11 iulie 2021, ora 07:40

Duminică, 11 iulie, în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare anticipate. Peste 3,2 milioane de moldoveni sunt așteptați la urne pentru a alege deputații din viitorul Legislativ. Pentru scrutinul de astăzi, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înscris în cursă 23 de candidați, dintre care, două blocuri electorale și un candidat independent. 

Primul în buletinul de vot este Partidul Acasă Construim Europa (PACE), condus de fostul șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc. Primul pe listă este șeful secție unitate primire urgențe de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie Diomid Gherman, Alexandru Grumeza, fiind urmat de economistul Denis Roșca. Liderul formațiunii PACE, Gheorge Cavcaliuc, se regăsește pe poziția cinci.

Al doilea în buletinul de vot este Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (PACC), condus de fostul comunist Mark Tkaciuk. Primele zece persoane care se vor regăsi pe lista PACC sunt Iurie Munteanu, Alla Rebeja, Zurab Todua, Mihail Poleanschi, Anastasii Pavlov, Galina Șelari, Angela Russu, Raisa Spinovschi și Eduard Zlatovcen.

Sub numărul trei în buletinul de vot se află Blocul electoral „Renato Usatîi”. Cap de listă este liderul blocului, Renato Usatîi, care este urmat de jurista și președinta „Fundației Renato Usatîi”, Elena Grițco. Al treilea pe listă este politologul Ilian Cașu, iar jurnalistul Dumitru Ciubașenco se regăsește pe locul al cincilea în listele Blocului Electoral „Renato Usatîi”.

Precizăm că Usatîi este al doilea cel mai înstărit din cei aproape 1 800 de candidați ai tuturor formațiunilor politice înscrise în cursa din 11 iulie. El a declarat venituri de 16,5 milioane de lei salariu de la Primăria Bălți, donații și bani obținuți în urma înstrăinării unor bunuri. Totodată, blocul său electoral a chletuit în 6 săptămâni de campanie electorală peste 11 milioane de lei, fiind concurentul care și-a scuturat cel mai mult buzunarele în această perioadă.

Sub numărul patru în buletin se află Partidul „Șor”, iar primul pe lista candidaților se află primarul de Orhei, Ilan Șor, în timp ce Marina Tauber este a doua. Vicepreședintele formațiunii, juristul Vitalie Balinschi este pe locul al treilea, Denis Ulanov este al patrulea pe listă, Petru Jardan al cincilea, iar Reghina Apostolova a șasea, în timp ce Violeta Ivanov este a noua pe lista celor de la „Șor”. Sergiu Sîrbu, de la grupul parlamentar „Pentru Moldova” este pe locul 11, Ruxanda Glavan pe 13, Grigore Respesciuc pe 14, iar Eleonora Graur pe 15.

Ilan Şor, considerat principalul suspect în furtul miliardului, este condamnat de prima instanță, în dosarul furtului miliardului la 7 ani și jumătate de închisoare. Potrivit informațiilor oferite de Interpol, Ilan Șor se află acum în Israel. Dosarul său se află pe rol la Curtea de Apel Cahul, iar până acum, în acest dosar au avut loc peste 50 de ședințe de judecată, amânate din varii motive.

Numărul cinci din buletinul de vot este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), iar cap de listă este liderul PAS, Igor Grosu. Lista este continuată de Natalia Gavrilița, Mihai Popșoi, Sergiu Litvinenco și Andrei Spânu. Douăzeci din candidații de pe lista PAS sunt milionari în lei. Cel mai bogat dintre ei este Andrei Spânu, care indică venituri de aproximativ 9 milioane de lei.

După PAS, în buletinul de vot urmează Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), fiind înregistrat sub numărul șase. Primul pe listă este Vladimir Voronin, liderul PCRM, fiind urmat de către președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. PSRM și PCRM au decis să meargă împreună la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deși anterior liderii celor două partide și-au adus acuzații reciproce. Și unii candidați ai blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor declară averi „grase”, iar printre ei se regăsesc și mai mulți milionari în lei.

Numărul șapte în buletinul de vot este Partidul Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда”, formațiune condusă de primarul de la Condrița, fostul activist Andrei Donică.

Numărul opt în buletinul de vot este Partidul Democrat (PDM), iar în fruntea listei este liderul formațiunii, Pavel Filip, urmat de fostul ministru MAI, Alexandru Jîzdan și fosta ministră a Culturii, Monica Babuc. Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, nu se regăsește în actuala listă în locului fiind inclus pe Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia.

