Comisia de la Veneția critică proiectul prin care autoritățile vor să desființeze Procuratura Anticorupție și PCCOCS și să creeze o structură nouă, Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). În avizul făcut public pe 15 decembrie, Comisia subliniază că proiectul nu arată clar de ce reorganizarea ar rezolva probleme precum corupția electorală și cere analize serioase și garanții că dosarele și procurorii specializați nu vor fi afectați.
Contactat de TV8 pentru o reacție, unul dintre autorii proiectului, Igor Chiriac, a dat de înțeles că, potrivit experților, riscurile care motivau proiectul s-ar fi redus între timp. Autoritățile spun că vor analiza recomandările, urmând să ia ulterior o decizie.
În esență, experții spun că proiectul pornește de la obiective declarate, dar nu demonstrează de ce soluția propusă ar rezolva probleme precum corupția electorală sau „infracțiunile hibride”:
„Comisia de la Veneția și DGI au constatat că obiectivele declarate ale proiectului de lege, abordarea infracțiunilor „hibride” în materia corupției electorale, problemele legate de competență și îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor, nu par să fie legate de lichidarea propusă a PA și PCCOCS sau de crearea PACCO”.
Desființarea PA e nejustificată
În același timp, Comisia avertizează că desființarea Procuraturii Anticorupție nu este justificată: „Informațiile disponibile nu arată că desființarea PA ar consolida eforturile împotriva infracțiunilor hibride ori a celor legate de corupție. Dimpotrivă, eliminarea procurorilor specializați poate slăbi această capacitate”.
Ba mai mult, în raport se accentuează că performanța instituțiilor specializate anticorupție nu a ridicat îngrijorări serioase în rândul partenerilor internaționali. În 2025, aceasta a fost evaluată drept „remarcabilă” de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
„Deficiențele identificate în lupta împotriva corupției și a crimei organizate provin în principal din insuficiența resurselor umane și financiare, precum și dintr-o distribuire ineficientă a competențelor ori dintr-o colaborare ineficientă între PA și CNA, mai degrabă decât din structura organizațională actuală sau din împărțirea competențelor dintre PCCOCS și PA”, se mai arată în opinia Comisiei.
De asemenea, inițiativa nu ar fi însoțită de evaluări care să arate cât ne costă reorganizarea și ce câștiguri reale ar aduce: „Proiectul de lege nu este însoțit de estimări financiare, analiză cost-beneficiu sau dovezi ale unor câștiguri de eficiență”.
Anchetele în curs, în pericol?
Raportul avertizează și că reforma propusă ar putea perturba investigațiile aflate deja în curs, ar putea afecta stabilitatea în funcție a procurorilor specializați și ar putea complica alte procese de reformă, inclusiv vetting-ul procurorilor care se desfășoară în prezent. În același timp, Comisia subliniază că trebuie evaluate cu atenție toate riscurile pe care această restructurare le-ar putea crea pentru independența procurorilor.
Evaluări înainte de o posibilă reorganizare
În concluzie, Comisia de la Veneția și Direcția Generală consideră că autoritățile ar trebui să facă mai întâi evaluări suplimentare înainte de a propune lichidarea PA și PCCOCS. Potrivit Avizului, aceste evaluări trebuie să arate unde sunt blocajele reale, ce resurse lipsesc, cum se poate îmbunătăți cooperarea și abia apoi dacă este justificată reorganizarea.
Comisia recomandă, totodată, ca autoritățile să analizeze în profunzime toate opțiunile discutate anterior, inclusiv varianta fuziunii PA și PCCOCS, păstrând procurorii și personalul, ca să nu fie întrerupte dosarele aflate în lucru și să nu fie dat peste cap procesul de vetting. O altă opțiune este păstrarea structurii actuale, dar cu întărirea ei prin mai multe resurse și sprijin financiar.
