11 iulie 2021, ora 07:40

Duminică, 11 iulie, în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare anticipate. Peste 3,2 milioane de moldoveni sunt așteptați la urne pentru a alege deputații din viitorul Legislativ. Pentru scrutinul de astăzi, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înscris în cursă 23 de candidați, dintre care, două blocuri electorale și un candidat independent. 

Primul în buletinul de vot este Partidul Acasă Construim Europa (PACE), condus de fostul șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc. Primul pe listă este șeful secție unitate primire urgențe de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie Diomid Gherman, Alexandru Grumeza, fiind urmat de economistul Denis Roșca. Liderul formațiunii PACE, Gheorge Cavcaliuc, se regăsește pe poziția cinci.

Al doilea în buletinul de vot este Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (PACC), condus de fostul comunist Mark Tkaciuk. Primele zece persoane care se vor regăsi pe lista PACC sunt Iurie Munteanu, Alla Rebeja, Zurab Todua, Mihail Poleanschi, Anastasii Pavlov, Galina Șelari, Angela Russu, Raisa Spinovschi și Eduard Zlatovcen.

Sub numărul trei în buletinul de vot se află Blocul electoral „Renato Usatîi”. Cap de listă este liderul blocului, Renato Usatîi, care este urmat de jurista și președinta „Fundației Renato Usatîi”, Elena Grițco. Al treilea pe listă este politologul Ilian Cașu, iar jurnalistul Dumitru Ciubașenco se regăsește pe locul al cincilea în listele Blocului Electoral „Renato Usatîi”.

Precizăm că Usatîi este al doilea cel mai înstărit din cei aproape 1 800 de candidați ai tuturor formațiunilor politice înscrise în cursa din 11 iulie. El a declarat venituri de 16,5 milioane de lei salariu de la Primăria Bălți, donații și bani obținuți în urma înstrăinării unor bunuri. Totodată, blocul său electoral a chletuit în 6 săptămâni de campanie electorală peste 11 milioane de lei, fiind concurentul care și-a scuturat cel mai mult buzunarele în această perioadă.

Sub numărul patru în buletin se află Partidul „Șor”, iar primul pe lista candidaților se află primarul de Orhei, Ilan Șor, în timp ce Marina Tauber este a doua. Vicepreședintele formațiunii, juristul Vitalie Balinschi este pe locul al treilea, Denis Ulanov este al patrulea pe listă, Petru Jardan al cincilea, iar Reghina Apostolova a șasea, în timp ce Violeta Ivanov este a noua pe lista celor de la „Șor”. Sergiu Sîrbu, de la grupul parlamentar „Pentru Moldova” este pe locul 11, Ruxanda Glavan pe 13, Grigore Respesciuc pe 14, iar Eleonora Graur pe 15.

Ilan Şor, considerat principalul suspect în furtul miliardului, este condamnat de prima instanță, în dosarul furtului miliardului la 7 ani și jumătate de închisoare. Potrivit informațiilor oferite de Interpol, Ilan Șor se află acum în Israel. Dosarul său se află pe rol la Curtea de Apel Cahul, iar până acum, în acest dosar au avut loc peste 50 de ședințe de judecată, amânate din varii motive.

Numărul cinci din buletinul de vot este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), iar cap de listă este liderul PAS, Igor Grosu. Lista este continuată de Natalia Gavrilița, Mihai Popșoi, Sergiu Litvinenco și Andrei Spânu. Douăzeci din candidații de pe lista PAS sunt milionari în lei. Cel mai bogat dintre ei este Andrei Spânu, care indică venituri de aproximativ 9 milioane de lei.

După PAS, în buletinul de vot urmează Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), fiind înregistrat sub numărul șase. Primul pe listă este Vladimir Voronin, liderul PCRM, fiind urmat de către președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. PSRM și PCRM au decis să meargă împreună la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deși anterior liderii celor două partide și-au adus acuzații reciproce. Și unii candidați ai blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor declară averi „grase”, iar printre ei se regăsesc și mai mulți milionari în lei.