Numărul nouă în buletinul de vot este Platforma Demnitate și Adevăr, iar cap de listă este liderul formațiunii, Andrei Năstase. Acesta este urmat de Alexandr Slusari și Igor Munteanu. Și Platforma DA are pe lista la parlamentare candidați care indică venituri de milioane, printre aceștia este și liderul formațiunii, care indică aproximativ trei milioane de lei.

A zecea formațiune din buletinul de vot este Partidul Unității Naționale (PUN), liderul căruia este Octavian Țîcu. Acesta este primul pe listă, fiind urmat de către actualul deputat Iurie Reniță, Ana Guțu și Alexandru Arseni. Din cei 92 de candidați, șase au indicat zero venituri, iar alți zece declară venituri de peste un milion de lei.

Cu numărul 11 în buletinul de vot este Partidul Democrația Acasă, condusă de Vasile Costiuc, care este primul pe listă. Din cei 101 candidați, doar cinci indică venituri de peste un milion de lei. Costiuc a indicat venituri de peste 230 de mii de lei, care aparțin soției și un apartament care l-a obținut printr-un contract de concesiune.

Numărul 12 în buletinul de vot este Partidul NOI, formațiune politică pe listele căreia urma să candideze fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat în România pentru acte de corupție. Totodată, doar șase candidați la funcția de deputat din cei 53 ai Partidului NOI, condus de Vladimir Dachi, declară venituri. Mai mult, cea mai mare parte dintre persoanele care se regăsesc pe lista electorală a formațiunii au declarațiile de avere goale.

Numărul 13 în buletinul de vot este Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de fostul premier, Ion Chicu, care este primul pe lista formațiunii. Acesta este urmat de fosta ministră a Sănătății Viorica Dumbrăveanu, și Anatol Usatîi, ministru în Guvernul Chicu. Totodată, din cei 101 candidați, 16 declară venituri grase de peste un milion de lei.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află sub numărul 14 în buletinul de vot. În fruntea listei este Victoria Grosu-Vermeș, care este urmată de Vlad Bilețchi, liderul AUR, Valeriu Munteanu, liderul Unirii Salvați Basarabia și fost primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. De-a lungul campaniei, AUR s-a făcut remarcat prin mai multe acțiuni de protest în fața Președinției, prin încercările repetate de a întra în regiunea transnistreană și prin protestul din fața SIS.

Iar Partidul Politic Partidul Verde Ecologist este cu numărul 15 în buletinul de vot. Liderul formațiunii este Vitalie Marinuță, iar printre candidați se regăsește și activistul civic, Oleg Brega.

Numărul 16 în buletinul de vot este Partidul Legii și Dreptății (PLD), pe listele căruia candidează Mariana Durleșteanu, anterior propusă de socialiști la funcția de prim-ministră. Opt candidați de pe lista PLD nu declară niciun venit, în timp ce numărul unu pe lista formațiuni este cel mai bogat candidat. Este vorba de Mariana Durleșteanu, care declară venituri de 26,6 milioane de lei.

Partidul Puterea Oamenilor, condus de fostul primar interimar al Capitalei, Ruslan Codreanu, este numărul 17 în buletin. Liderul formațiunii este cap de listă, acesta este urmat de medicul pediatru, Mihai Stratulat. Numărul 18 în buletin se află Partidul Regiunilor din Moldova, condus de Alexandr Kalinin, iar sub numărul 19 se află Partidul Patrioții Moldovei.

Numărul 20în buletinul de vot se află Partidul Schimbării. În fruntea listei pentru anticipate se află președintele formațiunii, Ștefan Gligor, care este urmat de Corina Gaibu și Sergiu Tofilat, fost consilier al președintei. Sub numărul 21 se află Partidul Noua Opțiune Istorică, care a încercat să își schimbe demunirea în Partidul Alternativă și Șanse (PAȘ).

Numărul 22 în buletinul de vot este Partidul Oamenilor Muncii, pe listele căruia se regăsește Fiodor Ghelici, iar cap de listă este liderul formațiunii Serghei Toma. Ultimul în buletinul de vot este candidatul independent, Veaceslav Valico. Potrivit declarației de avere, acesta nu are niciun venit, însă indică o datorie de 20 de mii de euro.

