17 decembrie 2022, ora 08:11

Sute de persoane fizice și juridice din R. Moldova au fost incluse într-o „listă neagră” emisă de autorități și nu vor putea realiza liber diferite tipuri de tranzacții – de la cele bancare, vânzare de acțiuni în firme, cesiuni de drepturi și până la înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile. Interdicțiile au fost aplicate la solicitarea Comisiei Situații Excepționale, care a emis o dispoziție în acest sens în luna octombrie.

În „lista neagră” au ajuns persoane fizice, agenții economici și asociațiile obștești suspectate că au conexiuni directe sau indirecte cu fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, deputatul fugar Ilan Șor și cetățeanul rus Igor Ceaika asupra cărora SUA au aplicat sancțiuni și i-a inclus în „Global Magnitsky Act”. Interdicțiile au fost impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Departamentului Trezoreriei de Stat al SUA.

„Cutia Neagră Plus” a intrat în posesia unei directive, transmise pe 9 decembrie curent de Comisia Națională a Pieței Financiare către instituțiile bancare din R. Moldova, prin care acestora li se cere să se abțină de la executarea tranzacțiilor bancare, inclusiv achitarea devidendelor, pe un termen de 5 zile de la solicitarea celor vizați de sancțiuni și să informeze urgent Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. 

Directiva CNPF este însoțită de mai multe anexe în care sunt incluse numele a 142 de persoane și 147 de agenți economici și asociații obștești bănuite că au conexiuni  cu Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Partidul Politic Șor și Igor Ciaika. După cum reiese din document, listele au fost remise și altor „entități raportoare”, cum ar fi: societățile de registru, societățile de investiții, asigurătorii, organizațiile de microfinanțare, avocații și notarii care sunt implicați în proces când persoanele fizice sau agentii economici fac tranzacții cu bunuri mobile și imobile sau înstrăinează cote-părți din cadrul companiilor.

Toți deputații PP Șor s-au ales cu sancțiuni

În lista celor suspectați că au afiliere cu Ilan Șor și partidul său au ajuns 99 de persoane printre care rude apropiate ale politicianului, toți deputații Partidului Șor din actuala Legislatură, dar și ex-deputații Igor Himici, Maria Albot și Vladimir Vitiuc. 

Interdicții la tranzacții au și mai mulți aleși locali reprezentanți ai Partidului Șor: Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei și cel care conduce protestele din centrul Chișinăului, vicepreședinta raionului Orhei Tatiana Platon, primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov și consilierii municipali din Chișinău Serghei Burgudji și Valerii Klinenko.

Sancționați sunt și avocații Iulian Balan și Aureliu Colenco care apără interesele lui Ilan Șor.

De asemenea are interdicții la tranzacții Dumitru Chitoroagă, administratorul  Media Resurse SRL,  care deține două televiziuni conectate la Ilan Șor – TV6 și Orhei TV. În listă se regăsește și Arina Corșicova, administratoarea companiei Telesistem-TV care deține posturile de televiziune Primul în Moldova și Accent TV, afiliate anterior socialiștilor. Corșicova a ajuns director al firmei în septembrie 2022. Are interdicții și o altă companie fondată de Arina Corșicova - Moda Prestij SRL. Pe de altă parte, în listă nu se regăsește SRL Diafan al Arinei Corșicova, care a deținut un pachet de acțiuni la Banca Socială ce a făcut parte din Holdingul Șor.

Tranzacțiile unei renumite companii de construcții, sub lupa autorităților

O altă persoană cunoscută care s-a ales cu interdicții, fiind suspectată că este afiliată cu Ilan Șor este Vladimir Tonu, proprietarul companiei de construcții Exfactor Grup. La alegerile parlamentare din 2019, Exfactor a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai campaniei electorale a Partidului Șor, contribuind cu circa 1,4 milioane de lei.