Numărul șapte în buletinul de vot este Partidul Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда”, formațiune condusă de primarul de la Condrița, fostul activist Andrei Donică.

Numărul opt în buletinul de vot este Partidul Democrat (PDM), iar în fruntea listei este liderul formațiunii, Pavel Filip, urmat de fostul ministru MAI, Alexandru Jîzdan și fosta ministră a Culturii, Monica Babuc. Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, nu se regăsește în actuala listă în locului fiind inclus pe Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia.

Numărul nouă în buletinul de vot este Platforma Demnitate și Adevăr, iar cap de listă este liderul formațiunii, Andrei Năstase. Acesta este urmat de Alexandr Slusari și Igor Munteanu. Și Platforma DA are pe lista la parlamentare candidați care indică venituri de milioane, printre aceștia este și liderul formațiunii, care indică aproximativ trei milioane de lei.

A zecea formațiune din buletinul de vot este Partidul Unității Naționale (PUN), liderul căruia este Octavian Țîcu. Acesta este primul pe listă, fiind urmat de către actualul deputat Iurie Reniță, Ana Guțu și Alexandru Arseni. Din cei 92 de candidați, șase au indicat zero venituri, iar alți zece declară venituri de peste un milion de lei.

Cu numărul 11 în buletinul de vot este Partidul Democrația Acasă, condusă de Vasile Costiuc, care este primul pe listă. Din cei 101 candidați, doar cinci indică venituri de peste un milion de lei. Costiuc a indicat venituri de peste 230 de mii de lei, care aparțin soției și un apartament care l-a obținut printr-un contract de concesiune.

Numărul 12 în buletinul de vot este Partidul NOI, formațiune politică pe listele căreia urma să candideze fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat în România pentru acte de corupție. Totodată, doar șase candidați la funcția de deputat din cei 53 ai Partidului NOI, condus de Vladimir Dachi, declară venituri. Mai mult, cea mai mare parte dintre persoanele care se regăsesc pe lista electorală a formațiunii au declarațiile de avere goale.

Numărul 13 în buletinul de vot este Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de fostul premier, Ion Chicu, care este primul pe lista formațiunii. Acesta este urmat de fosta ministră a Sănătății Viorica Dumbrăveanu, și Anatol Usatîi, ministru în Guvernul Chicu. Totodată, din cei 101 candidați, 16 declară venituri grase de peste un milion de lei.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află sub numărul 14 în buletinul de vot. În fruntea listei este Victoria Grosu-Vermeș, care este urmată de Vlad Bilețchi, liderul AUR, Valeriu Munteanu, liderul Unirii Salvați Basarabia și fost primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. De-a lungul campaniei, AUR s-a făcut remarcat prin mai multe acțiuni de protest în fața Președinției, prin încercările repetate de a întra în regiunea transnistreană și prin protestul din fața SIS.

Iar Partidul Politic Partidul Verde Ecologist este cu numărul 15 în buletinul de vot. Liderul formațiunii este Vitalie Marinuță, iar printre candidați se regăsește și activistul civic, Oleg Brega.

Numărul 16 în buletinul de vot este Partidul Legii și Dreptății (PLD), pe listele căruia candidează Mariana Durleșteanu, anterior propusă de socialiști la funcția de prim-ministră. Opt candidați de pe lista PLD nu declară niciun venit, în timp ce numărul unu pe lista formațiuni este cel mai bogat candidat. Este vorba de Mariana Durleșteanu, care declară venituri de 26,6 milioane de lei.

Partidul Puterea Oamenilor, condus de fostul primar interimar al Capitalei, Ruslan Codreanu, este numărul 17 în buletin. Liderul formațiunii este cap de listă, acesta este urmat de medicul pediatru, Mihai Stratulat. Numărul 18 în buletin se află Partidul Regiunilor din Moldova, condus de Alexandr Kalinin, iar sub numărul 19 se află Partidul Patrioții Moldovei.