03 mai 2024, ora 15:42

Procuratura Anticorupție (PA) are nevoie de noi angajați pentru a fortifica lupta cu schemele ilegale, dar acest lucru este imposibil fără un sediu adecvat. Invitată la „Cutia Neagră”, șefa PA, Veronica Dragalin, a declarat că a primit cereri din partea ofițerilor interesați să se alăture echipei, dar nu-i poate angaja, având în vedere că 3-4 persoane muncesc acum într-un singur birou. Între timp, procesul de identificare a unui sediu potrivit continuă. PA a primit și o listă de la Guvern, cu potențiale locații, printre ele și spații ale Hotelului Zarea din Chișinău.

„În ultimele șapte luni, eu și procurorul general am fost la mai multe clădiri în Chișinău, cred că vreo 10, să vedem dacă sunt sau nu acceptabile pentru condițiile care ne trebuie pentru Procuratura Anticorupție. Noi de patru ori am fost de acord cu clădirea propusă, dar până la urmă nu s-a primit clădirea respectivă din anumite motive”, a spus Veronica Dragalin, la TV8.

Printre clădirile acceptabile pentru PA, în opinia șefei instituției, se numără: Academia de Științe, clădirea fostei Universități din Tiraspol, dar și clădirea în construcție de pe strada Alexandru cel Bun, vis-a-vis de Autoritatea Națională de Integritate.

„Era nevoie de 600.000 de lei la sfârșitul anului trecut ca să facem o expertiză și să vedem cât ar costa să putem noi termina această construcție. Atunci am fost informați că nu există banii în bugetul pentru anul 2023 și să revenim în 2024. Am mers la alte opțiuni și am fost deschiși de mai multe ori să acceptăm clădirea care era oferită, dar pe ultimele sute de metri, întotdeauna nu s-a reușit”, a explicat Dragalin.

Șefa PA a subliniat importanța de a avea un sediu propriu, esențial pentru păstrarea confidențialității în cazurile sensibile de corupție. Din acest motiv, nu a luat în calcul spațiile din cadrul Hotelului Zarea din Capitală. 

„Nici nu a fost necesar să merg acolo. Nu e acceptabil așa un spațiu pentru Procuratura Anticorupție. E necesar să avem o clădire proprie, nu un etaj sau două cu altă instituție. Dacă avem un caz foarte confidențial, dar suntem la etajul opt, înseamnă că toată clădirea o să știe cine sunt martorii noștri, cine vine și denunță. Nu putem funcționa în așa mod”, a punctat Veronica Dragalin.

Șefa de la Anticorupție speră că va fi găsită o „casă nouă” cât mai curând, întrucât nu poate face angajări noi fără spațiu adecvat:

„Am primit multe scrisori de intenție de la ofițeri, interesați să fie detașați la PA, dar nu putem angaja oameni noi atât timp cât nu avem oficiu unde să-i punem. Avem oameni care stau câte 3-4 în birou. Nu ne-ar permite condițiile de muncă să punem și mai mulți oameni în birourile pe care le avem. Așteptăm o clădire ca să putem angaja aceste persoane, să avem echipele pregătite și gata să reacționeze la banii murdari care intră în țară pentru scheme de corupție și scheme care vor afecta alegerile democratice din țara noastră. Așteptăm acest lucru, pentru că de asta e un blocaj, nu putem atrage și angaja acești oameni, dar noi lucrăm în continuare să recrutăm persoanele pregătite, motivate, curajoase”.

„Eu cred și sper să găsim o soluție, clar lucru e în interesul țării, nu al PA, noi cu toții lucrăm pentru această țară, o să ajungem la careva soluții, pentru că nu e posibil să o întindem la infinit, e clar că ne trebuie clădire. Noi trebuie imediat să angajam oameni, să avem unde îi pune, e în interesul tuturor”, a conchis Veronica Dragalin.

Necesitatea de a se muta „la casă nouă” a apărut fiindcă Procuratura Anticorupție își mărește numărul de angajați până la 198. Inițial, PA a luat în calcul ideea de a ocupa o aripă a sediului Procuraturii Generale, ulterior - câteva etaje sau birouri ale Academiei de Științe a Moldovei, intenție care a stârnit nemulțumirea din partea mediului academic. Iar administrația Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a acuzat PA că încearcă să preia în mod abuziv o clădire de pe strada Iablocikin 5, care îi aparține și în care sunt pregătiți zeci de specialiști în pedagogie. În replică, PA susținea că are nevoie urgentă de un sediu pentru a nu-i fi blocată activitatea și că UPS „Ion Creangă” se poate muta într-o clădire situată vis-a-vis, care este dotată cu tot necesarul pentru desfășurarea studiilor universitare. Ministrul Educației a spus „nu” ferm și a declarat că Procuratura trebuie să caute alte alternative.