Și compania Exfactor-Grup Construct, fondată de Vladimir Tonu se află în listă. Companiile acestuia au avut de-a lungul anilor mai multe tranzacții cu firme afiliate fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc și ale lui Ilan Șor. În anul 2017, Exfactor a realizat lucrările de modernizare la Aeroportul Internaţional Chişinău, controlat de Ilan Şor prin intermediul companiei „Avia Invest” și a fost contractată pentru a  construi parcarea multietajată a aeroportului. În 2018, compania lui Vladimir Tonu a cumpărat hotelul Cosmos de la SRL Infoton-Com, afiliat lui Ilan Şor. Tot Exfactor a cumpărat hectare de teren în apropierea Gării Auto de Nord care au fost anterior în proprietatea firmei Finpar Invest a lui Plahotniuc.

Andronachi și Vîlcu, asociați cu două tabere

Două persoane se regăsesc atât în lista celor afiliați lui Ilan Șor, cât și în cea asociată cu numele lui Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre fostul deputat PDM Vladimir Andronachi și omul de afaceri Alexandru Vîlcu, despre care presa scria că ar fi apropiat și de Igor Dodon.

În iunie 2020, Alexandru Vîlcu a intrat în acționariatul companiei DFM SRL care a făcut parte din grupul Șor, având activități în domeniul magazinelor duty-free. De asemenea, Vîlcu deține o cotă-parte de 25% în capitalul social al SRL Gările Auto Moderne care a preluat gările de la stat prin intermediul unui parteneriat public-privat.

Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu au primit mandate de arest în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”. Cutia Neagră a scris recent despre legăturile celor doi cu schema de la ASP în perioada în care instituția era condusă de Vladislav Zara, învinuit și el în cadrul cauzei penale.

Printre cele 106 persoane juridice vizate de sancțiuni, pentru că ar avea conexiuni cu Ilan Șor, conform anexelor emise de CNPF, se numără în primul rând cele care au făcut parte din grupul familiei Șor, chiar dacă unele au fost între timp vândute – DFI SRL, DFM SRL, DFN SRL, Dufremol SRL, Nobil Air, Molint Grup, Ghermivali SRL.

În listă mai sunt SRL-urile implicate în frauda bancară, care au fost fondate de Șor prin intermediul unor persoane interpuse și au luat credite de miliarde de la cele 3 bănci devalizate: Dracard, Caritas Group și Provolirom.

Cu interdicții s-au ales și mai multe SRL-uri icare au tangențe cu activitatea aeroportului: Aerofood, Aerolux Handling, Air Handling, Air Investments, dar și companiile mari Aeroport Handling și Air Moldova care au fost cumpărate de la stat.

Vor avea de suferit și firmele care aparțin deputaților Denis Ulanov și Vadim Fotescu: Legarte SRL și Profistaf SRL, incluse în lista anunțată de CNPF.

Oamenii lui Plahotniuc din „lista neagră”

În listele tipărite de autorități cu cei conectați la fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc se regăsesc 44 de persoane și 40 de agenți economici. Au interdicții la tranzacții foștii deputați Andrian Candu și Vladimir Cebotari, dar și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Plahotniuc.

De asemenea,  sunt vizate mai multe persoane care au deținut anterior funcții publice printre care: Tamara Andrușca, fostă angajată a lui Plahotniuc numită în 2013 în funcția de membru al Curții de Conturi și Vitalie Iurcu, fost director al întreprinderii de stat Moldtelecom.

În „lista neagră” a mai ajuns Sergiu Talpă unul dintre administratorii companiei Assentis Holdings Limited din Cipru, fostă acționară la SRL Bass Systems. Talpă a fost director și la Switchover AG din Elveţia, fondatoare a firmei ICS Switchover SRL din Moldova. Această companie împreună cu Bass Systems au beneficiat de sute de milioane de lei de la întreprinderea de stat Moldtelecom în perioada guvernării democrate. Cutia Neagră a scris recent despre conexiunea lui Plahotniuc cu Bass Systems.

Sunt sancționate de autorități Stela Pahomi, fosta președintă a Consiliului de Administraţie al Moldova-Agroindbank și Olga Dnestrean, reținută în noiembrie curent în dosarul fraudei bancare despre care procurorii spun că ar fi  asigurat obținerea actelor permisive de la Banca Națională a Moldovei, care au permis eliberarea creditelor neperformante de la BEM. 

