11 iulie 2021, ora 07:40

Duminică, 11 iulie, în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare anticipate. Peste 3,2 milioane de moldoveni sunt așteptați la urne pentru a alege deputații din viitorul Legislativ. Pentru scrutinul de astăzi, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înscris în cursă 23 de candidați, dintre care, două blocuri electorale și un candidat independent. 

Primul în buletinul de vot este Partidul Acasă Construim Europa (PACE), condus de fostul șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc. Primul pe listă este șeful secție unitate primire urgențe de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie Diomid Gherman, Alexandru Grumeza, fiind urmat de economistul Denis Roșca. Liderul formațiunii PACE, Gheorge Cavcaliuc, se regăsește pe poziția cinci.

Al doilea în buletinul de vot este Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (PACC), condus de fostul comunist Mark Tkaciuk. Primele zece persoane care se vor regăsi pe lista PACC sunt Iurie Munteanu, Alla Rebeja, Zurab Todua, Mihail Poleanschi, Anastasii Pavlov, Galina Șelari, Angela Russu, Raisa Spinovschi și Eduard Zlatovcen.

Sub numărul trei în buletinul de vot se află Blocul electoral „Renato Usatîi”. Cap de listă este liderul blocului, Renato Usatîi, care este urmat de jurista și președinta „Fundației Renato Usatîi”, Elena Grițco. Al treilea pe listă este politologul Ilian Cașu, iar jurnalistul Dumitru Ciubașenco se regăsește pe locul al cincilea în listele Blocului Electoral „Renato Usatîi”.

Precizăm că Usatîi este al doilea cel mai înstărit din cei aproape 1 800 de candidați ai tuturor formațiunilor politice înscrise în cursa din 11 iulie. El a declarat venituri de 16,5 milioane de lei salariu de la Primăria Bălți, donații și bani obținuți în urma înstrăinării unor bunuri. Totodată, blocul său electoral a chletuit în 6 săptămâni de campanie electorală peste 11 milioane de lei, fiind concurentul care și-a scuturat cel mai mult buzunarele în această perioadă.

Sub numărul patru în buletin se află Partidul „Șor”, iar primul pe lista candidaților se află primarul de Orhei, Ilan Șor, în timp ce Marina Tauber este a doua. Vicepreședintele formațiunii, juristul Vitalie Balinschi este pe locul al treilea, Denis Ulanov este al patrulea pe listă, Petru Jardan al cincilea, iar Reghina Apostolova a șasea, în timp ce Violeta Ivanov este a noua pe lista celor de la „Șor”. Sergiu Sîrbu, de la grupul parlamentar „Pentru Moldova” este pe locul 11, Ruxanda Glavan pe 13, Grigore Respesciuc pe 14, iar Eleonora Graur pe 15.

Ilan Şor, considerat principalul suspect în furtul miliardului, este condamnat de prima instanță, în dosarul furtului miliardului la 7 ani și jumătate de închisoare. Potrivit informațiilor oferite de Interpol, Ilan Șor se află acum în Israel. Dosarul său se află pe rol la Curtea de Apel Cahul, iar până acum, în acest dosar au avut loc peste 50 de ședințe de judecată, amânate din varii motive.

Numărul cinci din buletinul de vot este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), iar cap de listă este liderul PAS, Igor Grosu. Lista este continuată de Natalia Gavrilița, Mihai Popșoi, Sergiu Litvinenco și Andrei Spânu. Douăzeci din candidații de pe lista PAS sunt milionari în lei. Cel mai bogat dintre ei este Andrei Spânu, care indică venituri de aproximativ 9 milioane de lei.

După PAS, în buletinul de vot urmează Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), fiind înregistrat sub numărul șase. Primul pe listă este Vladimir Voronin, liderul PCRM, fiind urmat de către președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. PSRM și PCRM au decis să meargă împreună la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deși anterior liderii celor două partide și-au adus acuzații reciproce. Și unii candidați ai blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor declară averi „grase”, iar printre ei se regăsesc și mai mulți milionari în lei.

Numărul șapte în buletinul de vot este Partidul Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда”, formațiune condusă de primarul de la Condrița, fostul activist Andrei Donică.