Dacă autoritățile decid să continue cu acest proiect, Comisia recomandă să se stabilească un mandat fix, fără posibilitatea de prelungire, pentru procurorul-șef al PACCO. De asemenea, se sugerează eliminarea evaluărilor anuale de performanță pentru acest procuror, prevăzute în proiectul de lege.
În plus, Comisia recomandă ca procurorii specializați care activează în prezent în PCCOCS și PA să își păstreze statutul și să nu fie transferați automat în funcții inferioare. O altă recomandare este clarificarea competenței noii structuri, limitându-se doar la infracțiuni legate de criminalitatea organizată și corupție.
Totodată, experții propun Chișinăului să revizuiască prevederea tranzitorie care ar suspenda temporar termenul de prescripție în dosarele penale, pentru a păstra certitudinea juridică și pentru a proteja drepturile la apărare ale persoanelor acuzate.
Primele reacții după avizul Comisiei
Contactat de TV8, unul dintre autorii proiectului PACCO, deputatul PAS, Igor Chiriac, ne-a declarat că proiectul a fost motivat de riscurile de cumpărare a voturilor și finanțare ilegală de la finele lui 2024 și începutul lui 2025, dar că, potrivit Comisiei de la Veneția, aceste riscuri sunt acum mai puțin pronunțate:
„Avizul Comisiei de Veneția spune inclusiv că acele riscuri care au existat la finele anului 2024 și prima jumătate a anului 2025, (...) într-un fel justificau acest proiect de lege. La fel, Comisia spune că, de fapt, după aceste alegeri, aceste riscuri, nu mai sunt, la moment, atât de pronunțate. Iarăși în aviz se indică că în anul 2025, până la alegerile parlamentare, inclusiv instituțiile de drept, reprezentanții procuratorilor specializate au avut o intervenție mai promptă. Aceste situații sunt un pic diferite la momentul actual. Și Comisia de la Veneția a spus că ar fi bine să luăm în calcul riscurile și recomandările cu care vin”.
Întrebat dacă se ia în calcul retragerea proiectului privind crearea PACCO, Chiriac a subliniat: „Această analiză urmează a fi examinată și vom lua o decizie”.
Veronica Roșca, președinta Comisiei parlamentere juridice, a subliniat că proiectul a fost propus pentru a îmbunătăți colaborarea între instituțiile anticorupție, dar a admis necesitatea unei evaluări suplimentare:
„La distanța de un an de zile, putem să facem și evaluare. Ce ne recomandă și Comisia de la Veneția este să facem un audit al necesităților instituțiilor anticorupție și este la dimensiunea și suveranitatea statului să decidă forma de colaborare a instituțiilor statului. Deja a fost instituit un grup de lucrări pe platforma Ministerului Justiției, care este format din conducătorii instituțiilor vizate și competente în domeniul anticorupției. Nu mă voi aventura în a da note.
Recomandările sunt pertinente, sunt judicioase, sunt exact aceleși întrebări pe care ni le-am dat și noi atunci când a fost înregistrat proiectul. Sunt acele recomandări care au fost incluse în avizul Guvernului, în avizul CSP-ului. Trebuie să găsim soluții împreună”, a declarat Roșca, în cadrul Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a evitat să comenteze recomandările Comisiei de la Veneția:
„Republica Moldova este obligată să dispună de toate cele necesare ca să facă instituțiile să lucreze eficient pe acest segment anticorupție. (...) - Și dacă ne referim la acele recomandări? - Haideți încă o dată să reiterez, nu știu dacă mă auziți, vă clarific acest subiect. Noi avem cadru legal. Prin acest cadru legal, și recomandarea Comisiei a fost salutabilă că noi suntem dedicați luptei anticorupție. (...) Ce-i important din acest mesaj este că Republica Moldova a fost apreciată pentru faptul că are o dedicație deosebită în lupta cu acest fenomen”.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a adăugat că autoritățile caută cea mai bună soluție pentru a face reforma eficientă:
„Acum ne uităm dacă merită, există practici diferite în lume, dacă o procuratură specializată are sens sau nu. O să venim cu niște soluții, deocamdată nu pot să vă spun ce se va întâmpla, dar căutăm o soluție cea mai bună, cea mai transparentă și cea mai profesională”.
