pe an. Asta înseamnă că fertilitatea solului foarte repede scade. Da, noi vorbim despre solurile fertile în Moldova, dar noi practic am pierdut în mare măsura această fertilitate. Deoarece noi nu utilizăm această resursă naturală în mod eficient. Și asta influențează râurile mici care seacă.
Pe aceste râuri mici sunt multe iazuri, o parte din ele sunt legale, o parte sunt construite ilegal și evident că pe fiecare râu, noi avem conflicte între utilizatorii de apă. Sunt oamenii cointeresați în piscicultură, apoi cei care au nevoie pentru irigare. Totodată, fiecare stopează apa în iazul său, fiind cointeresat să-și păstreze activitatea. Iată de ce, practic, aceste râulețe pur și simplu seacă”, a explicat Ilia Trombițchi.
Acest râu este foarte înnămolit pe anumite porțiuni, fiind nevoie de intervenție pentru curățarea lui. Dar pe lângă nămol, aluviuni și gunoaiele aruncate de cetățeni, râul Ichel, ca de altfel majoritatea râurilor din Moldova, se confruntă și cu problema deversărilor ilegale de substanțe. Nivelul acestei poluări se vede cel mai bine în aval de orașul Cricova. În zonă există mai multe cariere sau agenți economici care, prin activitatea pe care o desfășoară, afectează felul în care arată râul.
Cu aceste imagini ne-am dus la „Apele Moldovei” și i le-am arătat șefului adjunct, Radu Cazacu.
„- Ia uitați-vă ce e aici. Noi am dedus că e din zona Cricovei. - De la Cricova este, da. - E de la cariere sau de unde? - Îmi e greu să vă spun, acolo trebuie să meargă Inspectoratul și să facă o verificare. - Dar cum se sesizează inspectoratul, pot eu să-i sesizez? - Liber se poate, orice cetățean poate să îi sesizeze”.
Agenția „Apele Moldovei” are în gestiune inclusiv aceste râuri mici și mijlocii - circa 3 mii la număr. Dar, în bugetul instituției, din acest an, au ajuns aproximativ 10 milioane de lei, sumă ce este foarte mică și nu ajunge pentru toate lucrările necesare.
„Noi am elaborat deja și proiecte, pe Botna, pe Lăpușnița, pe Răuțel acum se desfășoară lucrări, albia a fost decolmatată, după deshidratare urmează să se împrăștie nămolul pe terenul adiacent, ca ulterior pe fâșiile riverane să fie plantați copaci. 10 milioane de lei e foarte puțin, ne ajung să curățăm două râuri pe distanța de vreo 10, 15 kilometri”, a precizat directorul adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, Radu Cazacu.
Rolul râurilor mici și mijlocii nu este deloc de neglijat. Apa lor este necesară pentru menținerea debitului din fluviile mari, dar și pentru activitățile economice și agricole.
Anul trecut, autoritățile au emis de mai multe ori avertizări de secetă hidrologică. A fost emis și un cod roșu de avertisment pentru unele porțiuni ale râurilor mici, unde nivelul apei a atins doar 0-10% din valorile medii multianuale lunare. Vara trecută, unele sectoare ale râurilor Delia, Nîrnova, Sărata, Tigheci, Soloneț, Cogîlnic, Cula, Cușmirca, Bîcovăț, Lunga, Lunguța, Salcia Mare, Cahul au secat complet. Autoritățile au îndemnat populația și agenții economici să consume rațional resursele de apă.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