Numărul opt în buletinul de vot este Partidul Democrat (PDM), iar în fruntea listei este liderul formațiunii, Pavel Filip, urmat de fostul ministru MAI, Alexandru Jîzdan și fosta ministră a Culturii, Monica Babuc. Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, nu se regăsește în actuala listă în locului fiind inclus pe Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia.

Numărul nouă în buletinul de vot este Platforma Demnitate și Adevăr, iar cap de listă este liderul formațiunii, Andrei Năstase. Acesta este urmat de Alexandr Slusari și Igor Munteanu. Și Platforma DA are pe lista la parlamentare candidați care indică venituri de milioane, printre aceștia este și liderul formațiunii, care indică aproximativ trei milioane de lei.

A zecea formațiune din buletinul de vot este Partidul Unității Naționale (PUN), liderul căruia este Octavian Țîcu. Acesta este primul pe listă, fiind urmat de către actualul deputat Iurie Reniță, Ana Guțu și Alexandru Arseni. Din cei 92 de candidați, șase au indicat zero venituri, iar alți zece declară venituri de peste un milion de lei.

Cu numărul 11 în buletinul de vot este Partidul Democrația Acasă, condusă de Vasile Costiuc, care este primul pe listă. Din cei 101 candidați, doar cinci indică venituri de peste un milion de lei. Costiuc a indicat venituri de peste 230 de mii de lei, care aparțin soției și un apartament care l-a obținut printr-un contract de concesiune.

Numărul 12 în buletinul de vot este Partidul NOI, formațiune politică pe listele căreia urma să candideze fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat în România pentru acte de corupție. Totodată, doar șase candidați la funcția de deputat din cei 53 ai Partidului NOI, condus de Vladimir Dachi, declară venituri. Mai mult, cea mai mare parte dintre persoanele care se regăsesc pe lista electorală a formațiunii au declarațiile de avere goale.

Numărul 13 în buletinul de vot este Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de fostul premier, Ion Chicu, care este primul pe lista formațiunii. Acesta este urmat de fosta ministră a Sănătății Viorica Dumbrăveanu, și Anatol Usatîi, ministru în Guvernul Chicu. Totodată, din cei 101 candidați, 16 declară venituri grase de peste un milion de lei.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află sub numărul 14 în buletinul de vot. În fruntea listei este Victoria Grosu-Vermeș, care este urmată de Vlad Bilețchi, liderul AUR, Valeriu Munteanu, liderul Unirii Salvați Basarabia și fost primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. De-a lungul campaniei, AUR s-a făcut remarcat prin mai multe acțiuni de protest în fața Președinției, prin încercările repetate de a întra în regiunea transnistreană și prin protestul din fața SIS.

Iar Partidul Politic Partidul Verde Ecologist este cu numărul 15 în buletinul de vot. Liderul formațiunii este Vitalie Marinuță, iar printre candidați se regăsește și activistul civic, Oleg Brega.

Numărul 16 în buletinul de vot este Partidul Legii și Dreptății (PLD), pe listele căruia candidează Mariana Durleșteanu, anterior propusă de socialiști la funcția de prim-ministră. Opt candidați de pe lista PLD nu declară niciun venit, în timp ce numărul unu pe lista formațiuni este cel mai bogat candidat. Este vorba de Mariana Durleșteanu, care declară venituri de 26,6 milioane de lei.

Partidul Puterea Oamenilor, condus de fostul primar interimar al Capitalei, Ruslan Codreanu, este numărul 17 în buletin. Liderul formațiunii este cap de listă, acesta este urmat de medicul pediatru, Mihai Stratulat. Numărul 18 în buletin se află Partidul Regiunilor din Moldova, condus de Alexandr Kalinin, iar sub numărul 19 se află Partidul Patrioții Moldovei.

Numărul 20în buletinul de vot se află Partidul Schimbării. În fruntea listei pentru anticipate se află președintele formațiunii, Ștefan Gligor, care este urmat de Corina Gaibu și Sergiu Tofilat, fost consilier al președintei. Sub numărul 21 se află Partidul Noua Opțiune Istorică, care a încercat să își schimbe demunirea în Partidul Alternativă și Șanse (PAȘ).