Iar Veronica Mihailov-Moraru, consilieră prezidențială în domeniul justiției, a declarat că mingea este pe terenul Parlamentului, care trebuie să analizeze recomandările Comisiei de la Veneția:
„Autorul acestei inițiative legislative este Parlamentul și urmează ca să analizeze. Acesta și a fost motivul pauzei, așteptarea opiniei Comitiei de la Veneția, pentru a relua eventual discuții și a lua eventuale decizii. Eu nu pot mai expun din punctul lor de vedere, dar cu siguranță, având în vedere că au fost multe recomandări formulate de instituții, merită a fi analizate pentru eventuale îmbunătățiri.
Este important că, conform cu foilor de parcurs din angajamentele noastre ce ține de parcursul european, obiectivul statului rămâne în continuare a fi că organele responsabile de combaterea corupției, spalarea banilor, crimele organizate trebuie să fie eficientizate și capacitate, astfel încât colectarea probelor, detectarea, măsurile speciale de investigație, instrumentarea dosarelor să fie făcute cât mai prompt, calitative și examinate în instanța de judecată”.
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a subliniat și el importanța unei evaluări corecte și aprofundate a inițiativei legislative:
„Scopul nostru este să nu avem o decizie pripită. (...) Trebuie găsită o soluție, având în vedere că a plecat foarte multă lume din aceste procuraturi. Opinia oficială a CRJM este că o asemenea reformă este destul de periculoasă, pentru că există două temeri - ce se întâmplă cu dosarele, unde ele sunt transferate, și cine se va regăsi în noua structură. (...) Cred că autoritățile, dacă au mers la Comisia de la Veneția și au solicitat această opinie, urmează să o urmeze și dacă opinia este destul de critică, poate autoritățile reconsideră”.
TV8.md amintește că proiectul privind lichidarea PA, PCCOCS și crearea PACCO a fost prezentat, la mijlocul lunii februarie 2025, de deputatul PAS Igor Chiriac. Conform proiectului, care are 29 de autori, procurorii și adjuncții procuraturilor specializate vor putea fi transferați, cu acordul lor, la alte procuraturi teritoriale, dar nu în funcții de conducere.
PACCO va fi specializată în domeniul combaterii infracțiunilor de corupție și a actelor conexe actelor de corupție, precum și în domeniul combaterii criminalității organizate, a terorismului și a torturii. Inițial, noua procuratură va avea un șef interimar, iar ulterior CSP va organiza un concurs atât pentru funcția de conducere, cât și pentru ceilalți procurori din cadrul structurii. Angajații instituției vor fi testați la poligraf și supuși unui test psihologic.
Inițiativa legislativă privind crearea PACCO a fost intens criticată. Procuratura Generală a avertizat că reorganizarea va afecta anchetele și va cauza blocaje. PA consideră inițiativa un pericol pentru securitatea națională, iar PCCOCS a atras atenția asupra riscurilor transferului procurorilor.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a dat aviz negativ proiectului, propunând fuzionarea celor două instituții. Iar Guvernul a emis un aviz critic, subliniind „lacune majore” în forma inițială a proiectului de lege.
Pe lângă criticile instituționale, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) au publicat rapoarte detaliate în care contestă atât fundamentarea proiectului, cât și scopurile sale reale.
La scurt timp după înregistrarea proiectului în Parlament, Veronica Dragalin și-a dat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. În ultimul său discurs, din fotoliul de procuror-șef Anticorupție, Dragalin a îndemnat deputații să voteze împotriva fuziunii celor două procuraturi specializate. Totuși, pe 20 februarie, proiectul de lege a fost susținut în prima lectură cu votul a 61 de parlamentari. Examinarea în lectura a doua a fost amânată, autoritățile așteptând opinia Comisiei de la Veneția.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