Numărul 20în buletinul de vot se află Partidul Schimbării. În fruntea listei pentru anticipate se află președintele formațiunii, Ștefan Gligor, care este urmat de Corina Gaibu și Sergiu Tofilat, fost consilier al președintei. Sub numărul 21 se află Partidul Noua Opțiune Istorică, care a încercat să își schimbe demunirea în Partidul Alternativă și Șanse (PAȘ).

Numărul 22 în buletinul de vot este Partidul Oamenilor Muncii, pe listele căruia se regăsește Fiodor Ghelici, iar cap de listă este liderul formațiunii Serghei Toma. Ultimul în buletinul de vot este candidatul independent, Veaceslav Valico. Potrivit declarației de avere, acesta nu are niciun venit, însă indică o datorie de 20 de mii de euro.

10 mai 2024, ora 18:52

În timp ce Ucraina este bombardată masiv de forțele militare ruse, deputata Marina Tauber, cercetată penal în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Șor, a primit Ordinul Prieteniei de la liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Tauber și-a ridicat ordinul în cadrul unei ședințe a Consiliului Dumei de Stat de la Moscova. Deputata se laudă pe rețelele sociale cu diploma și medalia pe care i-a înmânat-o președintele Dumei, Veaceslav Volodin. Aceasta scrie că este un eveniment marcant pentru ea, care o responsabilizează. 

„A fost unul dintre cele mai emoționante momente din viața mea. Acest lucru este foarte important pentru mine personal și pentru întregul bloc “Victorie””, a scris Tauber pe canalul ei de Telegram.

„Vorbim despre un deputat care a făcut multe pentru ca relațiile dintre țările noastre să se dezvolte și să se consolideze, astfel încât relațiile noastre să fie și mai eficiente. Marina Aleksandrovna [Tauber] este membră a grupului de prietenie al parlamentelor noastre – Moldova și Rusia. Și, desigur, trebuie să îi mulțumim colegei noastre pentru că deputații moldoveni care optează pentru prietenia cu Rusia muncesc în condiții deloc simple. Se confruntă cu șantaj și amenințări”, a spus Veaceslav Volodin.

Anunțul privind oferirea distincției vine la doar o zi după ce Marina Tauber și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, au participat alături de fugarul penal Ilan Șor la parada militară de 9 mai din Piața Roșie.

Deputata este cercetată pe opt capete de acuzare, între care falsificare de rapoarte financiare în perioada campaniei electorale și acceptarea finanțării ilegale a partidului Șor din partea unui grup criminal organizat. Cauzele penale sunt la etapa de examinare în fond, iar Marina Tauber pledează nevinovată. 

La începutul lunii aprilie, Marina Tauber a fost trimisă pe banca acuzaților și pentru amestec în înfăptuirea justiției. Cauza penală a fost inițiată la 2 mai 2023, de către procurorul general interimar, pe baza unei sesizări din partea Procuraturii Anticorupție.

Potrivit PA, la 12 aprilie 2023, Marina Tauber a intervenit în procesul de judecată la Curtea de Apel Chișinău, folosindu-se de poziția sa în Parlament și de un megafon, pentru a intimida și influența desfășurarea procesului. Aceste acțiuni au dus la întreruperea ședinței de judecată și au fost calificate ca perturbare a actului de justiție, intimidare a judecătorilor și împiedicare a desfășurării procesului legal.

Pe 14 martie, deputații au ridicat imunitatea parlamentară a Marinei Tauber. Inculpata nu și-a recunoscut vinovăția, cauza penală fiind trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

În cazul în care va fi găsită vinovată, Marina Tauber riscă până la 4 ani de închisoare sau amendă de la 37.500 la 47.500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la 3 ani.