Numărul 22 în buletinul de vot este Partidul Oamenilor Muncii, pe listele căruia se regăsește Fiodor Ghelici, iar cap de listă este liderul formațiunii Serghei Toma. Ultimul în buletinul de vot este candidatul independent, Veaceslav Valico. Potrivit declarației de avere, acesta nu are niciun venit, însă indică o datorie de 20 de mii de euro.

25 septembrie 2023, ora 16:28

Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au oferit detalii despre dosarul de corupție, în care este vizat și membrul Consiliul Superior al Magistraturii, Iulian Muntean. Informațiile au fost oferite în cadrul audierilor publice, organizate de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități.  Potrivit celor două instituții, acest dosar a trecut din 2018 prin mâinile a patru procurori și tot atâția ofițeri de urmărire penală. Acum, cauza este în derulare. 

„Cazul respectiv în care este vizat candidatul a fost pornit pe fapt în anul 2018, respectiv în cadrul urmăririi penale el nu a figurat ca bănuit. Au existat alte persoane care au fost cercetate, iar statutul de învinuit a fost stabilit în termen de 3 luni de zile de la percheziții. În acest caz figurează 74 de învinuiți”, a declarat în cadrul audierilor, directorul CNA, Iulian Rusu. 

Potrivit informațiilor oferite de CNA, din cele 74 de persoane, 3 sunt intermediari de bază și 55 sunt asistenți sau profesori din cadrul Academiei și alte persoane. 

În același context, șefa Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități s-a arătat nemulțumită de modul în care a fost derulată ancheta în acest dosar. 

„După mine faptul că o persoană din 2018 se află într-un caz penal cu statutul de învinuit și această cauză nu este transmisă nici în instanță și nu se ia nicio măsură cu privire la statutul acestei persoane, mi se pare foarte grav. Eu cred că acesta nu e singurul dosar care stă la murat, cred că mai sunt multe alte dosare care stau la murat”, a accentuat Stamate.

La rândul lui, Octavian Iachimovschi, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție a declarat că în 2018, pe acest dosar s-au făcut peste 150 de percheziții, iar de-a lungul timpului pe dosar s-au schimbat 4 procurori și 4 ofițeri urmărire penală.

Amintim că în mai 2018, Centrul Național Anticorupție împreună cu Procuratura Anticorupție anunțat despre percheziții  în birourile și domiciliile mai multor asistenți și profesori ai Academiei de Studii Economice. În cadrul perchezițiilor, au fost depistate liste cu numele unor studenți, sume impunătoare de bani, primite de la aceștia, numele profesorilor care au primit bani pentru organizarea susținerii examenelor, practicii de producție, de licență sau masterat. 

În cadrul anchetei au fost documentați mai mulți membri ai rețelei, au fost prelevate probe audio şi video, în urma cărora s-a reușit acumularea unui amplu material probator care vine să confirme informația preliminară. Pe parcursul documentării, s-a constatat că afacerea de corupție funcționa nestingherit chiar în fața instituției, acolo unde au fost monitorizați cei care formau una dintre principalele verigi a afacerii – mijlocitorii. Aceștia erau responsabili de identificarea unor studenți cu probleme de reușită sau restanțieri, cărora le ofereau ajutor pentru susținerea cu succes a oricărui tip de examen.

Ulterior, contra unor sume de bani, care variau în funcție de complexitatea serviciului, intermediarii mergeau la persoane publice din cadrul ASEM, în principal profesori, și le ofereau o parte din mijloacele financiare primite pentru soluționarea examenelor, o altă parte din bani păstrând-o pentru serviciile de intermediere.

Pe parcursul acțiunilor de anchetă, s-a stabilit că pentru un examen, membrul grupului primea de la student până la 1 000 de lei, nota pentru practica de producție costa între 1000 și 1500 de lei, iar cea mai scumpă era aranjarea susținerii tezei de licență sau masteratul – între 400 si 550 de euro. În consecință, studenții erau evaluați de către profesori fictiv, în mare parte fără prezența fizică la examene.