Printre cei suspectați de autorități ca fiind afiliați lui Plahotniuc sunt mai multe persoane care au făcut afaceri în domeniul metalelor feroase: Nicolae Pelin, Iurie Cecan, Vladimir Marian și Alexei Țîmbrovski, fost director al intreprinderii de stat Metalferos.

De asemenea, este vizat de sancțiuni Veaceslav Baida,  fost administrator al firmei „Gerex-Cons”, Într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate, apărut anterior în presă,  Baida figurează în calitate de coordonator al schemelor de la Calea Ferată a Moldovei, servind interesele lui Plahotniuc. 

Administratorii „imperiului media” al lui Plahotniuc, vizați de sancțiuni

Printre cei sancționați se numără și administratorii afacerilor media conectate la Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre Petru Jelihovschi, director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3 și licenţele posturilor de radio Publika FM şi Muz FM.

În vizorul autorităților este și Sergiu Latiș, administratorul GMG Praduction și General Media Group și Oleg Cristal, fost director al Publika TV și fost consilier al lui Plahotniuc.

40 de persoane juridice conectate la Plahotniuc

În lista cu persoane juridice care au interdicți la tranzacții se numără cele mai cunoscute companii din imperiul lui Vladimir Plahotniuc: ICS Codru Hospitality, Finpar Invest, ÎCS Nobil-Club, Argus-S, Grand Oil și Casa Media Plus, una dintre cele mai mari agenții de publicitate din R. Moldova.

În lista CNPF a fost inclus și SRL BB-Dializa, care implementează proiectul de parteneriat public-privat inițiat de Ministerul Sănătății pentru serviciile de hemodializă. Proprietarul nominal al acestui SRL este firma din Cipru BB-Hamodialyse Limited , care anterior s-a numit Melopmania Limited. Cutia Neagră Plus a arătat conexiunile acestei firme offshore cu Vladimir Plahotniuc.

Tot în lista agenților economici afiliați lui Vlad Plahotniuc se regăseaște SRL Alfa-Engineering care deține clădirea Hotelului Național. În calitate de fondator al firmei figurează offshore-ul Vernon Corporation LTD. Cutia Neagră a descoperit anterior mai multe conexiuni ale firmei care duc la fostul deputat PDM, Vlad Andronachi, care a fost omul de încredere al lui Plahotniuc.

Două companii sunt legate de Plahotniuc și de Șor

Doi agenți economici au fost incluși de autorități  în ambele liste ca fiind conectați și la Vladimir Plahotniuc, dar și la Ilan Șor. Este vorba despre SRL Anik Imobil, care a fost anterior fondator la SRL Alfa Engineering și a avut în proprietate Hotelul Național. Despre Anik Imobil Cutia Neagră a descoperit anterior că a beneficiat de bani împrumutați în condiții suspecte de la Moldovagaz, Asito și Moldasig.

A doua firmă, inclusă în ambele liste, conectată la Plahotniuc și la Șor este  SRL Real Concept Imobil. Compania a cumpărat mai multe imobile de la „Finpar Invest” deținută de Plahotniuc: două terenuri de peste 10 ha din apropierea Gării Auto de Nord, vila  urbană cu statut de monument istoric din apropierea Parlamentului și renumita clădire Global Business Center (GBC).

Igor Dodon, sancționat din cauza legăturilor cu Igor Ceaika

Lista celor suspectați de afiliere cu Igor Ceaika este scurtă. Interdicții la tranzacții au primit fostul președinte Igor Dodon și Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă pe care o conduce.

De asemenea, este vizată  Fundația de Binefacere „Din Suflet” pe care a fondat-o Galina Dodon, soția fostului șef de stat.

În vizorul autorităților a ajuns și Asociația Obștească Tineretul Găgăuziei condusă de Dmitri Furtună, suspectată și aceasta de legături cu Ceaika.

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

“Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

“Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele reatice sunt până la 30 de metri.” 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității Efim Strogoteanu.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai mult epagube.

“S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. 

Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.”

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.”

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

“Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.”

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

“Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.